TZÁRA tzari s. f. I. 1. Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ shi politic intrun stat; p. ext. stat. ◊ Expr. TZara lui Cremene (sau a lui PapuraVoda) = loc fara stapan unde fiecare face cei place fara sa dea seama cuiva. (Fam.) Te joci cu tzara in bumbi? formula prin care se atrage atentzia cuiva k gresheshte atunci cand subestimeaza o persoana sau o problema. A plati (cat) un coltz de tzara = a valora foarte mult. A pune tzara la cale = a) a conduce a administra o tzara; b) (ir.) a discuta o chestiune importanta (de ordin politic) fara a avea competentza necesara; p. ext. a discuta multe shi de toate. (Pop.) A se duce la tzara (sau in tzari) = a se duce in lume. TZara e larga = eshti liber sa faci ce vrei sa pleci unde vrei. La coltz de tzara shi la mijloc de masa sau la mijloc de masa shi la coltz de tzara = intrun loc ferit de primejdii. Peste noua (sau shapte) mari (shi) peste noua (sau shapte) tzari = foarte departe. A ajunge (sau a se face a ramane) de poveste in tzara = a i se duce cuiva vestea a ajunge de pomina. (Fam.) A sta prost (sau rau) cu tzara = a nu avea bani. TZara nimanui = a) (in basme) tzara fara stapan; b) spatziu neocupat de armate intre doua fronturi de lupta; zona neutra. 2. (In sintagma) TZara Romaneasca = stat feudal romanesc creat la inceputul sec. XIV cuprinzand Muntenia shi Oltenia pana la unirea Principatelor. TZarile de Jos = denumire data in Evul Mediu shi in epoca moderna teritoriul cuprinzand Belgia Olanda Luxemburgul shi nordestul Frantzei. ♦ (In vechea organizare politica shi administrativa a Romaniei) Provincie. 3. Regiune tzinut teritoriu. ♦ SHes. 4. Locul in care sa nascut sau traieshte cineva; patrie. 5. (In opozitzie cu orash) Mediu rural sat. ◊ Loc. adj. De (sau de la) tzara = de la sat; rural. II. 1. Locuitorii unei tzari (I 1); popor; natziune; p. ext. oameni lume. ◊ Expr. A afla targul shi tzara = a afla toata lumea. A se pune cu tzara = a intra in conflict cu toata lumea. 2. (Inv.) Populatzie de la sate; tzaranime. [Var.: (inv.) tzeára s. f.] Lat. terra.

tzara sf [At: PSALT. HUR. 75^r/4 / V: (inv) tzea~ (Pl: tzeri tzere) / Pl: tzari (inv) tzari (reg; art) tzarele tzarele / GD: (inv) tzariei / E: ml terra] 1 (Irg) Suprafatza globului pamantesc Si: pamant. 2 (Irg; prc) Uscat. 3 (Inv) TZarina¹ (1). 4 (Inv) Sol³ (1). 5 Portziune relativ omogena din cuprinsul invelishului geografic careia i sunt specifice anumite caracteristici (etnice etnografice de relief de clima ape resurse economice etc.) Si: regiune tzinut¹ (20) zona (inv) oblastie. 6 Intindere de pamant (delimitata) care se exercita o anumita autoritate Si: teritoriu. 7 Denumire generica a unor regiuni in care sa pastrat multa vreme organizarea socialpolitica dezvoltata din institutzia obshtii sateshti Si: ocol. 8 (In graiul locuitorilor de la munte; ioc munte deal) SHes. 9 (In graiul locuitorilor de la munte; ioc padure codru) Loc deschis. 10 (In graiul ciobanilor) Locul unde ciobanii de la munte ishi au casele familiile shi gospodariile lor stabile. 11 Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ shi politic intrun stat. 12 (Pex) Stat. 13 (Ivp; art) Parte componenta in denumirea unor state sau tzinuturi ~ra Ardealului ~ra de Sus. 14 Provincie in vechea organizare politica shi administrativa a Romaniei. 15 (In basme; is) ~ra nimanui TZara (11) fara stapan. 16 (Ias) Spatziu neocupat de armate intre doua fronturi de lupta. 17 (Srg) Drum de ~ sau drumul tzarii SHosea natzionala. 18 (Is) ~ra lui Cremene (sau a lui HanTatar a lui PapuraVoda) Loc fara stapan unde fiecare face ce vrea fara sa dea nimanui socoteala. 19 (Is) ~ra lui PapuraVoda Loc in care e saracie mare. 20 (Is) ~ra lui Papuc Loc in care domneshte hotzia shi jaful. 21 (Ie) ~ra e larga! Eshti liber sa faci cetzi place sa pleci unde vrei. 22 (Ie) La coltz (sau la capat) de ~ shi la mijloc de masa sau la mijloc de masa shi la coltz de ~ Intrun loc prielnic comod shi ferit de primejdii. 23 (Ie) Peste noua (sau shapte) mari (shi) peste noua (sau shapte) tzari Foarte departe. 24 (Ie) A pune ~ra la cale A conduce o tzara. 25 (Pex; iae) A indruma o afacere. 26 (Gmtz; iae) A discuta o chestiune importanta (de ordin politic) fara a avea competentza necesara. 27 (Gmtz; pex; iae) A sporovai. 28 (Ie) A ajunge (sau a se face a ramane) de poveste in ~ A i se duce cuiva vestea Si: a ajunge de pomina. 29 (Ie) A plati (cat) un coltz (sau reg un corn) de ~ A valora foarte mult. 30 (Fam; ie) Te joci cu ~ran bumbi? Formula prin care se atrage atentzia cuiva k gresheshte atunci cand subestimeaza o persoana sau o problema. 31 (Ie) A nu mai avea ~ cu (cineva) A nu mai avea trai linishtit cu cineva. 32 (Ie) A sta prost (sau rau) cu ~ra A nu avea bani. 33 (Pop; ie) A se duce (sau a pleca)n ~ (sau in tzari in lume shi in tzari) A se duce in lumea larga. 34 (Ie) A cutreiera ~ra in lung shin lat A calatori foarte mult. 35 (Reg; ic) ~lunga Persoana care se ocupa de mai multe lucruri deodata shi nu termina nici unul. 36 (Ie) Atata paguba in ~ra Moldovei Se zice pentru a arata k ceva este lipsit de importantza. 37 (Reg) Nume dat Romaniei inainte de primul razboi mondial de catre romanii din Transilvania. 38 (Inv) Ashezare statornica intemeiata intro regiune nelocuita. 39 (Adesea determinat printrun aps) Locul in care sa nascut sau traieshte cineva Si: patrie (ivp) moshie¹. 40 (Is) ~ mama (sau muma) TZara din care sa desprins o alta tzara (o provincie etc.) care este legata de prima prin unitate natzionala de limba de cultura etc. Si: patrie mama. 41 (d. oameni animale bunuri etc. inv; ila) De ~ Indigen. 42 (Bot; reg; is) Bostan (sau lobenitza) de ~ Dovleac (Cucurbita pepo). 43 (Bot; reg; ias) Dovleac (Cucurbita maxima). 44 (Is) Pere de ~ Nume dat unei varietatzi de pere nedefinite mai indeaproape. 45 (Is) Prune de ~ Nume dat unei varietatzi de prune nedefinite mai indeaproape. 46 Locuitorii unei tzari (11) Si: popor (ivp) norod¹ obshte. 47 (Pex) Multzime de oameni Si: lume. 48 (Ie) A afla targul shi ~ra A afla toata lumea. 49 (Ie) A se pune cu ~ra A intra in conflict cu toata lumea. 50 (Trs) Felul de a fi al unui om. 51 (Ie) Nu e ~ calda Se spune despre un om care nu e vrednic de incredere. 52 (Fam) Termen cu care cineva se adreseaza unei persoane. 53 (Inv) TZaranime. 54 (Inv) Armata alcatuita din tzarani. 55 (Inv; pex; csc) Oshteni provenitzi din tzarani. 5657 (Ioc de orash; iljv) De sau (de la) ~ Care traieshte sau care se afla la sat. 5859 (Ial) Specific satului. 60 (Is) Drum de ~ Cale de importantza locala care leaga mai multe comune sau sate. 61 (Ila) (De) la ~ (De) la sat. 62 (Reg; ics) Dea ~a Numele unui joc de copii ce se desfashoara intre doua grupuri ai caror participantzi ashezatzi in doua shiruri fatza in fatza se tzin strans de mana membrii fiecarui grup incercand pe rand sa rupa lantzul advers pentru a cashtiga prizonieri in favoarea propriului grup. 63 (Reg; iacs) SHotron. 64 Locul unde sta fiecare jucator din echipa „la bataie” la jocul de oina. 65 (art) Melodie dupa care se executa tzara. 66 (art) Joc de brau nedefinit mai indeaproape. corectata

TZÁRA tzari s. f. I. 1. Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ shi politic intrun stat; p. ext. stat. ◊ Expr. TZara lui Cremene (sau a lui PapuraVoda) = loc fara stapan unde fiecare face cei place fara sa dea seama cuiva. (Fam.) Te joci cu tzara in bumbi? formula prin care se atrage atentzia cuiva k gresheshte atunci cand subestimeaza o persoana sau o problema. A plati (cat) un coltz de tzara = a valora foarte mult. A pune tzara la cale = a) a conduce a administra o tzara; b) (ir.) a discuta o chestie importanta (de ordin politic) fara a avea competentza necesara; p. ext. a discuta multe shi de toate. (Pop.) A se duce la tzara (sau in tzari) = a se duce in lume. TZara e larga = eshti liber sa faci ce vrei sa pleci unde vrei. La coltz de tzara sau la mijloc de masa shi la coltz de tzara = intrun loc ferit de primejdii. Peste noua (sau shapte) mari (shi) peste noua (sau shapte) tzari = foarte departe. A ajunge (sau a se face a ramane) de poveste in tzara = a i se duce cuiva vestea a ajunge de pomina. (Fam.) A sta prost (sau rau) cu tzara = a nu avea bani. TZara nimanui = a) (in basme) tzara fara stapan; b) spatziu neocupat de armate intre doua fronturi de lupta; zona neutra. ♦ (Intra in denumirea unor state sau tzinuturi) TZara Romaneasca TZarile de Jos. ♦ (In vechea organizare politica shi administrativa a Romaniei) Provincie. 2. Regiune tzinut teritoriu. ♦ SHes. 3. Locul in care sa nascut sau traieshte cineva; patrie. 4. (In opozitzie cu orash) Mediu rural sat. ◊ Loc. adj. De (sau de la) tzara = de la sat; rural. II. 1. Locuitorii unei tzari (I 1); popor; natziune; p. ext. oameni lume. ◊ Expr. A afla targul shi tzara = a afla toata lumea. A se pune cu tzara = a intra in conflict cu toata lumea. 2. (Inv.) Populatzie de la sate; tzaranime. [Var.: (inv.) tzeára s. f.] Lat. terra.

TZÁRA tzari s. f. I. 1. Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ shi politic intrun stat. Mai toate tzarile erau bintuite de razboaie grozave. CREANGA P. 183. Toate se intind naintei... k peun uriash covor Vede tzara linga tzara shi popor linga popor. EMINESCU O. I 144. Domnul... cirmuia tzara impreuna cu un sfat de doisprezece boieri. BALCESCU O. II 13. Un om... voieshte ashi ispiti norocul calatorind prin tzari straine. DRAGHICI R. 5. TZara piere de tatari shi el bea cu lautari sau tzara piere (sau arde) shi baba se piaptana = satul arde shi baba se piaptana v. baba. In tzara orbilor chiorul (sau cel cu un ochi) e imparat v. chior (1). ◊ Fig.. Pe mine ma pishcau de spate shi de ceafa o intreaga republica de furnici peste a caror tzara se abatuse... o margine din poalele nesfirshit de lungi ale mantalei mele. HOGASH M. N. 11. ◊ Expr. Cap de tzara v. cap¹ (III 2). Talpa tzarii v. talpa. TZara lui Cremene (sau a lui Papuravoda) = loc fara stapin unde fiecare face cei place fara sa dea seama cuiva. TZara fagaduintzei v. fagaduintza. TZara nimanui = a) (in basme) tzara fara stapin; b) spatziu neocupat de armate intre doua fronturi de lupta; zona neutra. A bate toba in tzara v. toba. A da sfoara in tzara v. sfoara. Te joci cu tzara in bumbi? formula prin care se atrage atentzia cuiva k gresheshte atunci cind subestimeaza o persoana. A plati cit un coltz de tzara = a valora foarte mult. A pune tzara la cale = a organiza a conduce a administra o tzara; (ironic) a discuta o chestiune importanta (mai ales de ordin politic) fara a avea competintza necesara; p. ext. a discuta despre multe shi de toate. Aleodor dupa ce se urca in scaunul tatinesau deshi copilandru puse tzara la cale k shi un om matur. ISPIRESCU L. 42. (Popular) A se duce in tzara (sau in tzari) = a se duce in lume. Eu ma duc mindrutzan tzari Da te rog sa nu portzi flori. JARNÍKBIRSEANU D. 110. TZara e larga! = eshti liber sa faci cetzi place sa pleci unde vrei. La coltz de tzara shi la mijloc de masa sau la mijloc de masa shi la coltz de tzara = intrun loc ferit de primejdii. Sa te saleshti a fi totdeauna la mijloc de masa shi la coltz de tzara. NEGRUZZI S. I 247. (Peiorativ) A ajunge (a se face sau a ramine) de poveste in tzara = a i se duce cuiva vestea a ajunge de pomina. (Familiar) A sta prost (sau rau) cu tzara = a fi fara bani a nu avea para chioara. ◊ (In locutziuni shi expresii care sugereaza ideea de departare mare) De peste shapte (sau noua) mari shi shapte (sau noua) tzari = dintrun loc foarte departat. Neamul scriitorilor nu numai cashi apara mortzish toate ale sale dar inca duce shi grija autorilor de peste shapte mari shi shapte tzari. ODOBESCU la TDRG. A noua tzara = pina la (sau de la) mari departari. (Atestat in forma tzeara) Mindro de dragostea noastra Rasarita pom in coasta... Cu frunzele de arama Mirosind a noua tzeara A ruja sha scortzishoara. JARNÍKBIRSEANU D. 70. A cauta noua mari shi noua tzari = a cauta mult pina sa gaseshti. Om k badea nu se vede... Potzi sa cautzi noua mari Noua mari shi noua tzari. JARNÍKBIRSEANU D. 19. (Mai ales in basme) A trece peste noua tzari shi noua mari = a strabate o cale foarte lunga. SHi merg ei shi merg cale lunga sa leajunga trecind peste noua mari peste noua tzari shi peste noua ape mari. CREANGA P. 207. ♦ (Invechit shi popular determinat prin numele locuitorilor sau printrun adjectiv derivat de la acesta formeaza nume de state) Minciuna boiereasca trece in tzara ungureasca. NEGRUZZI S. I 250. Atunce in tzara nemtzeasca inca nu erau cunoscute. DRAGHICI R. 63. ◊ (Intra in denumirea unor state sau tzinuturi) TZara Romineasca. TZariledeJos. TZaradefoc. ♦ (in vechea organizare politica shi administrativa a Rominiei) Provincie. Moldoveni shi munteni pribegi a tulburarilor din tzari priveau cu bataie de inima adunarea oshtita gramada cite gramada dupa satele shi tzinuturile de unde venisera oamenii. RUSSO O. A. 56. 2. Regiune tzinut teritoriu. Acuma Vitoria se abatea iarashi intro tzara cu totul necunoscuta cu nume de sate shi muntzi care nu le mai auzise. SADOVEANU B. 174. A mers asha trenul contingentului lunga vreme strabatind multa tzara pina ce au prins a se arata sate. id. M. C. 85. ◊ Fig. Chiar virful palariei mele... ishi poate trimete chipul sau botzit din tzara apusului plina de intuneric tocmai in imparatzia trandafirie shi departata a zorilor. HOGASH M. N. 64. ♦ (In opozitzie cu munte sau deal) SHes. (Atestat in forma tzeara) Sus la munte ningengheatza... Jos la tzeara cade roua Ciucute nevasta noua. MARIAN NU. 713. Frunzan codru se rareshte Hai sa coborim in tzeara Pin’ la mindra primavara. ALECSANDRI P. P. 316. 3. (Considerat din punctul de vedere subiectiv al vorbitorului) Patrie. Pe data ce primea bani din tzara ishi cumpara cartzi shi disparea pentru citva timp din ochii colegilor sai. CALINESCU E. 169. Tu nai sa afli zare shi girle mai senine K girlele shi zarea din tzara mea. EFTIMIU I. 149. Te duci iubita scumpa in tzarmuri departate Lasind frumoasa tzara surori prieteni frate. ALECSANDRI P. I 138. 4. (In opozitzie cu orash; numai in locutziuni shi expresii) La tzara = la sat in sat intrun sat. Femeia tzipa sa fie dusa la orash nui place la tzara nu envatzata sa traiasca la tzara. STANCU D. 17. Locuintza mea de vara E la tzara. TOPIRCEANU P. 51. Am ieshit intro zi dintro redactzie shi prins k de o spaima am plecat la tzara la un prieten. ANGHEL PR. 56. Neaflind minuta de ragaz am fugit la tzara. NEGRUZZI S. I 60. De (sau de la) tzara = de la sat. Noi sintem totzi oameni de la tzara. STANCU D. 149. Colonelul Dascalescu fiu de popa de tzara... ajunsese aghiotant domnesc. CAMIL PETRESCU O. II 10. Firea lui blajina shi indulcita de poveshti nau fost shtirbito nici nevoile nici greul vietzii de la tzara. PAUNPINCIO P. 105. Cum o sami dau fetele dupa nishte boiernashi de tzara? ALECSANDRI T. I 131. ◊ Drum de tzara v. drum (1). Tirg de tzara v. tirg. II. 1. Locuitorii unei tzari (I 1) (v. popor norod); p. ext. oameni lume. Zi sa vie tzara shi va dudui muntele de plaieshi. DELAVRANCEA O. II 236. Cetzi lipseshte marieitale? Nai cu nime razboi tzara este linishtita shi supusa. NEGRUZZI S. I 146. ◊ Expr. A afla tirgul shi tzara = a afla toata lumea. A se pune cu tzara = a intra in conflict a se pune rau cu toata lumea. Ho tzara! v. ho. 2. (Invechit; in mentalitatea societatzii impartzite in clase) Popor de rind; tzaranime. Cind o fi sa se scoale tzara tot noi om sculao. GHICA A. 546. Varianta: (invechit) tzeára s. f.

TZÁRA tzari f. 1) Teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ shi politic. ~ industrialagrara. ◊ A trece peste mari shi tzari a face un drum foarte departe. ~a lui Cremene loc unde domneshte anarhia. A pune ~a la cale a discuta chestiuni majore fara a avea competentza necesara. ~a nimanui a) comunitate dezorganizata; b) zona neutra (intre doua armate inamice). 2) Totalitate a locuitorilor unui astfel de teritoriu. ◊ A se pune cu ~a a intra in conflict cu toata lumea. A afla targul shi ~a a afla toata lumea. 3) Loc unde sa nascut shi traieshte o persoana; patrie; bashtina. 4) fig. Teritoriu de mare intindere avand anumite caracteristici specifice (de clima de relief resurse economice); meleag; tzinut; regiune. ◊ La ~ la sat. De ~ rural. [G.D. tzarii] /<lat. terra

tzara f. 1. mare intindere de pamant: in Africa sunt inca multe tzari neexplorate; 2. teritoriu: TZara Romaneasca. 3. locuitorii unei tzari: cum e tzara shi obiceiul PANN; 4. patrie loc de nashtere: ashi parasi tzara; 5. intindere de pamant shes shi descoperit in opozitziune cu orashul: petrece vara la tzara. [Lat. TERRA]. V. TZara.

tzára f. pl. tzarĭ (din *tzeara d. lat. tĕrra pamint; it. pv. pg. terra fr. terre sp. tierra). Mare intindere de pamint maĭ ales deosebita de alta pin locuitor saŭ pin guvern: Romania e tzara Romanilor AustroUngaria era o tzara poliglota. Locuitoriĭ acesteĭ intinderĭ: toata tzara s’a sculat. Patrie: a muri pentru tzara. La tzara la sat in teritoriŭ rural: a trai la tzara. TZara Romaneasca numele oficial shi popular al Munteniiĭ (Ardeleniĭ shi Banatzeniĭ iĭ zic numaĭ tzara: ma duc in tzara. SHi azĭ familiar se zice TZara Romaneasca ild. Romania).

somali sfs [At: DEX / E: fr somali] Limba afroasiatica oficiala in Somalia.

tzeara sf vz tzara

TZEÁRA s. f. v. tzara.

tzáraarhipelág s. f. tzara alcatuita dintrun arhipelag ◊ „[...] stancile shi marea sunt insashi substantza fizica a acestei tzariarhipelag [Grecia].” Sc. 21 VIII 66 p. 3. ◊ „Republica Indonezia tzaraarhipelag [...]” I.B. 18 VIII 86 p. 8 (din tzara + arhipelag)

tzáragázda s. f. tzara care gazduieshte un congres o expozitzie o competitzie sportiva etc. ◊ „R.D. Germana tzaragazda expune intrun shir de pavilioane un numar mare de produse.” Sc. 8 III 64 p. 4. ◊ „Cu cei peste 800000 de locuitori ai sai cu puternica dezvoltare economica shi urbanistica Amsterdamul se inscrie pe harta tzarilorgazda drept cel mai mare orash.” R.l. 11 IV 73 p. 2. ◊ „De la colegii noshtri spanioli am aflat k echipa tzariigazda se afla de mai multe zile in cantonament.” R.l. 16 IV 75 p. 5; v. shi 26 XII 74 p. 6 25 XI 75 p. 5 (din tzara + gazda)

Severin n. 1. (Cetatea) orash vechiu fosta cap. a Olteniei azi TurnuSeverin; 2. cetate intemeiata de regii unguri pe la 1230 shi comandata de un dregator ungur numit Ban; 3. (TZara) numele Olteniei in sec. XIII; 4. (Noul) episcopie cu reshedintza in Ramnicul Valcii shi a carii autoritate se intinde peste toata Oltenia.

TZara f. numele ardelenesc al Munteniei: m’ash duce la badea in TZara POP.

TZara Barsei f. V. Barsa.

TZara Fagarashului f. V. Fagarash.

TZara Moldovei f. numele obishnuit al Moldovei in documentele interne: nume dat mai intai partzii sudvestice apoi intregului principat pana la Nistru shi MareaNeagra.

TZara Munteneasca f. nume topografic al Munteniei.

TZara Oltului f. regiunea Transilvaniei din stanga Oltului spre deosebire de Oltenia care este situata la dreapta raului. V. Fagarash.

TZara Sacuilor f. V. TreiScaune.

TZara Severinului f. numele vechiu al Olteniei (v. Severin).

TZaradeJos f. od. numele partzii septentrionale a Moldovei coprinzand tzinuturile: Hotin Dorohoiu Harlau Cernautzi Suceava Neamtzu Bacau.

TZaradeSus f. od. diviziune interioara a Moldovei antice coprinzand tzinuturile: Iashi Carligatura Roman Vasluiu Tutova Tecuci Putna Covurluiu Falciu Lapushna Orheiu Soroca.

TZaraNoua f. insula engleza in fatza golfului St. Laurentziu: 270.000 loc cu cap. St. John. Pescarii.

Wales n. (cit. Ueilz) sau tzara Galilor provincie la V. de Britania Mare. Moshtenitorul coroanei poarta in Anglia titlul de Principe de Wales.

tzára s. f. g.d. art. tzắrii; pl. tzari

tzára s. f. g.d. art. tzarii; pl. tzari

tzara tzarii gen. a.; tzari pl.

+tzaragazda s. f. g.d. art. tzariigazda; pl. tzarigazda

+tzarasatelit s. f. g.d. art. tzariisatelit; pl. tzarisatelit

TZÁRA s. 1. v. stat. 2. v. putere. 3. v. patrie. 4. (IST.) (Mold.) camp ocol. (~ Fagarashului.) 5. v. popor.

TZARA s. 1. stat (inv. shi reg.) stapinire (inv.) memlechet politie publica. (O ~ infloritoare.) 2. putere stat (inv.) putintza. (Marile micile ~.) 3. patrie (inv. shi pop.) moshie (pop. shi poetic) glie (inv.) nashtere (grecism inv.) patrida. (Sa ne aparam ~.) 4. (Mold.) cimp ocol. (~ Fagarashului.) 5. norod popor (pop.) obshte. (Intreaga ~ sa ridicat la lupta.)

tzára (tzắri) s. f. 1. Stat. 2. Patrie. 3. Cimp. 4. Popor lume. Var. inv. tzeara. Mr. tzara „pamint” megl. tzara. Lat. tĕrra (Pushcariu 1712; REW 8668) cf. vegl. tyarra it. port. prov. cat. terra fr. terre sp. tierra. Pentru evolutzia semantica izolata din rom. cf. SHeineanu Semasiol. 184 shi Balota R. hist. 1937 p. 619. Der. tzaran s. m. (satean); tzaranca s. f. (sateanca); tzarancutza s. f. (tzaranca tinara; Arg. bilet de 500 lei) ultimul sens datorita efigiei sale; tzaranatic adj. (inv. rustic); tzaranesc adj. (de tzara rustic); tzaraneshte adv. (rustic); tzarani vb. refl. (a trai k la tzara); tzaranie s. f. (stare de tzaran); tzaranoi s. m. (tzarani multzime de tzarani); tzaranism s. n. (mishcare shi partid politic fondat de Ion Mihalache in 1918); tzaranist adj. (membru al partidului tzaranesc roman); tzarina (var. tzar(i)na tzerina) s. f. (pamint ogor aratura) de la tzara cu suf. ina < sl. ino (Tiktin; der. din lat. terrῑna propusa de Pushcariu 1714; Iordan Dift. 115 shi REW 8672 este mai putzin probabila). Din rom. provine rut. cara „multzime” (Miklosich Wander. 10; Candrea Elemente 403) pol. cara (Miklosich Wander. 13) rut. rus. caranin „cultivator” (Vasmer III 282).

tzára tzari s.f. 1. Teritoriu ale carui contururi geografice pot fi precizate shi care se caracterizeaza prin trasaturi distincte ale culturii populare. O entitate spirituala in care oamenii au aceeashi imagine despre lumea din afara aceleashi norme in relatziile dintre ei aceleashi comportamente. O tzara este pentru ei o stare de conshtiintza este identitatea care o pretzuiesc shi de care sunt mandri. O tzara este o uniune neintamplatoare de comunitatzi formate din neamuri corelate etnic potrivit statutului fiecaruia (M. Pop 1984: 56). TZara Maramureshului TZara Lapushului TZara Chioarului TZara Codrului etc. 2. Spatziu intravilan al localitatzilor de la poalele muntelui situate pe malurile cursurilor de apa: „Voi la tzaratzi cobori” (Lenghel 1985: 218); „SHi zburara jos la tzara / La fantana galbioara” (Calendar 1980; t. 11); (ref. la termenul vaiog): „Se foloseshte la tzara adica in satele de shes” (ALRRM 1971: 246). 3. Gospodaria shi satul mai putzin muntele shi codrul: „Cai fata din satul meu / (...); / Cai fata din a me tzara” (Calendar 1980: 74); „Poate ramane satu’ / Daca nu eshti bade tu; / Poate ramane tzara / Daca nu eshti dumata” (Calendar 1980: 93); 4. Lumea de dincolo Celalalt Taram: „Mandruc strutzuc de viola / Unde meri in alta tzara / Cu moartea dea subsuoara?” (Calendar 1980: 112). ♦ (onom.) TZara TZara TZaralunga nume de familie (19 persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Lat. terra „pamant” (SHaineanu Scriban; Pushcariu cf. DER; DEX MDA); in celelalte limbi romanice sensul de tzara a fost acoperit de urmashii lat. pagensis > it. paese fr. pays spais ptg. pais (Ripeanu 2001). Cuv. rom. > ucr. cara „multzime” (Miklosich Candrea cf. DER) pol. cara (Miklosich cf. DER).

tzára tzari s.f. 1.Teritoriu ale carui contururi geografice pot fi precizate shi care se caracterizeaza prin trasaturi distincte ale culturii populare. O entitate spirituala in care oamenii au aceiashi imagine despre lumea din afara aceleashi norme in relatziile dintre ei aceleashi comportamente. O tzara este pentru ei o stare de conshtiintza este identitatea care o pretzuiesc shi de care sunt mandri. O tzara este o uniune neintamplatoare de comunitatzi formate din neamuri corelate etnic potrivit statutului fiecaruia (M. Pop 1984: 56). TZara Maramureshului TZara Lapushului TZara Chioarului TZara Codrului etc. 2. Spatziu intravilan al localitatzilor de la poalele muntelui situate pe malurile cursurilor de apa: „Voi la tzaratzi cobori” (TM 4); „SHi zburara jos la tzara / La fantana galbioara” (Calendar 1980: t. 11); (ref. la termenul vaiog): „Se foloseshte la tzara adica in satele de shes” (ALR 1971: 246). 3. Gospodaria shi satul mai putzin muntele shi codrul: „Cai fata din satul meu / (...); / Cai fata din a me tzara” (Calendar 1980: 74); „Poate ramane satu’ / Daca nu eshti bade tu; / Poate ramane tzara / Daca nu eshti dumata” (Calendar 1980: 93); 4. Lumea de dincolo Celalalt Taram: „Mandruc strutzuc de viola / Unde meri in alta tzara / Cu moartea dea subsuoara?” (Calendar 1980: 112). Drumu’ TZarii „drumul principal sau strada principala de la shosea” toponim semnalat in toate localitatzile din Maramuresh (Faiciuc 1998). Lat. terra „pamant”; in celelate limbi romanice sensul de tzara a fost acoperit de urmashii lat. „pagensis” > it. paese fr. pays spais ptg. pais (Ripeanu 2001).

TZara (sau Pamantul) fagaduintzei v. Canaan (Hanaan).

ADUNAREA ELECTIVA A TZARII ROMANESHTI organ al puterii legislative constituit in urma alegerilor din ian. 1859 in conformitate cu dispozitziile electorale ale Anexei Conventziei de la Paris (7 aug. 1858). SHia deschis lucrarile la 22 ian. 1859 shi a ales in unanimitate pe Al. I. Cuza domnul Moldovei shi k domn al TZarii Romaneshti (24 ian. 1859) infaptuinduse astfel Unirea Principatelor. Dizolvata in dec. 1859. In 1860 a fost contituita o noua A. dizolvata in 1861. In acelashi an se formeaza o alta A. care a fuzionat cu cea a Moldovei forminduse Adunarea Electiva a Romaniei.

HATZEG 1. Depresiunea ~ (TZara Hatzegului) depresiune tectonoeroziva cuprinsa intre Mtzii Retezat Poiana Ruscai shi Sebeshului impartzita de dealurile Dumbrava Ploshtina shi Poieni in doua subunitatzi: Hatzeg shi Pui. Supr.: c. 380 km². In compartimentul de V (Hatzeg) are un relief de campie piemontana strabatuta de rauri paralele colectate de Strei. In SE comunica cu Depr. Petroshani prin pasul Merishor (756 m) in SV cu culoarul Timishului prin Poarta de Fier a Transilvaniei (699 m) iar in N cu culoarul Mureshului prin „poarta” de la Subcetate pe valea Streiului. Clima racoroasa (temp. medie anuala: 68°C); precipitatzii medii anuale in jur de 800 mm. Culturi cerealiere pomicultura shi creshterea animalelor. Mentzionata in Diploma Ioanitzilor (1247). Cunoscuta shi sub denumirea de HatzegPui. 2. Orash in jud. Hunedoara in depresiunea omonima; 12.604 loc. (1998). Ind. textila (prelucr. lanii) a conf. shi de prelucr. a lemnului; produse alim. (preparate din carne shi lapte conserve din legume shi fructe bere); abator. Centru pomicol. In apropiere in padurea Slivutz (40 ha) se afla o rezervatzie naturala de zimbri shi cerbi. Importanta zona etnofolclorica. Muzeu etnografic. Mentzionat documentar in sec. 15 shi apoi orash graniceresc in 1764. Biserica Sf. Nicolae (sec. 19). In satul Silvashu de Sus de afla manastirea Prislop cu biserica Sf. Evanghelist Ioan (sec. 15).

IOAN FARA DE TZARA rege al Angliei (11991216) din dinastia Plantagenet. In urma razboiului din 12041206 cu regele francez Filip II August a pierdut posesiunile din Frantza (Normandia Anjou Maine sh.a.). Conflictul sau cu papa Innocentiu III sa incheiat in 1213 prin victoria Papalitatzii fatza de care regele englez a prestat omagiu fiind obligat shi la plata unei sume de bani. Profitand de infrangerile suferite in Frantza (1214) seniorii feudali englezi i impun Magna Charta Libertatum (15 iun. 1215).

JAPONIA 1. TZara Japoniei „TZara Soarelui Rasare” (Nihon sau Nippon Koku) stat in E Asiei (Extremul Orient) ocupand Arh. Japonez format din 3.922 ins. aflate in V Oc. Pacific intre 21° shi 44° lat. N. Cuprinde 4 mari ins.: Hokkaidō Honshū Kyūshū Shikoku precum shi arh. Ryūshū (ins. pr. Okinawa) Ogasawara (fost Bonin) Kazan Rettō (sau Volcano) shi MinamiTori. Lungimea tzarmurilor: 334 mii km (tzarmuri naturale 243 mii km arficiale 88 mii km guri de rau 03 mii km); supr.: 3777 mii km²; 1256 mil. loc. (1995). Limba oficiala: japoneza (nipona). Religia: shintoista shi budista c. 80% creshtina (protestantzi catolici) c. 20%. Cap.: Tōkiō. Orashe pr.: Yokohama Ōsaka Nagoya Sapporo Kyōto Kōbe Fukuoka Kawasaki Hiroshima Kitakyūshū Sendai. Este impartzit in 47 de prefecturi (todōfuken). Relief predominant muntos (838% impreuna cu dealurile) in care 25 de varfuri trec de 3.000 m alt. (Fuji Yama 3.776 m. alt max. a J.). Lantzurile muntzilor de incretzire formatzi in Tertziar li se adauga 7 lantzuri de muntzi vulcanici cu 150 vulcani in parte activi (Asama Yama Bandaisan Asosan Sakurajima Azumasan sh.a.). Seisme frecvente (Gifu 516 anual) majoritatea de slaba intensitate care alaturi de vulcani contureaza imaginea unei zone labile tectonic componenta a „Cercului de Foc” al Pacificului. Campiile ocupa 15% din terit. mai extinse fiind Kanto (in zona centralestica a ins. Honshū) Sendai (in NE ins. Honshū) Nobi Setsu (Ōsaka) Ishikari shi Tokachi (in ins. Hokkaidō). Clima este tropicala in Ryūkyū subtropicala in Kyūshū shi temperata in restul terit. (mai aspra in ins. Hokkaidō) cu nuantze imprimate de orientarea reliefului prezentza oceanului shi actziunea musonilor. In V precipitatziile sunt mai bogate toamna shi iarna pe cand in E ele cad mai ales vara. Taifunurile shi uneori valurile uriashe (tsunami) provocate de seismele puternice se abat asupra insulelor avand efecte dezastruoase in reg. litorale. Raurile scurte au un ridicat potentzial energetic (in mare parte valorificat) iar lacurile (Biwa Kasumiga Saroma) completeaza peisajul japonez. Vegetatzie extrem de variata (magnolii bananieri arbori de camfor cedrul japonez pinul roshu chiparoshi sh.a.). Padurile ocupa 673% din terit. Fauna variata (140 de specii de mamifere 350 specii de pasari 30 specii de reptile sh.a.) este ocrotita in 27 de parcuri natzionale (c. 2 mil. ha) parcuri ale prefecturilor shi sute de rezervatzii constituind atractzii turistice majore (parcul natzional FujiHakoneIzu este vizitat anual de peste 20 mil. turishti). TZara cu o economie dezvoltata a doua putere economica mondiala dupa S.U.A. J. are resurse minerale variate care insa nu asigura decat in mica masura necesarul de materii prime ale unei ind. complexe cu inalt nivel tehnologic (J. importa 998% din cantitatea de petrol 907% din gazele naturale shi 82% din carbunele de care are nevoie). Ocupa locul 2 pe glob dupa S.U.A. k produs natzional brut shi locul 3 pe glob (dupa S.U.A. shi Germania) k PIB/locuitor. Ind. antreneaza 34% din pop. activa shi contribuie cu 40% la PNB. J. se afla pe unul dintre primele trei locuri pe glob in metalurgia feroasa shi neferoasa electronica constr. navale (c. 1/3 din totalul prod. mondiale de nave comerciale) de autovehicule ind. lemnului mat. de constr. petrochimie hartie textile sh.a. Marile concentrari ind. sunt Kanto (zona capitalei) Kinki (ŌsakaKōbeWakayama sh.a.) Chukyō (YokkaichiNagoyaToyohashi) shi Kitakyūshū dar ind. este bine reprezentata in toate centrele urbane. Expl. de huila (69 mil. t 1994) lignit petrol gaze naturale imn. de fier mangan crom tungsten molibden cupru plumb zinc staniu aur argint uraniu bismut sulf germaniu azbest sare (toate in cantitatzi moderate). Mare producatoare de energie electrica (9067 miliarde kWh 1993 locul 4 pe glob shi locul 3 pe glob k putere instalata in centrale electronucleare) fonta shi feroaliaje (738 mil. t 1994 locul 3 pe glob) otzel (983 mil. t 1994 locul 2 pe glob) cocs (42 mil. t locul 2 pe glob) nichel titan aluminiu (3365 mii t 1994 locul 3 pe glob) cupru brut shi rafinat (11 mil. t 1994 locul 2 pe glob) plumb zinc (6655 mii t 1994 locul 1 pe glob) staniu magneziu sulf utilaje shi instalatzii ind. linii tehnologice mashiniunelte tractoare (1618 mil. bucatzi 1991 locul 3 pe glob) autovehicule (868 mil. bucatzi autoturisme 1993 locul 1 pe glob shi 273 mil. buc. vehicule utilitare 1993 locul 2 pe glob) avioane shi elicoptere motociclete (27 mil. buc. 1994 locul 1 pe glob) aparataj electrotehnic elemente tranzistorizate televizoare (94 mil. buc. 1994 locul 1 pe glob) calculatoare instrumente de precizie shi aparate optice mashini de calcul ceasuri aparate foto (124 mil. buc. 1994 locul 1 pe glob) frigidere produse petroliere (300 mil. t/an capacitatea rafinariilor: benzina 439 mil. t 1994 locul 2 pe glob uleiuri grele locul 1 pe glob) acid sulfuric (66 mil t 1994 locul 4 pe glob) soda caustica (38 mil t 1994 locul 3 pe glob) soda calcinata ingrashaminte azotoase materiale plastice shi rashini sintetice (locul 3 pe glob) medicamente cauciuc sintetic (14 mil t 1994 locul 2 pe glob) anvelope (locul 2 pe glob) celuloza hartie shi cartoane (106 mil. t 1994 locul 2 pe glob) hartie de ziar (297 mil t 1994 locul 3 pe glob) cherestea furnir placaje ciment (916 mil. t 1994 locul 3 pe glob) fire shi tzesaturi de lana tzesaturi de matase fire shi fibre artificiale (locul 3 pe glob) shi sintetice (locul 2 pe glob) produse de sticla shi portzelan tzigarete (locul 3 pe glob) lapte unt branzeturi carne conserve shi faina de peshte margarina zahar vin bere sh.a. Meshteshuguri; arta traditzionala. Terenul arabil reprezinta 15% din supr. tzarii. Agricultura protejata (pretzurile produselor agricole fiind de 23 ori mai mari decat media mondiala) asigura 70% din necesarul de alimente al tzarii (mai ales cu cereale orezul ocupa 45% din supr. cultivata legume shi fructe). Se cultiva orez (131 mil t 1994) cartofi batate taro shi igname soia trestie shi sfecla de zahar ceai (92 mii t 1997 locul 7 pe glob) tutun legume (varza locul 3 pe glob castravetzi locul 3 pe glob vinete locul 2 pe glob) struguri fructe (mere 11 mil. t 1994) citrice (mandarine 15 mil t 1994 locul 1 pe glob) pepeni ananas capshuni castane (locul 2 pe glob) arahide. Floricultura dezvoltata. Sericicultura de veche traditzie. Creshterea animalelor este mai putzin extinsa (in 1994 erau 499 mil. capete bovine 1062 mil. capete porcine 25 mii capete ovine). Pescuitul este foarte dezvoltat (11 mil. t/an locul 1 pe glob) produse acvatice (maricultura) balene vanate (locul 2 pe glob). Retzeaua de comunicatzii este complexa shi in continua modernizare. Transportul feroviar este deservit de trenuri rapide „Shinkansen” ce leaga intregul arhipelag. Caile ferate traverseaza numeroase poduri shi tunele intre care se remarca Seikan (5385 km cel mai mare din lume) ce leaga ins. Honshū de Hokkaidō. Porturile se numara printre cele mai mari de pe glob (Kōbe Chiba Nagoya Yokohama fiecare avand peste 120 mil. t trafic anual). C. f.: 27.152 (din care 1/3 electrificate). Cai rutiere: 113 mil. km (din care 772 mii km asfaltate). Flota comerciala: 2428 mil. t. r. b. (locul 4 pe glob). Moneda: 1 yen = 100 sen. Turism dezvoltat (35 mil. loc.) cu numeroase obiective: marea metropola Tōkyō (cea mai mare aglomeratzie de pe glob) vulcanii Fuji Yama shi Asama Yama statziunile de sporturi de iarna Kamizawa shi Sugadaira Nikko unul dintre cele mai frumoase orashe ale J. cu cascada Kegon Ōsaka supranumita „Venetzia J.” cu templele Temmangu (sec. 10) shi Shitennoji (sec. 6) iar in apropiere de orashul Takarazuka vechile capitale Nara cu templul Todaiji (cu marea statuie a lui Buddha din anul 752) shi Kyōtō cu c. 2.000 de monumente de arhitectura (palatele Gosho shi Saiho Pavilionul de aur/Kinkakuji Pavilionul de argint/Ginkakuji templul Nishi Honganji castelul Nijō sh.a.). J. are 2.053 puncte cu instalatzii de tratament balnear shi hoteluri mai cunoscut fiind Beppu (ins. Kyūshū) cu peste 3.000 de izvoare. J. este a treia mare putere comerciala a lumii (dupa S.U.A. shi Germania in 1994) atat k volum al exporturilor cat shi al importurilor inregistrand excedente anuale impresionante atat cu statele Americii de Nord shi Asiei dar shi cu tzarile U.E. (20% din exporturile sale). Export: mashini utilaje autoturisme nave computere produse electronice echipamente industriale diverse (65%) produse siderurgice shi metalice (15%) textile produse chimice mat. de constr. produse alimentare. Import: combustibili shi materii prime (50%) min. de fier shi fier vechi bumbac cocs grau lemn orez zahar sh.a. Istoric. Pe terit J. locuit inca din Paleoliticul inferior (ins. Honshū) cultura Jōmon (c. 5000250 i. Hr.) continuata apoi de cultura Yayoi (250 i. Hr.250 d. Hr.) in timpul careia sa dezvoltat agricultura shi a fost introdusa cultura orezului. Potrivit traditziei Jimmu Tenno descendent al zeitzei soarelui Amaterasu Omikami este considerat fondatorul (660 i. Hr.) imperiului japonez. In sec. 46 k urmare a intensificarii relatziilor cu China shi a ocuparii Coreii de Sud in J. au patruns confucianismul shi budismul intrand in conflict cu shintoismul cultul populatziei bashtinashe budismul reushind in cele din urma sa se impuna k religie de stat (594). In epoca Nara (710794) J. a devenit o monarhie absoluta marcata insa de o indelungata perioada de lupte interne pentru putere intre marile clanuri. In aceste conditzii a avut loc mutarea reshedintzei imparatului de la Nara (594) la Heiankyo (actualul Kyōto) intarirea autonomiei marilor feudali shi slabirea treptata a autoritatzii centrale. Intre 858 shi 1192 puterea politica a fost uzurpata de clanul Fujiwara. In 1192 Yoritomo din clanul Minamoto concentreaza intreaga putere de stat in mainile sale punand bazele shogunatului (11921867) imparatul avand doar rolul de suveran nominal. Dupa invaziile eshuate ale mongolilor din 1274 shi 1281 criza politica interna sa accentuat fiind urmata de o lunga perioada de bipolarism politic shi razboaie civile intre nordul cu capitala la Kyōto shi sudul cu capitala la Yōshino atingand acum maximul descentralizarii politice shi faramitzarii feudale. Primii europeni ajunshi in arh. japonez sunt comerciantzii portughezi (1543) care aduc cu ei armele de foc shi misionarii iezuitzi (15491551 Francisco Xavier) care introduc creshtinismul in J. Devenit shogun in 1603 Ieyasu Tokugawa muta capitala la Edo (actualul Tōkyō) restabileshte unitatea imperiului shi impune din 1639 o politica izolatzionista. In 1853 o escadra a S.U.A. sub comanda lui M.C. Perry a intrat in raza portului Edo in timp ce o escadra rusa comandata de amiralul E.V. Putiatin a statzionat in fatza portului Nagasaki impunand renuntzarea la masurile izolatzioniste. In urma tratatelor incheiate de J. cu Marile Puteri (1854 shi 1855) porturile nipone au fost deschise pentru comertzul cu strainatatea. In urma revolutziei din 18671868 are loc inlaturarea shogunatului restabilirea puterii imperiale shi incepe epoca Meiji caracterizata prin realizarea unor importante reforme: abolirea structurilor feudale (1871) shi introducerea unor institutzii moderne dupa model occidental in special german care au asigurat dezvoltarea capitalista a tzarii transformand J. la inceputul sec. 20 in una din marile puteri militare shi economice ale lumii. In 1889 potrivit Constitutziei J. este declarata monarhie constitutzionala ereditara. Tendintzele expansioniste ale cercurilor politice conducatoare pe continentul asiatic sau materializat prin razboiul impotriva Chinei (18941895) soldat cu anexarea Formosei (azi Taiwan) a ins. Penghu shi a razboiului rusojaponez (19041905) prin care J. ishi instituie stapanirea asupra Manciuriei de Sud a partzii de S a ins. Sahalin shi instaurarea protectoratului asupra Coreei care a anexato in 1910. In timpul primului razboi mondial J. se alatura Antantei obtzinand prin Tratatul de la Versailles concesiunile germane din China shi mandatul asupra fostelor colonii germane din Extremul Orient. In perioada 19181922 J. a efectuat o interventzie armata in Extremul Orient Sovietic. Anii de razboi au impulsionat puternic dezvoltarea industriei in special a industriei de razboi shi a comertzului. In 1926 Hirohito a devenit imparat. In perioada 19311932 J. a cucerit intreaga Manciurie. Devenind in dec. 4 un stat autoritar cu tendintze militaristnatzionaliste J. sa apropiat treptat dupa ce a parasit Societatea Natziunilor (1933) de Germania shi Italia cu care a incheiat Pactul Anticomintern (25 sept. 1936) la care in 1937 a aderat shi Italia punanduse astfel bazele Axei BerlinRomaTōkyō shi Pactul Tripartit (27 sept. 1940). In 1938 au avut loc actziuni armate ale trupelor japoneze in zona lacului Hasan (din U.R.S.S.) iar in 1939 in reg. HalhinGöl (din Mongolia). In apr. 1941 J. semneaza la Moscova un pact de neagresiune cu U.R.S.S. ceea ce ia permis k la 7 dec. 1941 in urma unui atac surpriza indreptat impotriva bazei americane de la Pearl Harbour sa se alature puterilor Axei in cel deal doilea razboi mondial. Datorita unei mobilizari exemplare a unei rapiditatzi de actziune shi a unei eficientze remarcabile J. a obtzinut o serie de victorii in dauna trupelor angloamericane cucerind intinse teritorii din Extremul Orient sudestul Asiei shi Oc. Pacific instaurand un regim de ocupatzie foarte dur. Bataliile de la Midway (ian. 1942) shi Guadalcanal (febr. 1943) au reprezentat o cotitura in desfashurarea razboiului trupele angloamericane preluand initziativa. Dupa capitularea Germaniei (mai 1945) in conditziile in care teatrul de razboi sa apropiat de terit. J. aceasta folosit ultimele resurse militare shi umane inclusiv atacurile kamikaze. Pentru a pune capat razboiului S.U.A. a recurs la folosirea primelor 2 bombe atomice asupra orashelor Hiroshima (6 aug.) shi Nagasaki (9 aug.) silind guvernul J. sa semneze (2 sept. 1945) capitularea neconditzionata. La 8 aug. 1945 U.R.S.S. au declarat razboi J. trupele sovietice ocupand arh. Kurile shi ins. Sahalin. La 8 sept. 1951 S.U.A. shi Marea Britanie au incheiat un tratat de pace separat cu Japonia fara participarea U.R.S.S. precum shi un acord militar care legaliza pe timp nedeterminat statzionarea trupelor americane pe terit. J. In oct. 1956 sa semnat declaratzia comuna sovietojaponeza prin care inceta starea de razboi intre cele doua state shi erau restabilite relatziile diplomatice. Pe baza tratatului incheiat cu S.U.A. (15 mai 1972) in contextul razboiului rece ins. Okinawa a fost retrocedata J. dar americanii shiau pastrat aici bazele militare. In deceniul 6 economia japoneza a cunoscut un puternic reviriment („miracolul japonez”) caracterizat printro creshtere continua a PNB ajungand in 1987 sa ocupe locul al doilea in lume (dupa S.U.A.). Pe plan politic sau afirmat noi partide in special Partidul Liberal Democrat care a dominat timp indelungat viatza politica a tzarii (19551993). In ultimele decenii situatzia politica din tzara sa caracterizat prin instabilitate coruptzie shi scandaluri financiarbancare (in 1998 a traversat cea mai critica perioada postbelica). In 1989 in urma mortzii lui Hirohito tronul a revenit fiului sau Akihito. Monarhie constitutzionala conform Constitutziei din 3 mai 1947. Activitatea legislativa este exercitata de un parlament bicameral Dieta format din Camera Consilierilor shi Camera Reprezentantzilor iar cea executiva de un guvern desemnat de Dieta shi numit de imparat. 2. Marea Japoniei (NihonKai) mare in bazinul de V al Oc. Pacific situata intre tzarmul de E al Asiei ins. Sahalin (in N) Hokkaidō shi Honshū (in E) shi arh. Tsushima (in S); 1.062 km². Ad. medie: 1.725 m; ad. max.: 3.742 m. Temp. apei 012°C (iarna) shi 1726°C (vara). Salinitate: 275348‰. In S comunica prin str. Coreii cu Marea Chinei de Est shi Marea Galbena in N prin str. Tatara shi La Pérouse cu M. Ohotsk iar in E prin str. Tsugaru cu Oc. Pacific. Pescuit shi navigatzie intensa. Pr. porturi: Vladivostok Nahodka (Rusia) Akita Niigata. Kanazawa (Japonia) Wonsan Hungnam Ch’ongjin (R.P.D. Coreeana) Pusan Ulsan (Rep. Coreea). 3. Groapa Japoniei mare fosa in NV Oc. Pacific in E Arh. Japonez; lungime: 680 km; latzime medie: 59 km; ad. max.: 8.412 m. 4. Curentul Japoniei v. KuroSHivo.

LETOPISETZUL ANONIM AL TZARII MOLDOVEI (16611704) cronica scrisa in jurul anului 1712 shi intitulata „Letopisetzul TZarei Moldovei de la SHtefan sin Vasile Voda de unde este parasit de Miron Costin logofatul”. Cunoscuta shi sub denumirea de PseudoNicolae Costin. Autorul care pare atashat de familia Cantemireshtilor expune detashat evenimentele interne insistand asupra starii grele a poporului mentzionand uneori chiar unele evenimente externe. Cronica se termina cu prezentarea celei dea doua domnii a lui Mihai Racovitza.

LIGA TZARILOR ARABE organizatzie guvernamentala regionala creata la 22 mart. 1945 cu sediul la Tunis cu scopul cooperarii in probleme economice financiare culturale juridice sociale shi al coordonarii activitatzii pe plan extern pentru apararea independentzei shi suveranitatzii statelor membre. Membri fondatori: Arabia Saudita Egipt (suspendat in 1979 shi reintegrat in 1989) Iraq Liban Siria Transiordania (Azi Iordania) shi Yemen (azi Rep. Yemen); au aderat ulterior: Libia (1953) Sudan (1956) Maroc shi Tunisia (1958) Kuwait (1961) Algeria (1962) Yemenul de Sud (1967 azi Rep. Yemen) Bahrain Oman Quatar (1971) Emiratele Arabe Unite (1972) Mauritania (1973) Somalia (1974) Organizatzia pentru Eliberarea Palestinei (1976) shi Djibouti (1977). Principalele organe sunt Consiliul Secretariatul General Consiliul Economic Consiliul Unitatzii Economice Arabe comitetele permanente agentziile shi organizatziile specializate in diferite domenii.

LOVISHTEA (TZARA LOVISHTEI) depresiune intracarpatica de origine tectonoeroziva situata intre Mtzii Fagarashului Lotrului Capatzanii shi Cozia impartzita de Olt in doua subunitatzi: Brezoi (drenata de Lotru) la V shi Titeshti la E. Supr.: c. 135 km². Relief de muncele dominata de o rama muntoasa de peste 1.000 m. Expl. forestiere creshterea animalelor shi pomicultura. Cunoscuta shi sub denumirea de BrezoiTiteshti. Aici a existat in sec. 1013 o formatziune statala romaneasca.

NEMO PROPHETA IN PATRIA SUA (lat.) nimeni nu este profet in tzara sa Luca 4 24.

OASH 1. Muntzii ~ unitate montana joasa (400800 m alt.) situata in lantzul vulcanic din NV Carpatzilor Orientali intre granitza de N a Romaniei shi pasul HutaCerteze de pe cursul superior al raului Valea Rea. Sunt alcatuitzi din lave andezitice care acopera depozitele de marne argile shi gresii miocene. Au aspectul unui platou larg fragmentat dominat de mai multe varfuri cu adpect de domuri. Alt. max.: 869 m (vf. Obarshiei). Expl. de min. neferoase complexe shi de mat. de costr. Paduri de fag shi de gorun in alternantza cu pajishti. 2. Depresiunea ~ sau TZara Oashului depresiune de origine tectonovulcanica situata pe Valea Turului intre Mtzii Oash shi Gutai. Supr.: c. 550 km². Relief variat cu altitudini medii reduse in cadrul caruia se disting dealuri piemontane (400600 m alt.) martori de eroziune campii piemontane (200400 m alt.) terase shi lunci. Compartimentata in trei bazinete: Negreshti Tarsholtz shi Camarzana. Clima racoroasa cu inversiuni de temperatura iarna. Temp. medie anuala este de 89°C; precipitatzii moderate: 700950 mm/an. Paduri de fag shi conifere. Expl. forestiere shi miniere (bentonite la Racsha). Izvoare minerale (Bixad Luna Valea Mariei). Zona etnografica shi folclorica in care muzica populara dansul portul popular oshenesc shi traditziile populare shiau pastrat vitalitatea.

ORGANIZATZIA TZARILOR EXPORTATOARE DE PETROL (O.P.E.C.; in engl.: Organization of the Petroleum Exporting Countries) organizatzie internatzionala guvernamentala cu sediu la Viena (Austria) creata in 1960 in scopul unificarii shi coordonarii politicilor shi strategiilor tzarilor membre in domeniul comertzului internatzional cu petrol shi apararea intereselor lor in general. Are 11 state membre: Algeria Arabia Saudita Emiratele Arabe Unite Indonezia Iraq Iran Kuwait Libia Nigeria Qatar shi Venezuela. In cadrul organizatziei functzioneaza Fondul O.P.E.C.pentru Dezvoltare Internatzionala (in engl.: Fund for International Development) cu sediu la Viena (Austria) creat in 1976 shi avand k membri statele O.P.E.C.

QUEEN MAUD LAND [kuin mod lænd] (TZARA REGINEI MAUD) portziunea interioara a continentului antarctic situata intre 20° long. V shi 45° long. E respectiv intre Enderby Land (la E) shi Coats Land (la V) descoperita in 1930 de o expeditzie norvegiana in frunte cu Hjalmar RiiserLarsen. Revendicata de Norvegia in 1939 shi declarata dependentza a acesteia in 1949. Relief muntos acoperit cu gheatza.

SOMALI TZARA SOMALILOR numele istoric al reg. din E Africii situata in Ecuator shi G. Aden shi care includea terit. statelor actuale Somalia Djibouti shi SE Ethiopiei (c. 777.000 km²). Probabil aceasta reg. era o parte din enigmatica „TZara Punt” cunoscuta a fi in relatzii cu Egiptul antic. In sec. 712 negustorii musulmani din Arabia shi Iran au colonizat Coasta Somalia formand diverse sultanate. Populatzia nomada somali care a ocupat in sec. 1015 partea de N a S. adopta Islamul shi activeaza in armatele acestor formatzii statale musulmane. In mod treptat sultanatele insele au intrat sub controlul lor. La sfarshitul sec. 19 francezii italienii shi britanicii shiau impartzit reg. In 1960 Somalilandul britanic shi Somalilandul italian sau unit in Republica Somalia. Somalilandul francez a devenit independent k Republica Djibouti in 1972. V. somalez Somalia shi Djibouti.

a avea o fatza de drum de tzara expr. a fi ridat

a da sfara / sfoaran tzara expr. a lansa un zvon a da de shtire.

a fi tzaran / de la tzara expr. (vulg.) a fi badaran / mojic; a fi rauvoitor.

a pune tzara la cale expr. 1. a face un plan a pregati / a organiza ceva prin consultari comune. 2. a discuta a sta la taifas / la taclale.

a sta prost / rau cu tzara expr. a nu avea bani.

chior in tzara orbilor expr. (peior.) mai bun decat altzii in conditziile unei concurentze foarte slabe.

jargoane de popa de tzara expr. povestiri sau intamplari shtiute de toata lumea.

peste noua mari shi noua tzari expr. la mare departare foarte departe.