rand sn [At: CORESI EV. 297 / V: (reg) ~a sf / Pl: ~uri / E: slv рѧдъ] 1 SHir (drept sau aliniat) de lucruri sau de fiintze. 2 (Fri) Rang¹. 3 (Ilav) La ~ In shir. 4 (Ilav) Dea ~ul (ivr) dea ~ (inv) de ~ Unul dupa altul. 5 (Ial) Fara intrerupere. 6 (Ial) De la un capat la altul. 7 (Ilav) Pe (sau inv pre) ~ Succesiv. 8 (Ial) De la unul la altul. 9 (Ial) Alternativ (1). 10 (Ial; inv) In shir. 11 (Ial) Treptat. 12 (Ilav) ~ pe ~ (sau ~uriuri (inv) randrand Unul dupa altul. 13 (Ilav) In primul ~ Inainte de toate. 14 (Ilav) In ~ In mod egal. 15 (Reg; ilav) De ~ Alaturi. 16 (Reg; ilav) (Pe) (tot) dea ~ul sau (pe) dea (n) ~ da ~a (inv) de (sau in) ~ De la un capat la altul. 17 (Reg; ilpp) Da ~ cu Alaturi de. 18 (Ie) A fI in primele ~uri A ocupa un loc de frunte intrun shir. 19 (Fig; iae) A fi in fruntea unei activitatzi. 20 (Ie) Haina (incheiata) la doua ~uri Haina barbateasca cu doua shiruri de nasturi unul pentru a o incheia shi unul k garnitura. 21 SHir orizontal de cuvinte care formeaza o linie dreapta intrun text scris sau tiparit. 22 (Ilav) ~ cu ~ In mod amanuntzit. 23 (Ie) A citi printre ~uri A intzelege (sau a incerca sa intzeleaga) shi ceea ce nu se spune explicit intrun text scris. 24 SHir de obiecte suprapus altuia. 25 (Rar) Etaj (1). 2629 Loc cuvenit cuiva (sau ocupat de cineva) intrun shir (sau in cadrul unei activitatzi). 30 Ordine in care se succed faptele. 31 Moment indicat pentru o activitate. 3233 (Ilav) La ~ Potrivit ordinii stabilite (sau momentului indicat). 34 (Ilav) Cu ~ul Alternativ (1). 35 (Ilpp) Dupa ~ul In ordinea. 36 (Inv; ie) A trage ~ul pe cineva A fi cazul. 37 (Ie) A lua (pe cineva) la (sau dupa) ~ A se ocupa de cineva conform ordinii stabilite (sau cuvenite). 38 (Ie) A tzine (sau a pastra) ~ul! A respecta locul stabilit (sau ordinea stabilita). 39 (Ie) A tzine (cuiva) ~ul A pastra un loc pentru cineva langa sine intrun shir. 40 (Ie) A lasa (sau a ceda) (cuiva) ~ul A se retrage dintrun loc (sau dintro activitate) pentru a permite altcuiva sa ocupe locul sau sa actzioneze. 41 (Ie) A intra la ~ A incepe sa actzioneze la momentul potrivit (sau dupa ordinea stabilita) in urma altora. 42 (Ie) A veni (sau a fi) ~ul (cuiva sau pentru ceva) A sosi momentul pentru a face ceva. 43 (Ie) A veni la ~ A sosi momentul pentru a se face un lucru. 44 (Ie) La (sau inv pre) ~ul meu (tau etc.) Atunci cand este potrivit pentru mine (tine etc.). 45 (Iae) In urma altora intrun shir. 46 (Iae) Din partea mea (a ta etc.) 47 (Ie) A nushi da ~ A lucra de zor. 48 (Iae) A se imbulzi la treaba (sau la vorba). 49 (Pop; ie) A nushi putea da ~ (cu cineva) A nu o putea scoate la capat cu cineva. 50 (Pop; ie) A da ~ la A tzine seama de. 51 (Pop; ie) Fara de ~ Fara seama. 52 (Ie) De ~ De serviciu. 53 (Reg; ie) Ashi face ~ul Ashi face datoria potrivit ordinii stabilite. 54 (Ivr; ie) A nu da (cuiva) ~ A nu da cuiva ragaz. 55 (Iae) A nu permite. 56 (Ivr; ie) A nushi (putea) da ~ cu (sau la) ceva A nu prididi. 57 (Reg; ie) A avea ~ A avea timp. 58 (Reg; ie) Ashi face ~ Ashi face timp. 59 (Reg; ie) Ashi afla de ~ Ashi face timp. 60 (Precedat de numerale sau de adjective) Data (22). 61 (Ilav) Intrun ~ La un moment dat. 62 (Ivr; ilav) De la un ~ unde vreme De la un timp incoace. 63 (Reg; ilav) K shi de la ~ K shi data trecuta. 64 (Reg; ilav) Deun ~ Deocamdata. 65 Cantitate grup numar care urmeaza dupa alta cantitate de acelashi fel Cf serie. 66 Grup de obiecte de obicei de imbracaminte care formeaza un tot shi care se folosesc deodata. 67 (Prc) Costum barbatesc. 68 (Is) ~ de case Corp de case. 69 Grup de persoane (sau obiecte) care formeaza un tot omogen. 70 (Inv) Categorie sociala Si: tagma. 71 (Ila) De ~ Din popor. 72 (Pex; ial) Obishnuit. 73 (Ie) In ~ cu cineva (sau cu ceva) In categoria cuiva. 74 (Ie) In (sau de) ~ul cuiva La acelashi nivel. 75 (Ivp) Stare a lucrurilor Si: obicei randuiala (17) rost. 76 (Ivp) Obicei. 77 (Ilpp) De (sau din) ~ul In privintza. 78 (Ivr; ilav) Fara (de) ~ Fara seama. 79 (Reg; ila) Afara de ~ Neobishnuit. 80 (Reg; ie) Cum e ~ul? Cum se face k...? 81 (Reg; iae) Cum stau lucrurile? 82 (ivr; ie) A umbla (sau a cauta a vedea) de (sau in) ~ul cuiva A purta grija cuiva. 83 (Ivr; ie) A cauta de ~ cu cineva A se interesa de cineva. 8485 (Reg; ie) Ai umbla de ~ Ai merge cuiva bine (sau rau). 86 (Reg; ie) A nu avea (sau a nu fi) ~ de... A nu avea posibilitatea sa... 87 (Reg) Situatzie materiala buna Si: avere (4) stare (55). 88 (Ila) La ~ In situatzie materiala buna. 89 (Ial) Bine vazut. 90 (Reg; ie) A pune la (sau in) ~ A organiza. 91 (Reg; iae) A crea o situatzie materiala buna. 92 (Reg; ie) Ai face (cuiva) ~ de ceva Ai face (cuiva) rost de ceva. 93 (Reg; mpl) Menstruatzie. 94 (Reg; is) ~uri albe Leucoree. 95 (Ie) A shti ~ul A cunoashte mersul lucrurilor.

RAND ~uri n. 1) Grup de obiecte sau de fiintze aranjate unele langa altele in linie; shir. Un ~ de soldatzi aliniatzi. ◊ Pe ~ in ordine succesiva. ~ pe ~ ~uri~uri unii dupa altzii. In primul ~ inainte de toate; mai ales. Haina la doua ~uri haina barbateasca cu doua shiruri de nasturi. A fi in primele ~uri a) a ocupa locul din fatza intrun shir; b) a ocupa un loc de frunte intrun domeniu de activitate; a fi fruntash. A strange ~urile a se uni mai strans; a se consolida. De ~ a) din popor; b) obishnuit; ordinar. 2) Serie de cuvinte care formeaza o linie orizontala intrun text; shir. ◊ A citi printre ~uri a pricepe shi ceea ce nu se spune direct in text. 3) Loc sau moment stabilit in cadrul unei activitatzi. ◊ La ~ potrivit unei ordini stabilite. Cu ~ul cu schimbul; alternativ. Fara ~ fara a respecta ordinea stabilita. A tzine (sau a pastra) ~ul a respecta locul ori ordinea stabilita. La ~ul meu in ce ma priveshte. In mai multe ~uri de mai multe ori. 4) Succesiune de elemente omogene; shir; serie. ◊ A plange cu zece ~uri de lacrimi a plange foarte tare (de obicei pentru un lucru lipsit de importantza). 5) Ansamblu de obiecte care formeaza un complet. Un ~ de haine. 6) mai ales la pl. Grup de persoane aflate in anumite relatzii sau unite intro organizatzie. In ~urile prietenilor. ◊ (A fi) in ~ cu oamenii (sau cu lumea) a fi la nivelul tuturor celorlaltzi. 7) inv. Mod de desfashurare a unei actziuni; randuiala. ◊ A shti ~ul a cunoashte mersul lucrurilor. /<sl. rendu

rand n. 1. ordin rang succesiv: fiecare la randul sau; pe rand unul dupa altul; 2. ordine de serviciu: ia venit randul; 3. shir: un rand de caramizi de case; rand de haine costum complet; 4. ordine de timp data: de randul asta in mai multe randuri; 5. linie: citesc printre randuri; 6. ordine sociala clasa de indivizi: de rand ordinar comun: om de rand haine de rand. [Slav. REDU ordine grad linie soarta fire]. ║ adv. pe rand dea randul succesiv consecutiv.

RIND rinduri s. n. 1. SHir (drept aliniat) de lucruri sau de fiintze. Se vedeau rindurile [griului] incrucishate dese k o tzesatura verzuie intinsa peste ogoare. MIHALE O. 436. [Mihai] patrunse printre rindurile deschise. C. PETRESCU C. V. 35. Numar etajele dupa rindurile ferestrelor luminate. BART S. M. 39. ◊ (In constructzie cu verbele «a fi» «a sta» «a merge» «a se asheza» etc. shi precedat de prep. «in» sau regional fara prep.) Stam in fatza comisiei trei candidatzi in rind pe cite un scaun. I. BOTEZ SHC. 82. Ne ashezam in doua rinduri shi deschideam calea. CREANGA A. 10. Numai Petrea nui in rind; El deo parte sta pe gind. ALECSANDRI P. A. 94. Merg catanele tot rind. JARNÍKBIRSEANU D. 303. ◊ Loc. adv. Dea rindul (invechit shi regional de sau dea rind) = a) unul dupa altul fara intrerupere in shir consecutiv. Gheonoaia de bucurie tzinu masa trei zile da rindul. ISPIRESCU L. 5. Ii arata apoi o fintina unde trebuia sa se duca trei zile dea rindul. CREANGA P. 95. Baditza... ma intreaba Fostuiam vreodata draga? Eu raspund dintrun cuvint... K iam fost trei ani dea rind. JARNÍKBIRSEANU D. 44; b) de la un capat la altul peste tot pretutindeni. Vezi deatunci eu alergai Lumile dea rindul. COSHBUC P. I 260. Comoara nu sa gaseshte cind ici cind colea sapind Ci lesne sa nemereshte cind iei pamintul de rind. PANN P. V. II 90. Pe rind = a) unul dupa altul succesiv. Luara pe rind pe totzi cei mai deocheatzi din toate trei satele. REBREANU R. I 99. Cerul acum se invalea cu o haina posomorita; stelele piereau pe rind. NEGRUZZI S. I 57. Dragele mele nepoate Nu va pot juca pe toate; Facetzi bine shi iertatzi K pe rind toate jucatzi. JARNÍKBIRSEANU D. 362. Aud vinul gilgiind SHi mindrutzelealergind K sa le sarut pe rind. ALECSANDRI P. P. 314; b) de la unul la altul. Femeile... umplu paharul shil poarta pe rind. COSHBUC P. I 143. (Pe) rind pe rind (sau rinduririnduri) = treptattreptat unul dupa altul. Rinduririnduri spre cimpie Se perinda nori de plumb. TOPIRCEANU P. 212. Au plecat totzi... rind pe rind k shi la sosire. CARAGIALE O. III 72. SHi se duc pe rind pe rind Zarea lumiintunecind. EMINESCU O. I 214. In primul rind = inainte de toate mai ales. ◊ Expr. A fi in primele rinduri = a ocupa locul intii intrun shir; fig. a fi in fruntea unei activitatzi. Comunishtii sint in primele rinduri ale intrecerii socialiste. ◊ Haina (incheiata) la doua rinduri = haina barbateasca cu doua shiruri de nasturi unul pentru a se incheia shi unul k garnitura. ♦ Fiecare dintre shirurile orizontale de cuvinte formind o linie dreapta intrun text scris sau tiparit. [Apuca] tocul sa continue rindul inceput. C. PETRESCU C. V. 291. O musca ametzita intirziata in iarna se plimba cu nelinishte pe rindurile scrisorii. BASSARABESCU V. 33. Scrie douatrei rinduri SHil ajung nishte ginduri. JARNÍKBIRSEANU D. 120. ◊ Rind alb = interval nescris intre doua shiruri scrise. ◊ Expr. A citi printre rinduri = a pricepe (sau a se stradui sa priceapa) shi ceea ce nu se spune direct (intrun text). Am sa mai cetesc o data bucata aceea... dar mai mult printre rinduri. SADOVEANU E. 109. ♦ SHir de obiecte suprapus altuia. Se intocmise o sala mare cu parter galerii shi trei rinduri de loji. SADOVEANU E. 65. SHi io tzioi ashterne Trei rinduri de perne. TEODORESCU P. P. 644. ♦ (Astazi rar) Cat. V. etaj. Pe o ulitza rasare o lunga constructzie de un singur rind destinata in chip vadit dughenelor. CALINESCU I. C. 64. A gasit o casa mare shi frumoasa cu mai multe rinduri. SADOVEANU B. 76. Casa proprietarului nostru era facuta de zece ani numai. Cu doua rinduri cu un balcon de fier la rindul intii. BOLINTINEANU O. 413. ◊ Rindul de jos = parterul. Rindul al doilea = etajul intii. 2. Locul cuvenit cuiva sau ocupat de cineva intrun shir sau in cadrul unei activitatzi; momentul indicat pentru o activitate. O veshnica larma shi certuri aprinse se ridicau intre caraushi pentru rindul cuvenit. ANGHELIOSIF C. L. 23. ◊ Loc. adv. La rind = unul dupa altul potrivit ordinii stabilite sau momentului indicat. SHi multe veacuri la rind A rabdat tzara gemind Cu fruntzile la pamint. DESHLIU M. 65. Navea inscrise nici numele nici adresa... Urma sai afle pe fiecare la rind dupa rabojul intiparit in cuget. C. PETRESCU A. R. 10. Cu rindul = cu schimbul alternativ. Stam la masa totzi impreuna facind mincare cu rindul fiecare dintral sau pentru o zi. CREANGA O. A. 83. ◊ Expr. A lua pe cineva la (sau dupa) rind = a se ocupa de cineva conform ordinii stabilite sau cuvenite. Acum sa stam aici in ceea ce te priveshte pe dumneata shi sa luam pe istalalt la rind. CREANGA A. 148. A tzine rindul = a respecta locul stabilit sau ordinea stabilita. A intra la rind = a incepe sa actzioneze la momentul potrivit dupa ordinea stabilita in urma altora. SHi intra la rind moshneagul cu baba. SHEZ. III 182. A lasa (sau a ceda) cuiva rindul = a se retrage dintrun loc sau dintro activitate pentru a permite altuia sa ocupe locul sau sa actzioneze. (Fig.) Gonise vintul noptzii furtunile cereshti Lasind acuma rindul furtunii omeneshti. ALECSANDRI P. A. 144. A fi (sau a veni) rindul cuiva sau a veni rindul (pentru ceva) = a sosi momentul pentru a se face un lucru. Venise shi rindul sau sa le arate ce poate. C. PETRESCU A. 450. E rindul domnului sa va judece. DELAVRANCEA O. II 159. Ashtepta de doua zile sai vie rindul la moara. SLAVICI O. I 228. La rindul meu (tau etc.) = atunci cind este momentul potrivit pentru mine (tine etc.) in urma altora; din partea mea (a ta etc.) in ce ma (sau te) priveshte. Vezi k nu leam uitat [cuvintele] shi le seman shi eu la rindul meu shi fac dar din darul tau. VLAHUTZA O. A. III 92. Iar Pandelei asculta SHi la rindui cuvinta... ALECSANDRI P. P. 136. De rind = de serviciu conform ordinii stabilite. Din noaptea acelei zile am intrat de rind la telefon. I. BOTEZ SHC. 73. Pe cind era de rind viteazul nostru sa pindeasca ieshi balaurul. ISPIRESCU L. 200. (Regional) A nushi da rind = a lucra de zor a fi neobosit a se imbulzi la treaba la vorba. Sarea piticuntrun picior De nushi da rind. COSHBUC P. I 58. Cum sau vazut indata sau imbratzishat... shiapoi nushi mai da rind unul altuia cu intrebarile. SBIERA P. 52. O tulesc la fuga... shi de la o casa la alta nushi dau rind cu uratul. SHEZ. III 179. A nushi putea da rind cu cineva = a nu o putea scoate la capat cu cineva. De buna seama k... nushi vor fi putind da rind cu dinsele [cu jiganiile]. MARIAN O. II 311. A da rind la... = a tzine seama de... Iar tatasau k shialtadata Na dat acestor vorbe rind. COSHBUC P. I 255. Fara (de) rind = fara chibzuiala fara seaman. Cinta cucu pe pamint Necajitas fara rind; Cinta cucu jos pe iarba Necajitas fara treaba. JARNÍKBIRSEANU D. 220. De ce sint cu fatza slaba?... Eu zic dorului plingind Cam iubit fara de rind. ALECSANDRI P. P. 300. Sac fara fund e omul fara rind. 3. Cantitate grup numar care urmeaza dupa alte grupuri de acelashi fel. Un rind de placinte shi un rind de vin pina ce picioarele se muiara shi glasurile se induioshara. SADOVEANU O. I 302. Nu cumva actele facute... au vreun clenci shi ne mai scoate datori sa platim inca un rind de parale Iloveanului? C. PETRESCU R. DR. 252. Am inceput a plinge cu zece rinduri de lacrimi. CREANGA A. 27. ♦ Grup de obiecte care formeaza un tot o serie shi care se folosesc deodata. Am fost tocmit... cu doua rinduri de schimburi pe an. C. PETRESCU R. DR. 241. Cun rind de haine o vad mergind La munca La joc shi hori acelashi rind. COSHBUC P. I 127. Argintarul nu mai putea de bucurie shii facu un rind de haine. ISPIRESCU L. 92. ◊ Un rind de case = un corp de case v. corp (3). Singure au ramas mama shi fata cu doua rinduri de case alaturi de aceea in care stateau. SADOVEANU M. 115. SHtiu k Scarlat are un rind de case shi o moshioara. C. PETRESCU I. II 68. ♦ (Precedat de numerale sau de adjective) Data oara. Intralt rind am socotit shi mam gindit k tot pe shoseaua Romanului ar trebui... o fintina. SADOVEANU O. VII 270. In atitea rinduri Leonida i imprumutase la nevoi. VLAHUTZA O. A. 253. Da bine moshnege cind ai venit in cela rind parca erai in toata mintea. CREANGA P. 83. ◊ (Cu precizari temporale) De rindul trecut am intrat eu acum intra tu. ISPIRESCU L. 372. 4. Grup de persoane (mai rar de obiecte) formind un tot omogen. O parte din versurile sale au trecut in rindurile cintecelor populare. BENIUC P. 24. In rindurile dushmane se isca... o framintare grabita. SADOVEANU O. VI 47. Mash pravali de pe scaunul Moldovei drept la manastirea Putnei in rindul stramoshilor. DELAVRANCEA O. II 54. ◊ Expr. In rind cu cineva (sau in rindul cuiva) = in categoria cuiva alaturi de cineva; pe aceeashi treapta la acelashi nivel. Nu ma voi dezlipi de tine pina ce nu teoi... vedea om in rindul oamenilor. ISPIRESCU L. 287. Nea pus in rind cu ceilaltzi shcolari shi nea dat de invatzat. CREANGA A. 27. Istoria pe drept lar pune in rindul lui Tit. NEGRUZZI S. I 193. 5. (Invechit) Categorie sau clasa sociala; tagma. Intimplinduse k Mihai shi Patrashcu sa moara fara moshtenitori... imparatul sa aiba a intari pe domnul ce se va alege prin invoirea obshteasca a boierilor staturilor shi rindurilor tzarii. BALCESCU O. II 192. ◊ (Astazi in loc. adj.) De rind = din popor fara rang; p. ext. lipsit de stralucire comun obishnuit vulgar. Era o biata fata saraca din oameni de rind. SADOVEANU O. VIII 221. Ma privit cu o ura shtearsa de rind. CAMIL PETRESCU U. N. 156. Da imparate caci moshneagul ce priveshti Nu e om de rind el este domnul TZarii Romineshti. EMINESCU O. I 147. Daca sint intro gradina pe la flori de rind nu merg. ALEXANDRESCU P. 49. 6. Obicei rinduiala fel (de a fi de a trai); rost. Ce rind e pe acest pamint de umbla viii cu mortzii? RETEGANUL P. IV 68. Atunci Petre ia cuvint: Ashai rindul pe pamint! ALECSANDRI P. A. 94. SHi la nunta petrecea in cintari shi veselie Cum e rindul la domnie. id. P. P. 108. ◊ Expr. A shti rindul = a shti rinduiala a cunoashte: rostul mersul treburilor. De unde ash putea cumpara putzina pine deaici eu nu shtiu rindul; nai face bine sa te ingrijeshti dta? RETEGANUL P. IV 40. Dolca haita cea batrina... shtia rindul la stina. ALECSANDRI P. P. 55. (Regional) Cum e rindul? = cum stau lucrurile? cum e situatzia? Cum e rindu la orash? Nu prea bine Grigorash. MARIAN S. 191. A umbla de rindul cuiva = a avea grija de cineva a purta de grija cuiva. K mo trimes tatutau Satzi umblu de rindul tau. SHEZ. I 109. Corbacele dragul meu! Ce ma blestemi asha rau? K imblu de rindul tau. ALECSANDRI P. P. 141. ♦ (Regional) Fel soi. Se duse... sashi aduca nishte lemne de rindul meshteshugului sau caci toate lemnele cite le avusese... i sau fost sfirshit. MARIAN O. II 159. De rindul gurii (sau al mincarii) = pentru a minca pentru ashi potoli foamea. Avea cei trebuie de rindul gurii. RETEGANUL P. III 63. SfarmaPiatra au ramas acasa sa caute de rindul mincarii. SBIERA P. 82.

rind n. pl. urĭ (vsl. rendŭ rind rus. read ung. rend. V. orind pareatca). Fiintze saŭ lucrurĭ puse pe o singura linie alaturea unele de altele (nu in shir): un rind de soldatzĭ de copacĭ. Generatziune: multe rindurĭ de oamenĭ aŭ murit. Linie cuvinte scrise unu dupa altu: acest prost nu poate scrie nicĭ doŭa rindurĭ. A citi pintre rindurĭ a pricepe ce nu e scris dea dreptu. Etaj cat (Mold.): casa cu doŭa rindurĭ. Strat patura: soarele m’a pirlit in cit mi s’a luat un rind de pele. Tacim garnitura costum complet: un rind de haĭne de primenelĭ. Data oara: de rindu acesta in multe rindurĭ (de maĭ multe orĭ). Moment timp cind sa: atzĭ veni rindu a lua cuĭva rindu (a i te substitui la o munca saŭ la un folos). Rinduĭala ordine sama obiceĭ procedura fel de traĭ: nu shtia rindu tzariĭ (Vechĭ). A pune la rind a alinia. A veni la rind atzĭ veni rindu sa. A fi de rind a fi de serviciŭ. De rind ordinar prost: om de rind haĭne de rind. Pe rind (maĭ rar dea rindu) unu dupa altu succesiv: aŭ plecat pe rind.

+rand (in primul/in al doilea etc. ~) loc. adv.

rand s. n. pl. randuri; abr. r.

rand s. n. pl. randuri

+primul rand (in ~) loc. adv.

+randuriranduri loc. adv.

dea randul loc. adv.

dea randul loc. adv.

RAND s. 1. (inv. shi pop.) shir (livr. inv.) linie. (Un ~ dintrun text.) 2. (MIL.) shir (inv. shi reg.) stroi. (Un ~ de ostashi aliniatzi.) 3. v. convoi. 4. shir shirag (reg.) ord shar (inv.) rang. (Un ~ de plopi.) 5. (inv.) oranduiala. (~ intro succesiune.) 6. v. tagma. 7. data (reg.) vers. (In trei ~uri am fost la el.) 8. serie. (Closhca scoate un nou ~ de pui.)

RAND s. v. cat ciclu datina etaj fel menstruatzie nivel obicei period randuiala traditzie uz uzantza.

RIND s. 1. (inv. shi pop.) shir (livr. inv.) linie. (Un ~ dintrun text.) 2. (MIL.) shir (inv. shi reg.) stroi. (Un ~ de ostashi aliniatzi.) 3. coloana convoi lantz shir (reg.) trimba. (Un ~ de care.) 4. shir shirag (reg.) ord shar (inv.) rang. (Un ~ de plopi.) 5. (inv.) orinduiala. (~ intro succesiune.) 6. tagma. (A intrat in ~ negustorilor.) 7. data (reg.) vers. (In trei ~uri am fost la el.) 8. serie. (Closhca scoate un nou ~ de pui.)

rind s. v. CAT. CICLU. DATINA. ETAJ. FEL. MENSTRUATZIE. NIVEL. OBICEI. PERIOD. RINDUIALA. TRADITZIE. UZ. UZANTZA.

rind (randuri) s. n. 1. SHir linie. 2. Serie grup. 3. Ordine in shir data. 4. Ordine clasa categorie. 5. Plebe devalmashie. 6. Regula norma jalon. 7. Menstruatzie. 8. Temperament tip. 9. Pereche serie de obiecte care formeaza un tot. 10. Linie shir de cuvinte. 11. Strat. De rind comun vulgar. Dea rindul in shir. Pe rind in ordine. Sl. rędŭ „ordine” (Miklosich Slaw. Elem. 43; Cihac II 313; Byhan 329) cf. bg. alb. red ngr. ἀράδα „rang” mag. rend „ordine”. Der. rindui vb. (a ordona; a determina a stabili; a destina a numi) din sl. ręditi cf. orindui; rindash s. m. (tinar argat pentru treburile cele mai umile); rinduitor s. m. (ordonator organizator); rindului vb. (Maram. a ordona) din mag. rendelni (Candrea); rinduiala s. f. (ordine; ashezare stabiliment; norma; regula; ritual ceremonial); neorinduiala s. f. (dezordine).

rand randuri s.n. In expr. a shti randul = a shti ceea ce e de facut: „Randun casa nu la shti / Focutz rushine ia fi” (Barlea 1924 I: 95). A avea rand = a avea timp (Grad 2000); a avea modru ai sta in putintza (Barlea 1924). Ai veni randurile (la femei) = a avea menstruatzie (Faiciuc 1998). Asha e randul = asha e obiceiul datina legea (Papahagi 1925). A merge cu randul la colindat = a colinda in ceata. Din sl. rendǔ „ordine” (SHaineanu Scriban; Miklosich Cihac cf. DER; DEX MDA).

rand uri s.n. In expr. a shti randul = a shti ceea ce e de facut: „Randun casa nu la shti / Focutz rushine ia fi” (Barlea 1924 I: 95). A avea rand = a avea timp (Grad 2000); a avea modru ai sta in putintza (Barlea 1924). Ai veni randurile (la femei) = a avea menstruatzie (Faiciuc 1998). Asha e randul = asha e obiceiul datina legea (Papahagi 1925). Din sl. rendǔ „ordine”.

rand melodic (in folc. rom.) fragment melodic corespunzator unui vers (2). Se analizeaza de obicei sunetele cu care incepe shi se termina un r. [initium* shi cadentza (1) secundara sau interioara]. R. se noteaza cu majuscule care sunt diferite atunci cand contzinutul muzical al r. este variat; „v” pus in dreapta literei reprezinta un r. variat la repetare (Av) iar cand sunetul de cadentza al r. difera se adaoga un „c” (Avc) = r. variat pe parcurs shi la sfarshit. A B Bv Bc = melodie formata din 4 r. al doilea repetat variat (Bv) iar al treilea variat numai la cadentza (Bc). Se foloseshte shi termenul „linie melodica”.