RIND rinduri s. n. 1. SHir (drept aliniat) de lucruri sau de fiintze. Se vedeau rindurile [griului] incrucishate dese k o tzesatura verzuie intinsa peste ogoare. MIHALE O. 436. [Mihai] patrunse printre rindurile deschise. C. PETRESCU C. V. 35. Numar etajele dupa rindurile ferestrelor luminate. BART S. M. 39. ◊ (In constructzie cu verbele «a fi» «a sta» «a merge» «a se asheza» etc. shi precedat de prep. «in» sau regional fara prep.) Stam in fatza comisiei trei candidatzi in rind pe cite un scaun. I. BOTEZ SHC. 82. Ne ashezam in doua rinduri shi deschideam calea. CREANGA A. 10. Numai Petrea nui in rind; El deo parte sta pe gind. ALECSANDRI P. A. 94. Merg catanele tot rind. JARNÍKBIRSEANU D. 303. ◊ Loc. adv. Dea rindul (invechit shi regional de sau dea rind) = a) unul dupa altul fara intrerupere in shir consecutiv. Gheonoaia de bucurie tzinu masa trei zile da rindul. ISPIRESCU L. 5. Ii arata apoi o fintina unde trebuia sa se duca trei zile dea rindul. CREANGA P. 95. Baditza... ma intreaba Fostuiam vreodata draga? Eu raspund dintrun cuvint... K iam fost trei ani dea rind. JARNÍKBIRSEANU D. 44; b) de la un capat la altul peste tot pretutindeni. Vezi deatunci eu alergai Lumile dea rindul. COSHBUC P. I 260. Comoara nu sa gaseshte cind ici cind colea sapind Ci lesne sa nemereshte cind iei pamintul de rind. PANN P. V. II 90. Pe rind = a) unul dupa altul succesiv. Luara pe rind pe totzi cei mai deocheatzi din toate trei satele. REBREANU R. I 99. Cerul acum se invalea cu o haina posomorita; stelele piereau pe rind. NEGRUZZI S. I 57. Dragele mele nepoate Nu va pot juca pe toate; Facetzi bine shi iertatzi K pe rind toate jucatzi. JARNÍKBIRSEANU D. 362. Aud vinul gilgiind SHi mindrutzelealergind K sa le sarut pe rind. ALECSANDRI P. P. 314; b) de la unul la altul. Femeile... umplu paharul shil poarta pe rind. COSHBUC P. I 143. (Pe) rind pe rind (sau rinduririnduri) = treptattreptat unul dupa altul. Rinduririnduri spre cimpie Se perinda nori de plumb. TOPIRCEANU P. 212. Au plecat totzi... rind pe rind k shi la sosire. CARAGIALE O. III 72. SHi se duc pe rind pe rind Zarea lumiintunecind. EMINESCU O. I 214. In primul rind = inainte de toate mai ales. ◊ Expr. A fi in primele rinduri = a ocupa locul intii intrun shir; fig. a fi in fruntea unei activitatzi. Comunishtii sint in primele rinduri ale intrecerii socialiste. ◊ Haina (incheiata) la doua rinduri = haina barbateasca cu doua shiruri de nasturi unul pentru a se incheia shi unul k garnitura. ♦ Fiecare dintre shirurile orizontale de cuvinte formind o linie dreapta intrun text scris sau tiparit. [Apuca] tocul sa continue rindul inceput. C. PETRESCU C. V. 291. O musca ametzita intirziata in iarna se plimba cu nelinishte pe rindurile scrisorii. BASSARABESCU V. 33. Scrie douatrei rinduri SHil ajung nishte ginduri. JARNÍKBIRSEANU D. 120. ◊ Rind alb = interval nescris intre doua shiruri scrise. ◊ Expr. A citi printre rinduri = a pricepe (sau a se stradui sa priceapa) shi ceea ce nu se spune direct (intrun text). Am sa mai cetesc o data bucata aceea... dar mai mult printre rinduri. SADOVEANU E. 109. ♦ SHir de obiecte suprapus altuia. Se intocmise o sala mare cu parter galerii shi trei rinduri de loji. SADOVEANU E. 65. SHi io tzioi ashterne Trei rinduri de perne. TEODORESCU P. P. 644. ♦ (Astazi rar) Cat. V. etaj. Pe o ulitza rasare o lunga constructzie de un singur rind destinata in chip vadit dughenelor. CALINESCU I. C. 64. A gasit o casa mare shi frumoasa cu mai multe rinduri. SADOVEANU B. 76. Casa proprietarului nostru era facuta de zece ani numai. Cu doua rinduri cu un balcon de fier la rindul intii. BOLINTINEANU O. 413. ◊ Rindul de jos = parterul. Rindul al doilea = etajul intii. 2. Locul cuvenit cuiva sau ocupat de cineva intrun shir sau in cadrul unei activitatzi; momentul indicat pentru o activitate. O veshnica larma shi certuri aprinse se ridicau intre caraushi pentru rindul cuvenit. ANGHELIOSIF C. L. 23. ◊ Loc. adv. La rind = unul dupa altul potrivit ordinii stabilite sau momentului indicat. SHi multe veacuri la rind A rabdat tzara gemind Cu fruntzile la pamint. DESHLIU M. 65. Navea inscrise nici numele nici adresa... Urma sai afle pe fiecare la rind dupa rabojul intiparit in cuget. C. PETRESCU A. R. 10. Cu rindul = cu schimbul alternativ. Stam la masa totzi impreuna facind mincare cu rindul fiecare dintral sau pentru o zi. CREANGA O. A. 83. ◊ Expr. A lua pe cineva la (sau dupa) rind = a se ocupa de cineva conform ordinii stabilite sau cuvenite. Acum sa stam aici in ceea ce te priveshte pe dumneata shi sa luam pe istalalt la rind. CREANGA A. 148. A tzine rindul = a respecta locul stabilit sau ordinea stabilita. A intra la rind = a incepe sa actzioneze la momentul potrivit dupa ordinea stabilita in urma altora. SHi intra la rind moshneagul cu baba. SHEZ. III 182. A lasa (sau a ceda) cuiva rindul = a se retrage dintrun loc sau dintro activitate pentru a permite altuia sa ocupe locul sau sa actzioneze. (Fig.) Gonise vintul noptzii furtunile cereshti Lasind acuma rindul furtunii omeneshti. ALECSANDRI P. A. 144. A fi (sau a veni) rindul cuiva sau a veni rindul (pentru ceva) = a sosi momentul pentru a se face un lucru. Venise shi rindul sau sa le arate ce poate. C. PETRESCU A. 450. E rindul domnului sa va judece. DELAVRANCEA O. II 159. Ashtepta de doua zile sai vie rindul la moara. SLAVICI O. I 228. La rindul meu (tau etc.) = atunci cind este momentul potrivit pentru mine (tine etc.) in urma altora; din partea mea (a ta etc.) in ce ma (sau te) priveshte. Vezi k nu leam uitat [cuvintele] shi le seman shi eu la rindul meu shi fac dar din darul tau. VLAHUTZA O. A. III 92. Iar Pandelei asculta SHi la rindui cuvinta... ALECSANDRI P. P. 136. De rind = de serviciu conform ordinii stabilite. Din noaptea acelei zile am intrat de rind la telefon. I. BOTEZ SHC. 73. Pe cind era de rind viteazul nostru sa pindeasca ieshi balaurul. ISPIRESCU L. 200. (Regional) A nushi da rind = a lucra de zor a fi neobosit a se imbulzi la treaba la vorba. Sarea piticuntrun picior De nushi da rind. COSHBUC P. I 58. Cum sau vazut indata sau imbratzishat... shiapoi nushi mai da rind unul altuia cu intrebarile. SBIERA P. 52. O tulesc la fuga... shi de la o casa la alta nushi dau rind cu uratul. SHEZ. III 179. A nushi putea da rind cu cineva = a nu o putea scoate la capat cu cineva. De buna seama k... nushi vor fi putind da rind cu dinsele [cu jiganiile]. MARIAN O. II 311. A da rind la... = a tzine seama de... Iar tatasau k shialtadata Na dat acestor vorbe rind. COSHBUC P. I 255. Fara (de) rind = fara chibzuiala fara seaman. Cinta cucu pe pamint Necajitas fara rind; Cinta cucu jos pe iarba Necajitas fara treaba. JARNÍKBIRSEANU D. 220. De ce sint cu fatza slaba?... Eu zic dorului plingind Cam iubit fara de rind. ALECSANDRI P. P. 300. Sac fara fund e omul fara rind. 3. Cantitate grup numar care urmeaza dupa alte grupuri de acelashi fel. Un rind de placinte shi un rind de vin pina ce picioarele se muiara shi glasurile se induioshara. SADOVEANU O. I 302. Nu cumva actele facute... au vreun clenci shi ne mai scoate datori sa platim inca un rind de parale Iloveanului? C. PETRESCU R. DR. 252. Am inceput a plinge cu zece rinduri de lacrimi. CREANGA A. 27. ♦ Grup de obiecte care formeaza un tot o serie shi care se folosesc deodata. Am fost tocmit... cu doua rinduri de schimburi pe an. C. PETRESCU R. DR. 241. Cun rind de haine o vad mergind La munca La joc shi hori acelashi rind. COSHBUC P. I 127. Argintarul nu mai putea de bucurie shii facu un rind de haine. ISPIRESCU L. 92. ◊ Un rind de case = un corp de case v. corp (3). Singure au ramas mama shi fata cu doua rinduri de case alaturi de aceea in care stateau. SADOVEANU M. 115. SHtiu k Scarlat are un rind de case shi o moshioara. C. PETRESCU I. II 68. ♦ (Precedat de numerale sau de adjective) Data oara. Intralt rind am socotit shi mam gindit k tot pe shoseaua Romanului ar trebui... o fintina. SADOVEANU O. VII 270. In atitea rinduri Leonida i imprumutase la nevoi. VLAHUTZA O. A. 253. Da bine moshnege cind ai venit in cela rind parca erai in toata mintea. CREANGA P. 83. ◊ (Cu precizari temporale) De rindul trecut am intrat eu acum intra tu. ISPIRESCU L. 372. 4. Grup de persoane (mai rar de obiecte) formind un tot omogen. O parte din versurile sale au trecut in rindurile cintecelor populare. BENIUC P. 24. In rindurile dushmane se isca... o framintare grabita. SADOVEANU O. VI 47. Mash pravali de pe scaunul Moldovei drept la manastirea Putnei in rindul stramoshilor. DELAVRANCEA O. II 54. ◊ Expr. In rind cu cineva (sau in rindul cuiva) = in categoria cuiva alaturi de cineva; pe aceeashi treapta la acelashi nivel. Nu ma voi dezlipi de tine pina ce nu teoi... vedea om in rindul oamenilor. ISPIRESCU L. 287. Nea pus in rind cu ceilaltzi shcolari shi nea dat de invatzat. CREANGA A. 27. Istoria pe drept lar pune in rindul lui Tit. NEGRUZZI S. I 193. 5. (Invechit) Categorie sau clasa sociala; tagma. Intimplinduse k Mihai shi Patrashcu sa moara fara moshtenitori... imparatul sa aiba a intari pe domnul ce se va alege prin invoirea obshteasca a boierilor staturilor shi rindurilor tzarii. BALCESCU O. II 192. ◊ (Astazi in loc. adj.) De rind = din popor fara rang; p. ext. lipsit de stralucire comun obishnuit vulgar. Era o biata fata saraca din oameni de rind. SADOVEANU O. VIII 221. Ma privit cu o ura shtearsa de rind. CAMIL PETRESCU U. N. 156. Da imparate caci moshneagul ce priveshti Nu e om de rind el este domnul TZarii Romineshti. EMINESCU O. I 147. Daca sint intro gradina pe la flori de rind nu merg. ALEXANDRESCU P. 49. 6. Obicei rinduiala fel (de a fi de a trai); rost. Ce rind e pe acest pamint de umbla viii cu mortzii? RETEGANUL P. IV 68. Atunci Petre ia cuvint: Ashai rindul pe pamint! ALECSANDRI P. A. 94. SHi la nunta petrecea in cintari shi veselie Cum e rindul la domnie. id. P. P. 108. ◊ Expr. A shti rindul = a shti rinduiala a cunoashte: rostul mersul treburilor. De unde ash putea cumpara putzina pine deaici eu nu shtiu rindul; nai face bine sa te ingrijeshti dta? RETEGANUL P. IV 40. Dolca haita cea batrina... shtia rindul la stina. ALECSANDRI P. P. 55. (Regional) Cum e rindul? = cum stau lucrurile? cum e situatzia? Cum e rindu la orash? Nu prea bine Grigorash. MARIAN S. 191. A umbla de rindul cuiva = a avea grija de cineva a purta de grija cuiva. K mo trimes tatutau Satzi umblu de rindul tau. SHEZ. I 109. Corbacele dragul meu! Ce ma blestemi asha rau? K imblu de rindul tau. ALECSANDRI P. P. 141. ♦ (Regional) Fel soi. Se duse... sashi aduca nishte lemne de rindul meshteshugului sau caci toate lemnele cite le avusese... i sau fost sfirshit. MARIAN O. II 159. De rindul gurii (sau al mincarii) = pentru a minca pentru ashi potoli foamea. Avea cei trebuie de rindul gurii. RETEGANUL P. III 63. SfarmaPiatra au ramas acasa sa caute de rindul mincarii. SBIERA P. 82.