OÁRA¹ ori s. f. 1. (La sg.; precedat de un num. ord. sau un echivalent al lui) Timpul sau momentul in care are loc un fapt. 2. (La pl.; folosit la formarea numeralului adverbial adesea cumuland valoarea de numeral multiplicativ) Va construi un bloc de trei ori mai mare decat cel construit anul trecut. ◊ Loc. adv. De multe ori sau (exclamativ) de cate ori! = in repetate randuri adesea. De putzine ori = rareori. De cate ori = de fiecare data. ◊ Loc. conj. Ori de cate ori = in toate randurile in toate cazurile cand... de fiecare data. Lat. hora.

oara⁴ sf vz ora

oara¹ sf [At: PSALT. HUR. 112^v/6 / V: (inv) ~re / Pl: ori / E: ml hora] 1 (Lsg) Moment in care are loc un fapt. 23 (Inv; ilav) Intru (sau din) acea (sau aceea) ~ (In sau) din vremea aceea. 45 (Inv; ial) (In sau) din acel moment. 6 (Inv; ilav) (De) alta ~ Odinioara. 7 (Inv; ial) Alta data. 8 (Inv; ilav) Asta ~ Acum. 9 (Reg; ila) Deal doilea (sau dea doua) ~ Deal doilea dea doua. 10 (Pop; is) Mama dea doua ~ Mama vitrega. 11 (Ilav) De multe (sau nenumarate irg bogate) ori (inv) de ori multe sau de cate ori! Adesea. 12 (Ilav) De putzine ori Rar. 13 (Ics adverbiala corelativa) De cate ori... de atatea ori... De fiecare data Si: mereu. 14 (Inv; ilav) De toate orile (sau ori) Totdeauna. 15 (Ilc) (Ori) de cate ori... De fiecare data cand... 16 (Reg; lpl; ie) A fi in ori (bune) A fi bine dispus. 17 (Reg; mpl; ie) A scoate (pe cineva) din ori (Ashi pierde sau) a face pe cineva sashi piarda cumpatul. 18 (Reg; mpl; ie) Ashi veni in (sau la) ori (sau rar in ~) Ashi veni in fire. 19 (Iae) A se reface. 20 (Reg; lpl; ie) Ai veni (cuiva ceva) in ori Ai veni cuiva ceva in gand. 21 (Reg) Patima. 22 (Reg) Nevoie.

OÁRA¹ ori s. f. 1. (La sg.; precedat de un num. ord. sau un echivalent al lui) Timpul sau momentul in care are loc un fapt. 2. (La pl.; folosit la formarea numeralului adverbial adesea cumuland valoarea de numeral multiplicativ) Va construi un bloc de trei ori mai mare decat cel construit anul trecut. ◊ Loc. adv. De multe ori sau (exclamativ) de cate ori! = in repetate randuri adesea. De putzine ori = rareori. De cate ori = de fiecare data. ◊ Loc. conj. Ori de cate ori = in toate randurile in toate cazurile cand... de fiecare data. Lat. hora.

OÁRA ³ ori s. f. 1. (Mai ales la sg.; precedat de un num. ord. sinonim shi in concurentza cu «data») Timpul sau momentul in care are loc un fapt. Cinta cocoshul pentruntiia oara SHi eu vegheam o stea k sa rasara. TULBURE V. R. 11. Iai facut un serviciu... Chiar imi spunea ultima oara cind lam intilnit. C. PETRESCU C. V. 106. Iubesc shimi pare caii intiia oara! IOSIF PATR. 14. 2. (Numai lapl.) Folosit la formarea num. adverbial. Ma masoara asha de vreo doua ori din cap pinan picioare. PETRESCU S. 145. De doua ori...a incercat sa se opreasca shi de amindoua orile flacaii sau napustit la el. REBREANU I. 12. Alergatorii... intro fuga sint datori a face giurul pietzii de patru ori. NEGRUZZI S. I 36. ◊ (Urmat de un comparativ are sens de num. multiplicativ) Parul sa facut de o mie de ori mai nalt de cum era. CREANGA P. 293. ◊ Loc. conj. Ori de cite ori... = in toate rindurile in toate cazurile cind... Am izbutit ori de cite ori team ascultat. ISPIRESCU L. 21. ◊ Loc. adv. De multe ori sau (exclamativ) de cite ori! = in repetate rinduri adeseori. De multe ori ia venit flacaului in cap sa se insoare. CREANGA P. 141. De cite ori am ashteptat O shoapta de raspuns. EMINESCU O. I 191.

OÁRA ori f. (la sing. precedat de un numeral ordinal; la pl. in componentza numeralelor adverbiale) Fiecare dintre cazurile cand se produce o intamplare sau un fapt care se repeta; data. Prima ~. A treia ~. De cinci ori. ◊ Ori de cate ori de fiecare data. /<lat. hora

oara f. data k termen cantitativ sau repetitor: intaia oara de doua ori. [Lat. HORA ceas].

1) oára f. pl. orĭ (lat. hôra d. vgr. óra it. pv. ora fr. heure sp. pg. hore. V. ora). Data (k termin care formeaza adverbe de timp shi de repetitziune): intiĭa oara a doŭa oara de doŭa orĭ (nu o data) de multe orĭ adeseorĭ uneorĭ rareorĭ orĭ de cite orĭ. In Munt. est oare: a doŭa oare.

oare² sf vz oara¹

oára¹ (timp) s. f. pl. ori

oára (timp) s. f. pl. ori

oara (in locutziuni adverbiale : a treia oara etc).

+a doua etc. oara loc. adv.

+de doua etc. ori loc. adv.

+prima oara loc. adv.

OÁRA s. data. (Prima ~.)

OARA s. data. (Prima ~.)

oára (óri) s. f. 1. (Inv. rar) Ora ceas. 2. Data. Mr. megl. oara. Lat. hōra (Densusianu Hlr. 223; Pushcariu 1213; CandreaDens. 1270; REW 4176) cf. alb. herë (Philippide II 644) it. prov. ora fr. heure sp. port. hora. Expresia ashi veni in ori (Bucov. Trans. Banat ashi veni in fire) pare sa aiba la baza acelashi cuvint. Der. ao(a)re(a) (var. ao(a)ri) adv. (inv. o data; cind) cu a adverbial cf. alb. aherë.

oára ori s.f. 1. Ora ceas. 2. (reg.) Fire; in expresia ashi veni in oara/ori = ashi veni in fire ashi reveni (dupa un moment de slabiciune) a se intrema. Termen specific subdialectului maramureshean (Tratat 1984: 347). Lat. hora „ora ceas” (Scriban DER DEX MDA) > rom. oara ora. Expresia ashi veni in ori pare sa aiba la baza acelashi cuvant (DER).

oára ori s.f. 1. Ora ceas. 2. Fire; in expresia ashi veni in oara/ori = ashi veni in fire ashi reveni (dupa un moment de slabiciune) a se intrema. Sens atestat in Trans. Banat Maram. shi nordul Mold. Lat. hora < rom. oara ora. Expresia ashi veni in ori pare sa aiba la baza acelashi cuvant (DER).

DELIBERANDUM EST SAEPE STATUENDUM EST SEMEL (lat.) trebuie sa cugetzi de multe ori dar sa hotarashti o singura data Publilius Syrus „Sententiae” 132.

NON BIS IN IDEM (lat.) nu de doua ori pentru acelashi (lucru) Axioma juridica potrivit careia nu potzi fi judecat de doua ori pentru aceeashi vina. P. ext. Recomandare pentru a evita repetarea unui subiect a unei metode.

Bis dat qui cito dat (lat. „Cine da la timp da de doua ori”) Sint autori care supravietzuiesc indeosebi printro singura fraza printro singura cugetare printro singura vorba de spirit k poetul grec Philemon (vezi: Nu uita niciodata k eshti om!) sau k poetul francez Piron (vezi: Pas même académicien). Poetul latin Publius (sau Publilius) Syrus face shi el parte din aceasta categorie. A scris versuri scenete shi mai multe maxime cu caracter moral care au fost adunate intro culegere intitulata Sententiae (Sentintze). Dar cea mai cunoscuta putem spune singura care ia pastrat amintirea shi numele este acest: bis dat qui cito dat echivalent in graiul nostru cu zicala: „lucrul la timp daruit pretzuieshte indoit”. LIT.