Definitzia cu ID-ul 1174205:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

pamant sn [At: PSALT. HUR. 69v/16 / V: (irg) pem~ (reg) pom~ (ivr) pomont / Pl: ~uri (inv) ~ure (reg) ~e ~minte / Vc: ~tule (inv) ~e paminte / E: ml pavimentum] 1 Scoartza a globului terestru care traiesc oamenii shi celelalte vietatzi. 2 (In imprecatzii; ie) Inghitzitear ~ul! sau Mancatear ~ul! Deai muri! 3 (Interogativ retoric; ie) Cum te (il va etc.) rabda (sau tzine) ~ul? Exprima indignarea fatza de lipsa de omenie a cuiva. 4 Mormant. 5 (Ilav) ~ ingaurit Epitet pentru un om lenesh. 6 (Ilav) Din ~ De jos. 7 (Ilav) De la ~ De jos. 8 (Ie) A uita k ~ul A uita cu desavarshire de tot. 9 (Ie) A dormi k ~ul A dormi profund. 10 (Ie) A nu shti k ~ul A nu shti deloc. 11 (Ie) Din ~ (din iarba verde) sau din fundul ~ului Cu orice pretz prin orice mijloace. 12 (Ie) A se inclina pana la (sau in) ~ A se inclina foarte adanc cu o politetze exagerata. 13 (Ilav) In (sau la) ~ A plecat pana jos (de teama de emotzie de modestie etc.). 14 (Ie) A pune sau a baga (ceva) in ~ A insamantza. 15 (Iae) A planta. 16 (Ie) A baga (pe cineva) in ~ A inmormanta. 17 (Iae) A omori. 18 (Iae) A intimida a speria pe cineva. 19 (Ie) A cadea la ~ (in fatza cuiva) A se prosterna a ingenunchea cu fatza la pamant. 20 (Iae) A se umili in fatza cuiva. 21 (Ie) A lasa totul (sau toate) la (sau reg in) ~ A abandona totul Si: a lasa balta. 2224 (Ie) Nul incape ~ul Se spune despre o persoana (lacoma) (ingamfata sau) foarte fericita. 25 (Ie) A nul (mai) tzine (pe cineva) ~ul (de bucurie) A fi foarte bucuros. 26 (Ie) A nu mai calca pe ~ A fi foarte fericit. 27 (Ie) A nu atinge ~ul sau a nu se shti sau a nu se (mai) simtzi pe ~ (de bucurie) A fi foarte fericit. 28 (Ie) A nu avea nici cer nici ~ A nu avea nici un adapost. 2930 (Ie) A (nu) fi (cu picioarele) pe ~ A (nu) avea simtzul realitatzii. 31 (Icn; iae) A fi foarte distant. 32 (Ie) A tacea (sau a fi mut) k ~ul A nu spune nici un cuvant. 3334 (Ie) A face (sau a tzine) umbra ~ului (degeaba) A trai degeaba. 35 (Iae) A nu fi bun de nimic. 36 (Ie) A nu(l) shti sau a nu(l) afla a nu(l) auzi a nu(l) simtzi etc. nici ~ul A nul shti a nul afla etc. absolut nimeni. 37 (Ie) A ashterne (sau a tranti a culca a da etc.) la ~ (sau rar ~ului) A dobori. 38 (Pex; iae) A omori. 39 (Ie) (Nu) se darama ~ul Se zice cand cineva se arata ingrijorat sau zorit in mod nejustificat. 4041 (Ie) A ieshi (sau a rasari a se ivi a aparea etc. k) din ~ (din iarba verde) A aparea pe neashteptate (shi fara sa fi fost observat inainte de cineva). 42 (Reg; ie) A pune fatza la ~ A muri. 43 (Ie) Plange de uda ~ul Plange mult. 44 (Reg; ie) A sta cu burta la A trandavi. 45 (Ie) Ai fugi cuiva ~ul de sub picioare Ashi pierde echilibrul din cauza unei proaste stari fizice sau din cauza unui pas greshit. 46 (Iae) A fi pe punctul de a pierde o anumita situatzie materiala sociala etc. 47 (Ie) Cu o falca in cer (shi) cu una (sau alta) in ~ Cu mare manie cu mare suparare. 48 (Ie) Ai veni cuiva sa intre in ~ A se simtzi foarte stanjenit. 4950 (Ie) A intra in ~ (de frica sau) de rushine A avea un puternic sentiment (de frica sau) de rushine. 51 (Ie) Parca a intrat in ~ sau parca la inghitzit ~ul Se spune despre cineva sau ceva care a disparut fara urma care nu poate fi gasit cu nici un pretz. 52 (Reg; ie) A rasturna ~ul intro dunga A realiza lucruri extraordinare. 53 (Ila) La ~ Nimicit. 54 (Ial; d. oameni) Distrus sufleteshte intro situatzie disperata. 55 (Iae; la box) Cnocdaun. 56 (Iae; in armata sport etc. k formula de comanda) Culcat! 57 (Ie) A duce la ~ A face sa eshueze. 58 (Ie) Plange ~ul sub el (sau ea etc.) Se spune despre o persoana foarte suparata. 59 (Rar; ie) Geme ~ul sub cineva Se spune despre cei care se vaita shi gem intruna. 60 (Rar; ie) Doarme shi ~ul sub om Se spune cand este mare linishte cand domneshte calmul. 61 (Reg; ie) Cu inima pe ~ Foarte trist. 62 (Reg; ie) Ai crapa (cuiva) ~ul (undeva) A muri undeva. 63 (Ie) A framanta (sau a pisa etc.) ~ul A juca a dansa cu pasiune. 64 (Ie) A manca (sau a pupa) ~ul A atinge pamantul in treacat din zbor. 65 (Rar; d. avioane; ie) A lua ~ A atinge pamantul cu rotzile la aterizare. 66 (Spt; ie) Mingea a mancat ~ Se spune cand mingea a depashit linia de marcatzie reglementara. 67 (Ie) A nu(l) primi pe cineva (nici) ~ul Se spune despre un om foarte pacatos care moare. 68 (Ie) Ai fi greu (shi) ~ului (cu cineva) Se spune despre un om rau. 69 (Reg; ie) A da (sau a rasturna etc.) ~ul cu fundul (sau cu dosul cu curul) in sus A cauta a scotoci peste tot pentru a gasi un lucru. 70 (Reg; iae) A fi foarte harnic. 71 (Reg; ie) Ce ~? Ce Dumnezeu? 72 (Reg; ie) ~e rasufli ? Se zice cuiva tacut care nu scoate nici o vorba. 73 Planeta a sistemului solar locuita de oameni. 74 (Pex) Oameni care locuiesc pe aceasta planeta. 75 Arata o calitate sau un defect avut in gradul cel mai inalt sau un numar foarte mare. 76 (Ilav) La (sau de la pana la din) capatul (sau marginea ori marginile toarta rar capetele) ~ului sau peste ~ etc. De foarte departe. 77 (Ie) A curma ~ul A colinda toata lumea. 78 (Ilav) De cand (lumea shi) ~ul Din totdeauna. 79 (Iae; icn) Niciodata. 80 (Reg; ie) Cand sor roade furnicile ~ului Niciodata. 81 (Ila) Vechi k ~ul Foarte vechi. 82 (Ie) Nu e peste ~ Nu e departe de aici. 83 (Ie) K de la cer la ~ sau (rar) cat cerul de ~ k intre cer shi ~ Se spune pentru a arata marea deosebire care exista intre doua fiintze doua lucruri doua fenomene. 8485 (Ie) A (se) jura cu cerul shi cu ~ul A (se) jura cu multa convingere invocand atat fortzele de pe pamant cat shi pe cele cereshti. 8690 (Ie) A fagadui (a cere) (a cauta) (a se ruga sau) (a jurui) cerul shi ~ul (A fagadui) (a cere) (a cauta) (a se ruga sau) a se jura mult. 9195 (Iae) (A fagadui) (a cere) (a cauta) (a se ruga sau) a jura totul. 96100 (Iae) (A fagadui) (a cere) (a cauta) (a se ruga sau) a jura lucruri nerealizabile imposibilul Si: marea cu sarea. 101 (Ie) A shterge (sau a rade a stinge etc.) de pe (sau dupa inv din) fatza ~ului A distruge. 102 (Iae) A ucide. 103104 (Reg; ie) (A veni sau) a se duce cu ~ul (A veni sau) a se duce in numar mare cu tot neamul. 105 (Ilav) De stinge (sau zvanta rar sfarsheshte etc.) ~ul Foarte mult peste masura exagerat. 106107 (Ils; irn) Buricul ~ului Persoana (care se crede) foarte importanta. 108 (Ie) A fi urechea ~ului A fi foarte atent. 109 Substantza materie din care este alcatuita partea solida a globului terestru Vz glod tina tzarana. 110 (In imprecatzii; ie) Taci astupatziar ~ul gura Deai muri. 111 (Bis) Materie din care a fost creat omul care este o fiintza cu viatza limitata shi se va transforma dupa moarte in aceeashi materie. 112 (Fig; ioc spirit) Materie. 113 (Is) ~ negru (sau reg mare) Cernoziom. 114 (Is) ~ roshu Pamant ars. 115 (Is) ~ de turnatorie Amestec format din nisip de turnatorie dintrun liant de obicei argila shi din alte substantze Si: amestec de formare. 116 (Ie) A face (lut sau tot o apa shi un) ~ sau una cu ~ul sau (rar) a amesteca (sau a asemana a face asemenea) cu ul A distruge. 117 (Ie) A fi (totzi) o apa shi un ~ A fi deopotriva la fel. 118119 (Ie) A fi (sau a se face) negru ~ (ori negru k ~ul) A fi foarte (mahnit sau) manios. 120 (Ie) A se face ~ la fatza sau a i se face fatza k ~ul ori (reg) ai ieshi (cuiva) ~ul in fatza ai prinde cuiva fatza ~ A slabi. 121 (Ie) E a ~ Prevesteshte moarte. 122 (Ie) Trage a ~ Se spune despre cineva care este aproape de moarte Si: cu un picior in groapa. 123 (Ie) A duce ~ din deal in vale A face o munca inutila. 124 (Ila) Cu inima k ~ul Foarte suparat. 125 (Spc; shis ~ galben) Argila. 126 (Rar; is) ~ de portzelan Caolin. 127 (Is) ~ stabilizat Pamant argilos amestecat cu gudroane var gras ciment etc. rezistent la patrunderea apei shi folosit la fundatzii de drumuri la constructzii agrozootehnice etc. 128 (Is) ~ activ (sau decolorant) Material natural asemanator argilei format din hidrosilicatzi de aluminiu calciu shi fier shi avand proprietatea de a absorbi shi a retzine substantze colorante din uleiuri animale vegetale shi minerale. 129 (Ie) ~ amar Oxid de magneziu. 130 (Is) ~uri rare Grup de oxizi ai unor metale rare foarte asemanatoare din punct de vedere al proprietatzilor lor chimice. 131 (Is) ~ metalice Oxizi ai metalelor aluminiu bor galiu indiu shi taliu. 132 Sol considerat sub raportul productivitatzii sau al configuratziei. 133135 Suprafatza (delimitata) de teren (agricol). 136 (Ie) Sarac sau calic lipit ~ului Foarte sarac. 137 (Ics) Dea ~ul furat Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 138 Teritoriu. 139 Regiune. 140 TZinut. 141 (Pex) TZara. 142 Patrie. 143 (Is) ~ul fagaduintzei (sau fagaduit) Nume biblic dat Palestinei. 144 (Pex; ias) TZinut bogat fericit. 145 (Fig; ias) Situatzie de care cineva leaga mari sperantze. 146 (Ie) A trai k in ~ul fagaduintzei A trai foarte bine Si: a trai k in sanul lui Avram. 147 (Is) Obiceiul ~ului Totalitate a normelor de viatza nescrise stabilite in decursul timpului intre membrii unei comunitatzi shi transmise prin traditzie din generatzie in generatzie Si: (inv) obicei pamantesc (16). 148 (Pex; ias) Obicei specific al unei tzari al unei regiuni etc. pastrat din vechime Si: (inv) obicei pamantesc (17). 149 (Is) Birul (sau darea vama) ~ului Impozit nedefinit mai indeaproape. 150 (Inv; ila) De ~ Pamantean. 151 (Reg) Punct cardinal. 152 (Ioc mare ocean; shis ~ul cel sanatos ~ cuprinzator ~ tare ~ statornic reg uscat) TZarm. 153 (Pex) Continent. 154 Unitate de masura pentru suprafatze de teren agricol folosita in trecut a carei marime a variat in timp shi spatziu. corectata