PAMANT (3 4 5) pamanturi s. n. 1. Planeta a sistemului solar locuita de oameni; p. ext. oamenii care locuiesc pe aceasta planeta. ◊ Expr. La capatul (sau marginile) pamantului = foarte departe. De cand (e lumea shi) pamantul sau cat e lumea shi pamantul = a) (de) totdeauna; b) (in constructzii negative) niciodata. K de la cer la pamant se spune pentru a arata marea deosebire dintre doua lucruri. 2. Scoartza globului terestru partea de uscat a globului terestru; suprafatza lui (impreuna cu atmosfera) care traiesc oamenii shi alte vietatzi; sol. ◊ Loc. adv. K pamantul = a) cu desavarshire de tot; b) profund greu; c) (in constructzii negative) deloc in niciun fel. ◊ Loc. adj. shi adv. In (sau la) pamant = (aplecat) in jos (de teama de emotzie din modestie etc.). La pamant = a) intins culcat pe jos; p. ext. (despre oameni) deprimat invins; b) (in formule de comanda) culcate! ◊ Expr. A lasa toate la (sau in) pamant = a lasa balta la voia intamplarii; a abandona. Parca la inghitzit pamantul (sau a intrat in pamant) = a disparut sa facut nevazut. Ai veni cuiva sa intre in pamant se spune cand cineva se simte foarte rushinat shi ar vrea sa nu mai dea ochii cu oamenii. A ieshi (sau a aparea) k din pamant = a se ivi deodata pe neashteptate brusc. A (nu) fi (cu picioarele) pe pamant = a (nu) avea simtzul realitatzii. A nul mai tzine (sau a nul mai incapea) nici pamantul (de...) = a simtzi o emotzie puternica. A nul mai incapea (pe cineva) pamantul = a fi mandru increzut. A nul primi (pe cineva) nici pamantul = a fi un ticalos. A nul (mai) rabda (sau tzine pe cineva) pamantul se zice (mai ales in imprecatzii) despre un om rau. A shterge (sau a stinge a face sa piara) de pe fatza pamantului sau a (se) face una cu pamantul (sau o apa shi un pamant) = a (se) distruge a (se) nimici. A scoate (sau a aduce) din pamant (sau din fundul pamantului) = a procura ceva foarte greu de obtzinut cu orice pretz. Din pamant din iarba verde = cu orice pretz cu orice efort neaparat. Doarme shi pamantul sub om = e linishte tacere desavarshita. 3. Materie din care e alcatuita partea solida a globului terestru shi care este formata dintrun amestec de granule minerale provenite din dezagregarea rocilor shi din granule organice provenite din descompunerea substantzelor organice vegetale sau animale. ◊ Pamant activ (sau decolorat) = material natural pamantos asemanator argilei care are proprietatea de a absorbi shi retzine substantze colorate din uleiuri animale vegetale shi minerale. ♦ (SHi in sintagma pamant galben) Lut. ♦ Pamanturi rare = grup de oxizi ai unor elemente chimice rare asemanatoare din punctul de vedere al proprietatzilor lor chimice. 4. Intindere de uscat; continent. ♦ Intindere de teren (cultivabil). ◊ Expr. Sarac lipit pamantului = foarte sarac. 5. Teritoriu regiune tzinut; p. ext. tzara patrie. ◊ Obiceiul pamantului = suma de norme necodificate stabilite de practica indelungata a vietzii transmise urmashilor prin traditzie; p. ext. obicei pastrat din vechime caracteristic unei tzari unei regiuni. Lat. pavimentum.

pamant sn [At: PSALT. HUR. 69^v/16 / V: (irg) pem~ (reg) pom~ (ivr) pomont / Pl: ~uri (inv) ~ure (reg) ~e ~minte / Vc: ~tule (inv) ~e paminte / E: ml pavimentum] 1 Scoartza a globului terestru care traiesc oamenii shi celelalte vietatzi. 2 (In imprecatzii; ie) Inghitzitear ~ul! sau Mancatear ~ul! Deai muri! 3 (Interogativ retoric; ie) Cum te (il va etc.) rabda (sau tzine) ~ul? Exprima indignarea fatza de lipsa de omenie a cuiva. 4 Mormant. 5 (Ilav) ~ ingaurit Epitet pentru un om lenesh. 6 (Ilav) Din ~ De jos. 7 (Ilav) De la ~ De jos. 8 (Ie) A uita k ~ul A uita cu desavarshire de tot. 9 (Ie) A dormi k ~ul A dormi profund. 10 (Ie) A nu shti k ~ul A nu shti deloc. 11 (Ie) Din ~ (din iarba verde) sau din fundul ~ului Cu orice pretz prin orice mijloace. 12 (Ie) A se inclina pana la (sau in) ~ A se inclina foarte adanc cu o politetze exagerata. 13 (Ilav) In (sau la) ~ A plecat pana jos (de teama de emotzie de modestie etc.). 14 (Ie) A pune sau a baga (ceva) in ~ A insamantza. 15 (Iae) A planta. 16 (Ie) A baga (pe cineva) in ~ A inmormanta. 17 (Iae) A omori. 18 (Iae) A intimida a speria pe cineva. 19 (Ie) A cadea la ~ (in fatza cuiva) A se prosterna a ingenunchea cu fatza la pamant. 20 (Iae) A se umili in fatza cuiva. 21 (Ie) A lasa totul (sau toate) la (sau reg in) ~ A abandona totul Si: a lasa balta. 2224 (Ie) Nul incape ~ul Se spune despre o persoana (lacoma) (ingamfata sau) foarte fericita. 25 (Ie) A nul (mai) tzine (pe cineva) ~ul (de bucurie) A fi foarte bucuros. 26 (Ie) A nu mai calca pe ~ A fi foarte fericit. 27 (Ie) A nu atinge ~ul sau a nu se shti sau a nu se (mai) simtzi pe ~ (de bucurie) A fi foarte fericit. 28 (Ie) A nu avea nici cer nici ~ A nu avea nici un adapost. 2930 (Ie) A (nu) fi (cu picioarele) pe ~ A (nu) avea simtzul realitatzii. 31 (Icn; iae) A fi foarte distant. 32 (Ie) A tacea (sau a fi mut) k ~ul A nu spune nici un cuvant. 3334 (Ie) A face (sau a tzine) umbra ~ului (degeaba) A trai degeaba. 35 (Iae) A nu fi bun de nimic. 36 (Ie) A nu(l) shti sau a nu(l) afla a nu(l) auzi a nu(l) simtzi etc. nici ~ul A nul shti a nul afla etc. absolut nimeni. 37 (Ie) A ashterne (sau a tranti a culca a da etc.) la ~ (sau rar ~ului) A dobori. 38 (Pex; iae) A omori. 39 (Ie) (Nu) se darama ~ul Se zice cand cineva se arata ingrijorat sau zorit in mod nejustificat. 4041 (Ie) A ieshi (sau a rasari a se ivi a aparea etc. k) din ~ (din iarba verde) A aparea pe neashteptate (shi fara sa fi fost observat inainte de cineva). 42 (Reg; ie) A pune fatza la ~ A muri. 43 (Ie) Plange de uda ~ul Plange mult. 44 (Reg; ie) A sta cu burta la A trandavi. 45 (Ie) Ai fugi cuiva ~ul de sub picioare Ashi pierde echilibrul din cauza unei proaste stari fizice sau din cauza unui pas greshit. 46 (Iae) A fi pe punctul de a pierde o anumita situatzie materiala sociala etc. 47 (Ie) Cu o falca in cer (shi) cu una (sau alta) in ~ Cu mare manie cu mare suparare. 48 (Ie) Ai veni cuiva sa intre in ~ A se simtzi foarte stanjenit. 4950 (Ie) A intra in ~ (de frica sau) de rushine A avea un puternic sentiment (de frica sau) de rushine. 51 (Ie) Parca a intrat in ~ sau parca la inghitzit ~ul Se spune despre cineva sau ceva care a disparut fara urma care nu poate fi gasit cu nici un pretz. 52 (Reg; ie) A rasturna ~ul intro dunga A realiza lucruri extraordinare. 53 (Ila) La ~ Nimicit. 54 (Ial; d. oameni) Distrus sufleteshte intro situatzie disperata. 55 (Iae; la box) Cnocdaun. 56 (Iae; in armata sport etc. k formula de comanda) Culcat! 57 (Ie) A duce la ~ A face sa eshueze. 58 (Ie) Plange ~ul sub el (sau ea etc.) Se spune despre o persoana foarte suparata. 59 (Rar; ie) Geme ~ul sub cineva Se spune despre cei care se vaita shi gem intruna. 60 (Rar; ie) Doarme shi ~ul sub om Se spune cand este mare linishte cand domneshte calmul. 61 (Reg; ie) Cu inima pe ~ Foarte trist. 62 (Reg; ie) Ai crapa (cuiva) ~ul (undeva) A muri undeva. 63 (Ie) A framanta (sau a pisa etc.) ~ul A juca a dansa cu pasiune. 64 (Ie) A manca (sau a pupa) ~ul A atinge pamantul in treacat din zbor. 65 (Rar; d. avioane; ie) A lua ~ A atinge pamantul cu rotzile la aterizare. 66 (Spt; ie) Mingea a mancat ~ Se spune cand mingea a depashit linia de marcatzie reglementara. 67 (Ie) A nu(l) primi pe cineva (nici) ~ul Se spune despre un om foarte pacatos care moare. 68 (Ie) Ai fi greu (shi) ~ului (cu cineva) Se spune despre un om rau. 69 (Reg; ie) A da (sau a rasturna etc.) ~ul cu fundul (sau cu dosul cu curul) in sus A cauta a scotoci peste tot pentru a gasi un lucru. 70 (Reg; iae) A fi foarte harnic. 71 (Reg; ie) Ce ~? Ce Dumnezeu? 72 (Reg; ie) ~e rasufli ? Se zice cuiva tacut care nu scoate nici o vorba. 73 Planeta a sistemului solar locuita de oameni. 74 (Pex) Oameni care locuiesc pe aceasta planeta. 75 Arata o calitate sau un defect avut in gradul cel mai inalt sau un numar foarte mare. 76 (Ilav) La (sau de la pana la din) capatul (sau marginea ori marginile toarta rar capetele) ~ului sau peste ~ etc. De foarte departe. 77 (Ie) A curma ~ul A colinda toata lumea. 78 (Ilav) De cand (lumea shi) ~ul Din totdeauna. 79 (Iae; icn) Niciodata. 80 (Reg; ie) Cand sor roade furnicile ~ului Niciodata. 81 (Ila) Vechi k ~ul Foarte vechi. 82 (Ie) Nu e peste ~ Nu e departe de aici. 83 (Ie) K de la cer la ~ sau (rar) cat cerul de ~ k intre cer shi ~ Se spune pentru a arata marea deosebire care exista intre doua fiintze doua lucruri doua fenomene. 8485 (Ie) A (se) jura cu cerul shi cu ~ul A (se) jura cu multa convingere invocand atat fortzele de pe pamant cat shi pe cele cereshti. 8690 (Ie) A fagadui (a cere) (a cauta) (a se ruga sau) (a jurui) cerul shi ~ul (A fagadui) (a cere) (a cauta) (a se ruga sau) a se jura mult. 9195 (Iae) (A fagadui) (a cere) (a cauta) (a se ruga sau) a jura totul. 96100 (Iae) (A fagadui) (a cere) (a cauta) (a se ruga sau) a jura lucruri nerealizabile imposibilul Si: marea cu sarea. 101 (Ie) A shterge (sau a rade a stinge etc.) de pe (sau dupa inv din) fatza ~ului A distruge. 102 (Iae) A ucide. 103104 (Reg; ie) (A veni sau) a se duce cu ~ul (A veni sau) a se duce in numar mare cu tot neamul. 105 (Ilav) De stinge (sau zvanta rar sfarsheshte etc.) ~ul Foarte mult peste masura exagerat. 106107 (Ils; irn) Buricul ~ului Persoana (care se crede) foarte importanta. 108 (Ie) A fi urechea ~ului A fi foarte atent. 109 Substantza materie din care este alcatuita partea solida a globului terestru Vz glod tina tzarana. 110 (In imprecatzii; ie) Taci astupatziar ~ul gura Deai muri. 111 (Bis) Materie din care a fost creat omul care este o fiintza cu viatza limitata shi se va transforma dupa moarte in aceeashi materie. 112 (Fig; ioc spirit) Materie. 113 (Is) ~ negru (sau reg mare) Cernoziom. 114 (Is) ~ roshu Pamant ars. 115 (Is) ~ de turnatorie Amestec format din nisip de turnatorie dintrun liant de obicei argila shi din alte substantze Si: amestec de formare. 116 (Ie) A face (lut sau tot o apa shi un) ~ sau una cu ~ul sau (rar) a amesteca (sau a asemana a face asemenea) cu ul A distruge. 117 (Ie) A fi (totzi) o apa shi un ~ A fi deopotriva la fel. 118119 (Ie) A fi (sau a se face) negru ~ (ori negru k ~ul) A fi foarte (mahnit sau) manios. 120 (Ie) A se face ~ la fatza sau a i se face fatza k ~ul ori (reg) ai ieshi (cuiva) ~ul in fatza ai prinde cuiva fatza ~ A slabi. 121 (Ie) E a ~ Prevesteshte moarte. 122 (Ie) Trage a ~ Se spune despre cineva care este aproape de moarte Si: cu un picior in groapa. 123 (Ie) A duce ~ din deal in vale A face o munca inutila. 124 (Ila) Cu inima k ~ul Foarte suparat. 125 (Spc; shis ~ galben) Argila. 126 (Rar; is) ~ de portzelan Caolin. 127 (Is) ~ stabilizat Pamant argilos amestecat cu gudroane var gras ciment etc. rezistent la patrunderea apei shi folosit la fundatzii de drumuri la constructzii agrozootehnice etc. 128 (Is) ~ activ (sau decolorant) Material natural asemanator argilei format din hidrosilicatzi de aluminiu calciu shi fier shi avand proprietatea de a absorbi shi a retzine substantze colorante din uleiuri animale vegetale shi minerale. 129 (Ie) ~ amar Oxid de magneziu. 130 (Is) ~uri rare Grup de oxizi ai unor metale rare foarte asemanatoare din punct de vedere al proprietatzilor lor chimice. 131 (Is) ~ metalice Oxizi ai metalelor aluminiu bor galiu indiu shi taliu. 132 Sol considerat sub raportul productivitatzii sau al configuratziei. 133135 Suprafatza (delimitata) de teren (agricol). 136 (Ie) Sarac sau calic lipit ~ului Foarte sarac. 137 (Ics) Dea ~ul furat Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 138 Teritoriu. 139 Regiune. 140 TZinut. 141 (Pex) TZara. 142 Patrie. 143 (Is) ~ul fagaduintzei (sau fagaduit) Nume biblic dat Palestinei. 144 (Pex; ias) TZinut bogat fericit. 145 (Fig; ias) Situatzie de care cineva leaga mari sperantze. 146 (Ie) A trai k in ~ul fagaduintzei A trai foarte bine Si: a trai k in sanul lui Avram. 147 (Is) Obiceiul ~ului Totalitate a normelor de viatza nescrise stabilite in decursul timpului intre membrii unei comunitatzi shi transmise prin traditzie din generatzie in generatzie Si: (inv) obicei pamantesc (16). 148 (Pex; ias) Obicei specific al unei tzari al unei regiuni etc. pastrat din vechime Si: (inv) obicei pamantesc (17). 149 (Is) Birul (sau darea vama) ~ului Impozit nedefinit mai indeaproape. 150 (Inv; ila) De ~ Pamantean. 151 (Reg) Punct cardinal. 152 (Ioc mare ocean; shis ~ul cel sanatos ~ cuprinzator ~ tare ~ statornic reg uscat) TZarm. 153 (Pex) Continent. 154 Unitate de masura pentru suprafatze de teren agricol folosita in trecut a carei marime a variat in timp shi spatziu. corectata

PAMANT (3 4 5) pamanturi s. n. 1. Planeta a sistemului solar locuita de oameni; p. ext. oamenii care locuiesc pe aceasta planeta. ◊ Expr. La capatul (sau marginile) pamantului = foarte departe. De cand (e lumea shi) pamantul sau cat e lumea shi pamantul = a) (de) totdeauna; b) (in constructzii negative) niciodata. K de la cer la pamant se spune pentru a arata marea deosebire dintre doua lucruri. 2. Scoartza globului terestru partea de uscat a globului terestru; suprafatza lui (impreuna cu atmosfera) care traiesc oamenii shi alte vietatzi; sol. ◊ Loc. adv. K pamantul = a) cu desavarshire de tot; b) profund greu; c) (in constructzii negative) deloc in nici un fel. ◊ Loc. adj. shi adv. In (sau la) pamant = (aplecat) in jos (de teama de emotzie din modestie etc.). La pamant = a) intins culcat pe jos; p. ext. (despre oameni) deprimat invins; b) (in formule de comanda) culcate! ◊ Expr. A lasa toate la (sau in) pamant = a lasa balta la voia intamplarii; a abandona. Parca la inghitzit pamantul (sau a intrat in pamant) = a disparut sa facut nevazut. Ai veni cuiva sa intre in pamant se spune cand cineva se simte foarte rushinat shi ar vrea sa nu mai dea ochii cu oamenii. A ieshi (sau a aparea) k din pamant = a se ivi deodata pe neashteptate brusc. A (nu) fi (cu picioarele) pe pamant = a (nu) avea simtzul realitatzii. A nul mai tzine (sau a nul mai incapea) nici pamantul (de...) = a simtzi o emotzie puternica. A nul mai incapea (pe cineva) pamantul = a fi mandru increzut. A nul primi (pe cineva) nici pamantul = a fi un ticalos. A nul (mai) rabda (sau tzine pe cineva) pamantul se zice (mai ales in imprecatzii) despre un om rau. A shterge (sau a stinge a face sa piara) de pe fatza pamantului sau a (se) face una cu pamantul (sau o apa shi un pamant) = a (se) distruge a (se) nimici. A scoate (sau a aduce) din pamant (sau din fundul pamantului) = a procura ceva foarte greu de obtzinut cu orice pretz. Din pamant din iarba verde = cu orice pretz cu orice efort neaparat. Doarme shi pamantul sub om = e linishte tacere desavarshita. 3. Materie din care e alcatuita partea solida a globului terestru shi care este formata dintrun amestec de granule minerale provenite din dezagregarea rocilor shi din granule organice provenite din descompunerea substantzelor organice vegetale sau animale. ◊ Pamant activ (sau decolorat) = material natural pamantos asemanator argilei care are proprietatea de a absorbi shi retzine substantze colorate din uleiuri animale vegetale shi minerale. ♦ (SHi in sintagma pamant galben) Lut. ♦ Pamanturi rare = grup de oxizi ai unor elemente chimice rare asemanatoare din punctul de vedere al proprietatzilor lor chimice. 4. Intindere de uscat; continent. ♦ Intindere de teren (cultivabil). ◊ Expr. Sarac lipit pamantului = foarte sarac. 5. Teritoriu regiune tzinut; p. ext. tzara patrie. ◊ Obiceiul pamantului = suma de norme necodificate stabilite de practica indelungata a vietzii transmise urmashilor prin traditzie; p. ext. obicei pastrat din vechime caracteristic unei tzari unei regiuni. Lat. pavimentum.

PAMANT ~uri n. 1) Planeta din sistemul solar care a aparut shi se dezvolta viatza. ◊ La capatul ~ului foarte departe; neinchipuit de departe. K de la cer la ~ de un contrast izbitor. Cat (sau de cand) e lumea shi ~ul a) (din) totdeauna; veshnic; b) niciodata; nicicand. A se crede (sau a se socoti) buricul ~ului v. BURIC. A nu shti (sau a nu afla a nu auzi) nici ~ul a nu shti (a nu afla a nu auzi) nimeni. 2) Invelish extern solid (neacoperit cu ape) al acestei planete; uscat. 3) Strat superior afanat al acestui invelish caracterizat prin fertilitate in care se dezvolta plantele; sol. ◊ ~ galben lut. ~ negru cernoziom. K ~ul a) negru; b) de culoarea pamantului; pamantiu. La ~ a) culcat jos; b) distrus moraliceshte. A face una cu ~ul sau a shterge (sau a rade) de pe fatza ~ului a nimici complet. A lasa ochii in ~ a privi in jos (de rushine de emotzie etc.). A fugi mancand ~ul a fugi foarte tare. Ai fugi ~ul de sub picioare a) ashi pierde echilibrul; b) ashi pierde sustzinerea sprijinul. A ieshi (sau a aparea a rasari) k din ~ a se ivi pe neashteptate. Parca a intrat in ~ (sau parca la inghitzit ~ul) a disparea brusc. A baga (pe cineva) (de viu) in ~ a chinui (pe cineva) sistematic pricinuindui moartea prematura. A intra in ~ de rushine a simtzi o rushine foarte mare. A scoate (sau a aduce) din ~ (sau din fundul ~ului) a gasi neaparat (pe cineva sau ceva). A nul primi pe cineva nici ~ul a fi un mare nemernic. ~uri rare grup de oxizi ai unor elemente chimice rare avand proprietatzi asemanatoare. 4) Teritoriu apartzinand unei tzari. A acapara ~uri straine. ◊ Obiceiul ~ului obicei traditzional nescris al unei colectivitatzi transmis din generatzie in generatzie. 5) Teren cultivabil folosit in agricultura; camp. ◊ Sarac lipit ~ului foarte sarac. 6) Populatzie a acestei planete; lume; omenire; umanitate. /<lat. pavimentum

pamant n. 1. planeta ce locuim: pamantul se invarteshte imprejurul soarelui; 2. materia ce compune suprafatza solida a globului shi care produce vegetalele: pamantul se imbraca primavara cu verdeatza; 3. specie de pamant: pamant galben negru roshu; 4. fig. locuitorii de pe pamant: cat e lumea shi pamantul; 5. lume: n’am pe nimeni pe pamant; 6. sol teren: pamant de aratura. [Lat. PAVIMENTUM pardoseala: cu sens largit romaneshte].

pemant sn vz pamant

pomant sn vz pamant

pomont sn vz pamant

PAMÍNT (3 4 5 6) paminturi s. n. 1. Planeta care o locuim (fiind a treia dintre planetele cunoscute in ordinea departarii lor de soare). Se implinea acum peste o minuta a treisprezecea invirteala a pamintului imprejurul soarelui de cind tinarul Canutza se grabise a ieshi sa se bucure de razele acestuia. CARAGIALE O. I 326. Se suie in pod shi coboara deacolo un capastru un friu un bici shi o sha toate colbaite sfarogite shi vechi k pamintul. CREANGA O. A. 225. Dar daca vrei cu crezamint Sa tendragesc pe tine Tu te coboara pe pamint Fii muritor k mine. EMINESCU O. 1173. ◊ Expr. La capatul pamintului = foarte departe. Minia pamintului = ingrozitor infiorator. Era slut minia pamintului. GANE N. III 28. De cind lumea shi pamintul v. lume. Cit e lumea shi pamintul v. cit. A se ruga cu cerul cu pamintul = a se ruga cu multa insistentza. A fagadui (sau a promite a jurui) cerul shi pamintul = a fagadui lucruri nerealizabile. Juruieshtei ceriul shi pamintul k satzi smomeasca pe nevasta dtale shi sa tzio aduca acolo. CREANGA O. A. 199. (A nu shti a nu auzi a nu afla etc.) nici pamintul = absolut nimeni nimeni in lume. Bursucii saud tipaind pe carari k shi iepurii k shi caprele. Dar pe vulpi nu le poate auzi nici pamintul. SADOVEANU O. A. II 176. Nu vreau sa shtie nimeni. Nici pamintul. VLAHUTZA la TDRG. A se crede (sau a se socoti) buricul pamintului v. buric. 2. Scoartza globului terestru suprafatza lui (impreuna cu atmosfera) care traiesc oamenii shi celelalte vietatzi sol. SHi patru margini de pamint Ce strimteau fost in largul lor Cind a port.it salergen zbor Acest cuvint mai calator Decit un vint! COSHBUC P. I 54. Am sa zbor lin k vintul Sa cutreieram pamintul. CREANGA O. A. 234. Iara tei cu umbra lata shi cu flori pinan pamint inspre apantunecata lin se scutura de vint. EMINESCU O. I 154. ◊ Expr. La pamint = a) intins culcat pe jos; fig. (despre persoane) deprimat invins. Armashul gemea la pamint fara sa se clinteasca. SADOVEANU O. VII 133. Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limba Ce cua turmelor pashune a ei patrie sho schimba La pamint dormea. EMINESCU O. I 142; b) (in formule de comanda) culcate! culcat! K de la cer la pamint sau k cerul de pamint se zice pentru a exprima o foarte mare diferentza intre doua lucruri. Cu o falca in cer shi (cu) alta (sau una) in pamint = vijelios furios gata sa distruga totul in drumul sau. Unde se luase dupa dinshii scorpia de muma a zmeoaicelor cu o falca in cer shi cu alta in pamint. ISPIRESCU L. 225. Statupalmabarbacot vine cu o falca in ceri shi cu una in pamint. CREANGA O. A. 275. A da (ceva) la pamint = a narui a darima (ceva). Avem sa fim silitzi atzi da casa la pamint pentru k sa treaca drumul. ALECSANDRI T. I 359. (A lasa) toate la (sau in) pamint = (a lasa) toate balta la voia intimplarii. Vazind... k nu dau raspuns de nicairi lasa toate in pamint shi se ia dupa mine la balta. CREANGA O. A. 65. (in constructzie cu verbele «a pune» «a lasa» etc. cu complementele «ochii» «capul» «privirile» etc.) In (sau la) pamint = aplecat in jos (de teama de emotzie din modestie etc.). Intreaga multzime a tacut cu fruntzile shi cu ochii la pamint. SAHIA N. 19. Ea se uita speriatan vint SHi k certatapoi shia pus Privirilen pamint. COSHBUC P. I 281. Iesen cale shi mantreaba: Fostuiam vreodata draga?... Eu raspund dintrun cuvint Far’ sa pun ochiin pamint. JARNÍKBiRSEANU D. 44. A baga (pe cineva) in pamint v. baga. A fi in pamint = a fi mort. Nu plinge dei auzi K eu in pamint voi fi! JARNÍKBIRSEANU D. 148. Parca la inghitzit pamintul (sau a intrat in pamint) = a disparut sa facut nevazut. Am strigat la el pina ceai ieshit dumneata; shacuma nui; parcar fi intrat in pamint. SADOVEANU B. 56. Cum sa sculat a shi inceput a cauta cu deamanuntul... Dar a gasit nimica toata caci furnicile parca intrase in pamint. CREANGA O. A. 258. Ai veni cuiva sa intre in pamint se zice cind cineva se simte foarte rushinat incit ar prefera sa nu mai fie vazut. A ieshi (sau a aparea) k din pamint sau parca a ieshit (sau a rasarit) din pamint = a se ivi deodata pe neashteptate brusc. K din pamint ieshira trei lautari. La TDRG. Napucara sa faca zece pashi shi tunica roshie i aparea k din pamint. VLAHUTZA O. A. III 67. Nu shtiu nici de unde nici pe unde veni. Pare k ieshi din pamint. ISPIRESCU la TDRG. A fi pe pamint = a trai a exista. De cind sint eu pe pamint Numai trei mindream avut. JARNÍKBIRSEANU D. 95. A nu fi pe pamint = a nu avea simtzul realitatzii. A fi cu picioarele pe pamint = a avea simtzul realitatzii. A nul mai tzine (sau a nul mai Incapea) nici pamintul (de...) = a) a simtzi o puternica emotzie (de bucurie de suparare de deznadejde etc.). Fata ieshi din curte k fulgerul; no mai tzinea pamintul de bucurie. ISPIRESCU L. 13; b) a fi mindru increzut. A face (sau a tzine) degeaba umbra pamintului v. umbra. A nul primi (pe cineva) nici pamintul = a fi un mare pacatos. Cine calca juramintul Nul primeshte nici pamintul. JARNÍKBIRSEANU D. 258. A nul (mai) rabda (sau tzine pe cineva) pamintul se spune (mai ales in imprecatzii) despre oamenii rai. Deash fi asha blastamat Precum is de judecat Soarele nu lash vedea Pamintul nu mar tzinea. JARNÍKBiRSEANU D. 186. Pe fatza pamintului = in lume. A shterge (sau a stinge a face sa piara) de pe fatza pamintului = a distruge a nimici a ucide. De nu faci pina dimineatza toate dupa cum tziam poruncit te sting de pe fatza pamintului. RETEGANUL P. V 49. Ea purta simbetele lui Ercule shi ar fi voit sal faca... sa piara de pre fatza pamintului. ISPIRESCU U. 51. Nu care cumva sa bleshteshti din gura catra cineva despre ceea ce a urmat intre noi k team shters de pe fatza pamintului! CREANGA O. A. 231. A (se) face una cu pamintul (sau o apa shi un pamint) = a (se) nimici a distruge doborind ucigind. Vinturile pornira. turburind apele shi facind una cu pamintul copacii neclintitzi de veacuri. DELAVRANCEA S. 102. Ii era frica sa nu dea peste dinsa zmeii caci o facea una cu pamintul. ISPIRESCU la TDRG. SHi nu voi k sa ma laud nici k voi sa tenspaimint Cum venira se facura totzi o apa shun pamint. EMINESCU O. I 147. A scoate (sau a aduce) din pamint (sau din fundul pamintului) = a obtzine a procura cu orice pretz cu orice efort. Daca mai ai rom doua [ceaiuri]! Daca nai sa scotzi din pamint. PETRESCU I. II 4. Oh leacul! undei? Din pamint Din foc ea lar fi scos. COSHBUC P. II 223. Din pamint din iarba verde sa te duci sami aduci herghelia. ISPIRESCU L. 27. A fugi mincind pamintul v. fugi. Doarme shi pamintul sub om = e linishte tacere desavirshita. A dormi k pamintul v. dormi. (Rar) Ce pamint! = ce dracu ce naiba? Tu te duci bade sarace Dar eu ce pamint moi face? SHEZ. I 139. ♦ Alunedepamint v. aluna. 3. Material natural format dintrun amestec de granule minerale provenite din dezagregarea rocilor shi din granule organice provenite din descompunerea substantzelor organice vegetale sau animale; materia din care e alcatuita partea solida a globului terestru. V. tzarina. Veteranul cobori cele doua scari de pamint. DUNAREANU N. 47. Ma dusei cu coasan rit Cosii iarba shi pamint. JARNÍKBARSEANMU D. 150. Gura lumii numai pamintul o astupa (= birfeala nu inceteaza decit la moartea birfitorilor). ◊ Loc. adj. K pamintul = pamintiu. Spune mindra ce tzii gindu De tzii fatza k pamintu? JARNÍKBIRSEANU D. 240. ◊ Pamint rar v. rar. Pamint activ = material obtzinut prin tratarea la cald a argilelor cu un acid folosit la rafinarea benzinei la regenerarea uleiurilor minerale etc. ♦ Lut. Fierb pe vatra oale mari de pamint burticoase. STANCU D. 75. Un fluierash de pamint. FILIMON la TDRG. ◊ Fig. Toate relele ce sint... legate de o mina de pamint. EMINESCU O. I 136. 4. (Spre deosebire de mare) intindere de uscat; (prin restrictzie) continent. Fulgerele adunatau contra fulgerului care in turbareai furtunoasa a cuprins pamint shi mare. EMINESCU O. I 146. Dintre pasari calatoare Ce strabat paminturile Citeo sa lenece oare Valurile vinturile? id. ib. IV 396. Cit te uitzi in lung shin lat Nu mai vezi pamint uscat Ci tot ape tulburele Umblind corabii pe ele. JARNÍKBIRSEANU D. 320. 5. Intindere de teren (cultivabil). V. cimp ogor tzarina. Pamintul in Republica Populara Romina apartzine celor cel muncesc. CONST. R.P.R. 11. Pamintul nostrui scump shi sfint K el nie leagan shi mormint: Cu singe cald lam aparat SHi cite ape lau udat Sint numai lacrimi ceam varsat Noi vrem pamint! COSHBUC P. I 209. ◊ Expr. (Sarac) lipit pamintului v. lipit. ♦ (Adesea la pl.) Moshie. SHia cumparat paminturi a ridicat acareturi. STANCU D. 11. Mai drept ar fi so cumpar eu moshia k a noastra a fost trup din trupul paminturilor mele. REBREANU R. I 145. 6. Teritoriu regiune tzinut; p. ext. tzara patrie. Nu rareori ma gindesc shi la Rusia. Peste pamintul ei nesfirshit am colindat vreme de trei luni. SAHIA N. 64. Aveau de gind sa mearga dea lungul coastei pina ce intilneau malul fluviului Maroni de unde incepea pamintul olandez. BART 278. A! pamint fericit al Moldovei tzia fost dat sa vezi in scaunul tau batrin un domn tinar. DELAVRANCEA O. II 164. Padishahul vostru nu ma indoiesc Va sa faca tzara un pamint turcesc. BOLINTINEANU O. 36. ◊ Pamintul fagaduintzei v. fagaduintza. ◊ Expr. Obiceiul pamintului = suma de norme necodificate stabilite de practica indelungata a vietzii shi care se aplicau odinioara pe un anumit teritoriu fiind transmise urmashilor prin traditzie; p. ext. obicei caracteristic unei tzari unei regiuni pastrat din vechime. Ashai obiceiul pamintului; fata invatza de la mama shi mama de la bunica. GANE N. I 62. Obiceiul pamintului ajunge prin intrebuintzare a se face lege. NEGRUZZI S. I 308. Obiceiul pamintului lea tzinut multa vreme loc shi de constitutzie politica shi de condica civila shi criminala. BALCESCU O. I 60.

pamínt n. pl. urĭ shi rar inte (lat. pavimentum batatura pamint bataturit paviment pardoseala; it. palmento pavimentu moriĭ. V. paviment shi spaĭma). Planeta care locuim: rotatziunea pamintuluĭ. Uscatu partea solida a acesteĭ planete (in opoz. cu marea): codriĭ care acopereaŭ pamintu odinioara. Sol teren: a te culca pe pamint. Fel de teren: pamint negru galben arabil sterp. Lut: oala de pamint. TZara tzinut: pamint nelocuit. Moshie teren de lucrat: tzaranu ĭubeshte pamintu. Fig. Locuitoriĭ pamintuluĭ lumea omenirea: n’am pe nimenĭ pe pamint. A fi pe pamint a exista a trai. A perde pamintu al perde din vedere cind eshtĭ pe mare saŭ a nul maĭ atinge cu picĭoarele cind eshtĭ in apa. A rascoli ceru shi pamintu a face toate sfortzarile. Pamintu fagaduintziiĭ Palestina (considerata k locu fericiriĭ p. Jidaniĭ care rataceaŭ pin pustie): Romania e pentru Jidanĭ un adevarat pamint al fagaduintziĭ (V. eldorado). Pamintu sfint Locurile sfinte Ĭerusalimu shi celelalte locurĭ pe unde a trait Hristos. Pe pamint in lumea asta (in opoz. cu ceru saŭ ĭadu). A tzi se face fatza k pamintu a deveni livid pamintiŭ. A nu te maĭ incapea pamintu de bucurie a fi foarte vesel. A pune capu’n pamint a pleca capu (de intristare de rushine). A face degeaba umbra pamintuluĭ a nu lucra nimica a fi nefolositor. A promite ceru shi pamintu a promite marea shi sarea imposibilu. A fugi mincind pamintu a fugi foarte rapede. A tacea k pamintu a tacea k un peshte a nu zice nimica. Minia pamintuluĭ foarte: era bogat minia pamintuluĭ. Cit e lumea shi pamintu nicairĭ nicĭodata: k el nu maĭ este om (bun saŭ raŭ) cit e lumea shi pamintu. Al pamintuluĭ (in loc. k: gindacaria pamintuluĭ) in numar infinit: intr’o clipa s’a adunat acolo jidanaria pamintuluĭ! Din pamint (din ĭarba verde) de unde shtiĭ cum veĭ putea: sa scotzĭ baniĭ din pamint orĭ te daŭ pe mina politziiĭ! Vechĭ azĭ nord shi Serbia pomint. Vechĭ voc. shi peminte shi paminte (cp. cu spamint). In ordinea distantzeĭ de la soare pamintu e a treĭa planeta. Forma luĭ nu e a uneĭ sfere turtite la polĭ ci a unuĭ tetraedru c’o raza de vreo 6671000 de metri. Se invirteshte in 24 de ore in prejuru luĭ shi in 365 de zile shi 6 ore in prejuru soareluĭ. Geometric pozitziunea punctelor suprafetzeĭ se determina pin paralele shimeridiane. Interioru pamintuluĭ nu e o masa topita cum se credea ci maĭ probabil solid afara de unele locurĭ de supt vulcanĭ undes k nishte buzunare de substantza in fuziune. De aceĭa pe acolos maĭ dese cutremurele. Diferentza de nivel intre uscat shi apa modifica foarte putzin forma generala a pamintuluĭ. Din suprafatza luĭ aproape treĭ sferturĭ is ocupate de ocean. In sfirshit intregu pamint e invalit de un strat de aer numit atmosfera care face posibila vĭatza organizata.

pamant s. n. (materiale continente teritorii) pl. pamanturi

pamant s. n. (materiale continente teritorii) pl. pamanturi

PAMANT s. 1. v. lume. 2. v. teritoriu. 3. v. uscat. 4. (pop. shi poetic) glie. (SHia sarutat ~ul natal.) 5. v. sol. 6. v. argila. 7. pamant de diatomee v. diatomit.

PAMINT s. 1. glob lume (rar) mapamond. (A facut inconjurul ~.) 2. regiune teritoriu tzinut. (Se afla pe un ~ strain.) 3. uscat (inv.) tarie. (Portziune de ~ in mijlocul marii; a coborit din corabie pe ~.) 4. (pop. shi poetic) glie. (SHia sarutat ~ul natal.) 5. sol teren. (~ podzolic lutos nisipos etc.) 6. argila clisa huma lut (inv. shi reg.) tina (reg.) hlei (Transilv.) agiag. (Cana de ~.) 7. (MIN.) pamint de diatomee = diatomit kiselgur pamintzel tripoli.

pamint (turi) s. n. 1. TZarina tina sol. 2. Lume. 3. Teren. 4. TZara. Mr. pimintu megl. pimint istr. pemint. Lat. paumentum forma populara indicata de Iulian in loc de pavῑmentum (Pushcariu 1251; CandreaDens. 1314; REW 6312) cf. v. it. palmiento logud. pamentu „pardoseala pavaj”. Var. pavāmentum postulata de Pascu I 143 a fost mentzionata de Du Cange. Der. pamintean s. m. (locuitor al pamintului; indigen; laic; inv. plugar); paminteanca s. f. (indigena); pamintesc adj. (terestru lumesc plugar); pamintenesc adj. (indigen); pamintiu adj. (oachesh brun negricios); pamintos adj. (cu pamint pamintiu); (im)paminteni vb. (a se stabili; a da paminturi in proprietate); pamintzel s. m. (argila lut); subpamintean adj. (subteran).

ET NUNC... ERUDIMINI QUI INDICATIS TERRAM (lat.) shi acum... luatzi aminte voi cei ce judecatzi Pamantul Psalmii 2 10. O mare raspundere apasa pe umerii celor chematzi sa hotarasca destinele semenilor.

PATRIAE SOLUM OMNIBUS CARUM EST (lat.) pamantul patriei este drag tuturora Cicero „In Catilinam” IV 7 16.

PAMANTUL I. (Terra) Planeta a sistemului solar (a treia in raport cu distantza fatza de Soare) cu o temp. medie de 1015°C cu o mare rezerva de apa in stare lichida cu o atmosfera dominata de azot (78%) shi oxigen (21%) cu o structura interna complexa un camp magnetic propriu un relief foarte variat clima cu diferentzieri zonale (calda temperata rece) invelish de soluri divers un mediu biogeografic bogat shi complex etc. caracteristici unice care i asigura o dinamica intensa un echilibru dinamic o evolutzie selectiva; singurul loc din Univers (cunoscut pana in prezent) care exista conditzii propice de dezvoltare a vietzii. Varsta P. este estimata la 45 miliarde de ani. P. se roteshte in jurul axei sale (mishcarea de rotatzie) shi se deplaseaza pe o orbita eliptica in jurul Soarelui (mishcarea de revolutzie). Distantza pana la Soare este de 147 mil. km la perifeliu shi de 152 mil. km la afeliu. Viteza de deplasare a P. pe orbita este de 2976 km/s. Perioada de revolutzie este de un an (365 zile 5 ore 48 minute shi 46 secunde) iar perioada de rotatzie este de o zi (23 ore 56 minute shi 4 secunde). Planul Ecuatorului este inclinat fatza de planul orbitei cu 23°45′ ceea ce duce la aparitzia anotimpurilor shi a zonelor climatice precum shi la inegalitatea zilelor shi a noptzilor. P. are o forma de geoid (diametrul la Ecuator: 12.756 km) fiind putzin turtit la poli (diferentza dintre raza ecuatoriala 6.378 km shi cea polara 6.356 km este de c. 22 km). Suprafatza totala a P. este de c. 5102 mil. km² din care uscatul ocupa numai 287%; volumul este de c. 11 • 10¹² km³. Masa P. este de 5975 • 10²⁴ kg cu o densitate medie de 5.520 kg/m³. P. are un singur satelit natural: Luna. P. este alcatuit din urmatoarele invelishuri concentrice (geosfere): atmosfera hidrosfera litosfera sau scoartza terestra mantaua (mezosfera) shi nucleul. Ansamblul comunitatzilor de plante shi animale constituie biosfera. Populatzia: 61 miliarde (2000); 7 miliarde (2011). II. In forma pamant (lat. pavimentum) s. n. 1. Totalitatea uscatului planetei; intindere mare de uscat; continent. 2. Sol². ◊ Expr. La pamant = a) (despre oameni) distrus sufleteshte; b) (sport la box) cnocdaun. ◊ A nu fi cu picioarele pe pamant = a fi distrat a nu avea simtzul realitatzii. ◊ A nul mai incapea (pe cineva) pamantul = a fi foarte increzut. 3. P. stabilizat = pamant argilos cu adaosuri de var de ciment sau de reziduuri bituminoase rezistent la patrunderea apei folosit la fundatzii de drumuri la ziduri etc. ◊ Pamanturi rare = denumire data oxizilor de scandiu ytriu lantan shi lantanide. ◊ Pamanturi rele = badlands. ◊ P. activ = produs obtzinut prin tratarea la cald a argilelor cu un acid folosit la rafinarea benzinelor a uleiurilor minerale etc. ◊ P. de diatomee = kieselgur pamantzel diatomit. ♦ Lut. 4. Teritoriu regiune tzinut; p. ext. tzara patrie. ◊ Pamantul fagaduintzei = numele biblic al Palestinei; p. ext. tzinut bogat manos; fig. situatzie loc eveniment de care cineva ishi leaga toate sperantzele. ◊ Obiceiul pamantului v. obicei. 5. Suprafatza de teren (cultivabil).

RAUM FÜR ALLE HAT DIE ERDE (germ.) pamantul are loc pentru totzi Schiller „Der Alpenjäger”. Pledoarie pentru tolerantza shi omenie.

ARUM L. RODUL PAMINTULUI fam. Araceae. Gen originar din Europa shi regiuni mediteraneene 12 specii cu rizom tuberculiform. Frunze sagitate cu baza cordata cu 2 lobi indreptatzi lateral lungpetziolate verzilucioase dispuse la baza plantei margini intregi. Flori unisexuate dispuse monoic pe o tulpina terminata cu un spadice drept (florile ashezate la baza in doua inele unul inferior format din flori femele ovarul cu o singura loja shi unul deasupra cu flori mascule cu cite 34 stamine) insotzit de o spata ovata sau ovatlanceolata. Fruct baca cu o samintza.

A fi (sau a ajunge) la aman Aman e un cuvint turcesc o exclamatzie care echivaleaza cu: „Indurare! Iertare!” folosita de turci indeosebi cind erau silitzi sa se predea intro batalie sau cind implorau gratzia de a li se crutza viatza. Din vremea acelor lupte a ramas in limba noastra expresia „a ajunge la aman” sau „a fi la aman” spre a desemna o situatzie in care te afli la mare strimtoare la mare nevoie. Exemple: „Hodja fara mila la strigat de aman / Rostea cu glas fanatic versete din coran” (Alecsandri). „Filosof deash fi simtzireami ar fi veshnic la aman” (Eminescu). IST.

Angulus ridet (lat. „Acest coltz de pamint imi suride”) a spus Horatziu intruna din Ode (II 6 13). Horatziu sa referit la peisajul sudic din Tarent care la incintat cu frumusetzile naturale. Expresia se poate reteri la orice „angulus” la orice „coltz de pamint” care ne impresioneaza prin farmecul sau exercitind asupra noastra o atractzie deosebita. Versul complet e: „Ille terrarum mihi praeter omnes angulus ridet” (Acel locshor imi suride mai mult decit oricare altul pe pamint). LIT.

a da cu gazometrul de pamant expr. (iron. d. femei) a avea picioare scurte.

a face umbra pamantului degeaba expr. a nu fi in stare sa realizeze nimic; a nu fi bun de nimic.

a fi (totzi) o apa shi un pamant expr. (peior. d. oameni) a fi (totzi) la fel de rai / de meschini etc.

a se crede buricu’ pamantului expr. a se considera cel mai important dintre totzi; a fi ingamfat.

a se da cu curul de pamant expr. (adol. vulg.) a se supara; a se enerva a se infuria.

a se face broasca la pamant expr. 1. a mintzi (pe cineva) a inshela (pe cineva). 2. a trada (pe cineva) a da de gol (pe cineva). 3. a face un rau (cuiva).

a se ruga cu cerul shi pamantul (de cineva) expr. a implora (pe cineva).

a shterge de pe fatza pamantului expr. 1. a omori (pe cineva). 2. a distruge (ceva) a nimici (ceva).

al strange Dumnezeu de pe pamant expr. (pop.) a muri.

buricul pamantului expr. (peior.) persoana increzuta / ingamfata.

la pamant expr. (d. oameni) 1. deprimat. 2. invins. 3. fara un ban lefter.

pamant de flori expr. (intl.) bolnav ajuns in stadiul terminal al bolii

pamantul fagaduintzei expr. America S.U.A.