PÁTRIE patrii s. f. 1. TZara in care sa nascut cineva considerata in raport cu acesta. 2. Mediu politic social shi cultural in care sa nascut ishi desfashoara viatza shi activitatea fiecare popor; teritoriul locul cadrul geografic shi modul de viatza al poporului limba cultura traditziile. ◊ Patriemama (sau muma) = tzara din care sa desprins o alta tzara o provincie etc. care este legata de prima prin unitate natzionala de limba cultura etc. ♦ Orashul satul regiunea in care sa nascut cineva; pamant natal loc de bashtina. ♦ TZara in care cineva se stabileshte definitiv fara sai apartzina k origine dar fiind recunoscut k cetatzean al ei. 3. Loc de origine al cuiva sau a ceva. 4. Loc climat propice dezvoltarii cuiva sau a ceva. Din lat. patria fr. patrie.

patrie sf [At: BIBLIA (1688) pref 7/47 / Pl: ~i / E: lat patria fr patrie] 1 Mediu politic social shi cultural in care ishi desfashoara viatza shi lupta fiecare popor Si: (gri) patrida (1). 2 Teritoriu locuit de un popor Si: (gri) patrida (2). 3 TZara in care sa nascut cineva shi al carei cetatzean este Si: (ivp) moshie¹ (inv) nashtere (gri) patrida (3) (ivr) moshtenire. 4 (Is) ~ muma (sau mama) TZara din care sa desprins o alta tzara o provincie etc. care este legata de prima prin unitate natzionala de limba cultura etc. 5 TZara in care locuieshte sau in care se stabileshte cineva fara ai apartzine k origine. 6 Loc de origine al cuiva sau a ceva. 7 Loc climat propice dezvoltarii cuiva sau a ceva.

PÁTRIE patrii s. f. 1. Mediu politic social shi cultural in care ishi desfashoara viatza shi lupta fiecare popor; teritoriu locuit de un popor; tzara in care sa nascut cineva shi al carei cetatzean este. ◊ Patriemama (sau muma) = tzara din care sa desprins o alta tzara o provincie etc. care este legata de prima prin unitate natzionala de limba cultura etc. ♦ Orashul satul regiunea in care sa nascut cineva; pamant natal loc de bashtina. ♦ TZara in care cineva se stabileshte definitiv fara sai apartzina k origine dar fiind recunoscut k cetatzean al ei. ♦ Loc de origine a unei idei a unui curent etc. 2. Loc climat propice dezvoltarii cuiva sau a ceva. Din lat. patria fr. patrie.

PÁTRIE patrii s. f. 1. TZara in care sa nascut cineva shi al carei cetatzean este. Da! Da! Ash fi ferice deash fi inca o data in patriami iubita in locul meu natal. EMINESCU O. I 8. Putem invinge raul... jertfind individul familiei aceasta patriei patria omenirii viitorului. BALCESCU O. II 9. ◊ Fig. Patria e aducerea aminte de zilele copilariei. RUSSO O. 31. ♦ (Insotzit de determinari in cazul genitiv) Loc de origine a unei idei a unui curent etc. Uniunea Sovietica este patria socialismului. 2. (In sens restrins) Orashul satul regiunea in care sa nascut cineva; pamint natal loc de bashtina. Alexandrescu era nascut in Tirgovishte in patria Vacareshtilor a lui Eliad shi a lui Cirlova. GHICA S. A. 134. 3. (Cu determinari in cazul genitiv) Loc regiune bogata in anumite specii de animale sau de plante sau renumita pentru anumite produse. Laponia este patria renilor shi a urshilor albi.

PÁTRIE s.f. 1. TZara unde sa nascut cineva tzara de bashtina. 2. Loc unde sa nascut cineva loc de bashtina; orash tzinut pamant natal. ♦ Mediu social din care face parte cineva. 3. Loc unde a luat nashtere sau sa dezvoltat o shtiintza o arta etc. [Gen. iei. / < lat. it. patria fr. patrie].

PÁTRIE s. f. 1. tzara unde sa nascut shi traieshte cineva; loc de bashtina; pamant natal. 2. loc de origine a unei idei a unei shtiintze arte etc. 3. loc climat propice dezvoltarii cuiva sau a ceva. (< lat. patria fr. patrie)

PÁTRIE ~i f. 1) Teritoriu care istoriceshte apartzine unui popor shi unde acesta traieshte. 2) TZara in care sa nascut in care traieshte shi al carei cetatzean este cineva. 3) Loc unde sa nascut shi traieshte cineva; pamant natal; tzara; bashtina. 4) Regiune de unde ishi trage originea un anumit soi de plante sau de animale; bashtina. 5) Loc unde a luat nashtere ceva important istoriceshte. ~a teoriei atractziei universale este Anglia. [G.D. patriei; Sil. trie] /<lat. patria fr. patrie

patrie f. 1. tzara unde neam nascut: patria e o a doua mama; 2. fig. se zice de tzarile in cari s’afla cu prisosintza unele lucruri: Atena era odinioara patria artelor frumoase.

*pátrie f. (lat. patria patrie d. patrius parintesc stramoshesc d. pater tata). TZara in care teaĭ nascut al careĭ cetatzean eshtĭ: Romania e patria noastra. Orashu localitatea in care teaĭ nascut: Galatziĭ sint patria mea. Orashu regiunea in care abunda orĭ de unde provin anumitzĭ oamenĭ animale plante: Florentza era patria artishtilor Africa e patria leilor America e patria popushoĭuluĭ cartofilor tutunuluĭ sh. a. Patria mama metrópola tzara din care provine alta saŭ de care depinde o colonie: Italia e patria mama a Romaniiĭ. V. moshie ocina shi bashtina.

pátrie (patrie) s. f. art. pátria (tria) g.d. art. pátriei; pl. pátrii art. pátriile (trii)

pátrie s. f. (sil. trie) art. pátria (sil. tria) g.d. art. pátriei; pl. pátrii art. pátriile (sil. trii)

PÁTRIE s. tzara (inv. shi pop.) moshie (pop. shi poetic) glie (inv.) nashtere (grecism inv.) patrida. (Sa ne aparam ~.)

PATRIE s. tzara (inv. shi pop.) moshie (pop. shi poetic) glie (inv.) nashtere (grecism inv.) patrida. (Sa ne aparam ~.)

pátrie (pátrii) s. f. TZara pamint loc de bashtina. Mr. patrie. Fr. patrie it. patria (Muste jumatatea sec. XVIII). E dubletul lui patrida s. f. (inv. shi ironic patrie; Grecia) din ngr. παρτίδα sec. XVIII (Gáldi 223). Der. patriot s. m. din ngr. παρτιώτης; patriotic adj. din fr. patriotique; patriotism s. n. din fr. patriotisme.

PATRIE. Subst. Patrie tzara tzarishoara (dim.) pamint glie (fig.); patriemama; tzara de bashtina loc de bashtina loc de origine locuri natale vatra vatra stramosheasca vatra parinteasca pamint strabun pamint stramoshesc pamint natal. Cetatzenie; incetatzenire impamantenire naturalizare indigenizare (inv.) indigenat (inv.). Patriotism dragoste de patrie dragoste de tzara; dor de patrie dor de tzara. Bashtinash autohton indigen aborigen (livr.) pamintean. Cetatzean concetatzean compatriot simpatriot (grecism inv.) patriot (inv.). Patriot; patriotard (depr.). Adj. Bashtinash autohton indigen aborigen (livr.) pamintean pamintesc pamintenesc (inv.). Naturalizat. Patriotic; patriotard (depr.). Vb. A incetatzeni a impaminteni a naturaliza a indigena (inv.). V. locuitor natziune stat.

DULCE ET DECORUM EST PRO PATRIA MORI (lat.) e placut shi frumos sa mori pentru patrie Horatziu „Ode” III 2 13. Indemn adresat tineretului de a urma pildele de vitejie ale strabunilor.

NEMO PATRIAM QUIA MAGNA EST AMAT SED QUIA SUA (lat.) nimeni nushi iubeshte patria fiindca este mare ci pentru k este a sa Seneca „Epistulae” 66 26.

PATRIA organ al Partidului Natzional Roman shi din 1926 al Partidului NatzionalTZaranesc aparut zilnic la Sibiu (febr.sept. 1919) apoi la Cluj (19191938). Directori: I. Agarbiceanu (19191925) I. Clopotzel (19261930). Ziarul ishi propunea sa contribuie la „ashezarea noului stat roman pe temeliile adanci ale dreptatzii pentru intreg poporul nostru shi pentru toate popoarele intre granitzele Romaniei Mari”. A publicat articole politice de filozofie literatura cultura generala etc. Colaboratori: T. Mureshanu L. Blaga S. Pushcariu Z. Barsan SHt. Bezdechi O. Ghibu I. Breazu A. Naum sh.a.

PATRIAE SOLUM OMNIBUS CARUM EST (lat.) pamantul patriei este drag tuturora Cicero „In Catilinam” IV 7 16.

PENTRU PATRIE revista ilustrata editata de Directzia Generala a Ministerului de Interne. Apare la Bucureshti lunar din 1949 (din 1989 serie noua). Cuprinde materiale privind viatza shi activitatea politziei viatza sociala shi politica versuri proza etc. Colaboratori: E. Theodoru N. Tautu G. Lesnea C. Nisipeanu I.D. Balan P. Ulieru SHt. Mitroi sh.a.

PRO REGE SAEPE; PRO PATRIA SEMPER (lat.) pentru rege adeseori; pentru patrie totdeauna Deviza lui Colbert ministrul regelui Frantzei Ludovic XIV.

UBI BENE IBI PATRIA (lat.) unde e bine acolo e patria Formula intalnita cu mici deosebiri la Aristofan Pacuvius Cicero. Deviza celor care sunt gata k pentru avantaje materiale sa calce in picioare sentimentul dragostei de patrie.