TÓBA tobe s. f. 1. Instrument muzical de percutzie format dintrun cilindru scurt larg shi gol de lemn sau de metal pe fundurile caruia este intinsa cate o membrana de piele care lovita (cu doua baghete) produce sunete. ◊ Expr. A bate toba: a) a bate ritmic cu degetele intrun obiect (de nervozitate sau de nerabdare); b) (fam.) a avea accese de tuse a tushi; c) (fam.) a divulga un secret a lansa tot felul de shtiri. A bate toba (la urechea) surdului = a vorbi cuiva degeaba a sfatui pe cineva zadarnic a nu fi ascultat. A face (pe cineva) toba de bataie sau a face (cuiva) pantecele (sau spinarea) toba = a bate zdravan (pe cineva). A fi (sau a ieshi) toba de carte (sau de invatzatura) = a fi foarte invatzat. A umbla cu toba sau ai bate (cuiva) toba sau a vinde averea (cuiva) cu toba = a vinde lucrurile sau averea cuiva la licitatzie publica. 2. Nume dat mai multor obiecte de lemn sau de metal fixe sau mobile in forma de cilindru gol. ◊ Toba de eshapament = cutie cilindrica la motoarele cu ardere interna care amortizeaza zgomotul produs la evacuarea gazelor de ardere. ♦ Organ de mashina folosit pentru transmiterea unei fortze de tractziune prin intermediul unui cablu sau al unui lantz. ♦ Cutie metalica de forma rotunda sau dreptunghiulara in care se bobineaza filmul pentru unele aparate de proiectzie. 3. Mezel preparat din bucatzele de carne de slanina de maruntaie etc. introduse in membrana care formeaza stomacul porcului. 4. (La jocul de cartzi) Caro. [Var.: (inv. shi pop.) dóba s. f.] Din magh. dob.

toba [At: (cca 16501675) GCR I 192/2 / V: (irg) do~ (Pl shi: ~buri) toaba (inv) doaba (reg) duba tuba / Pl: ~be / E: mg dob] 1 sf Instrument muzical de percutzie format dintrun cilindru scurt larg shi gol de lemn sau de metal acoperit la ambele capete cu cate o membrana de piele care lovita (cu doua baghete) produce sunete Si: tambur¹ (1). 2 sf (Trs; Mar; inv; ie) A bate ~ba A face o comunicare de interes obshtesc dupa ce oamenilor li sa atras atentzia batanduse toba (1). 3 sf [Trs; Mar; inv; iae) A da un semnal batand toba (1). 4 sf (Pfm; iae) A bate ritmic cu degetele intrun obiect (din nervozitate sau din nerabdare). 5 sf (Reg; iae) A tushi (2). 6 sf (Pfm; iae) A divulga un secret. 7 x/(Pfm; iae) A lansa tot felul de zvonuri. 8 sf (Pfm; iae) A face valva. 9 sf [Pfm; iae) A lauda (prea) zgomotos (pe cineva). 10 sf (Pop; ie) A bate ~ba (sau degeaba batzi ~ba) la urechea surdului A sfatui pe cineva zadarnic. 11 sf (Pfm; iae) A nu fi ascultat. 12 sf (Irg; ie) A(i) vinde (cuiva) (averea) cu ~ba (ori la ~) sau a umbla cu ~ba sau ai bate (cuiva) ~ba (ori in ~) sau a scoate ceva in vanzare cu ~ba A vinde lucrurile sau averea (cuiva) la licitatzie publica. 13 sf (Reg; ie) A face (pe cineva) ~ de bataie (sau de busheli) sau ai face (cuiva) spinarea (sau pielea capul pantecele) ~ A bate foarte tare (pe cineva). 14 av (Pfm; ie) A fi (sau a face a ieshi) ~ de carte (sau de invatzatura) A fi foarte invatzat. 15 av (Pfm; ie) A fi ~ de... A fi plin de... 16 sf(Pfm; ie) A se face ~ sau a face (sau a i se face) burta ~ A manca peste masura Si: (pop) a se ghiftui a se indopa. 17 av (Reg; irn; ila) Gras ~ Slab. 18 sf (Ivp; ie) A tunde pe ~ A tunde pana la piele. 19 sf (Reg; ie) A avea avere cat praful de pe ~ A nu avea nimic. 20 sf (Pfm; fig; if doba) Burta (1). 21 sf (Reg; if duba) Buhai¹ (9). 22 sf (Reg; if doba) Flamanzare. 23 sf (Atm; inv; shis ~ba urechii) Timpan (1). 24 sf (Teh; pan) Tambur¹. 25 sf (Pan) Piesa cilindrica rotitoare la batoza de treierat sau la combina care desface boabele din spice. 26 sf (Reg; pan) Batoza (1). 27 sf (Pan) Parte a sucalei in forma de roata. 28 sf (Tip; pan) Plansheta de lemn adaptata la mashina de tiparit care se ashaza colile de hartie care urmeaza a fi tiparite. 29 sf (Pan) Cutie metalica in care se bobineaza filmul la aparatele de proiectzie. 30 sf (Pan; is) ~ de eshapament Piesa tubulara montata la tzeava de eshapament a unui motor care amortizeaza zgomotul produs la evacuarea gazelor de ardere. 31 sf (Reg; pan) Cuptorul mashinii de gatit. 32 sf (Reg; pan) Caldare de tabla sau de arama cu capacitatea de peste 20 l. 33 sf (Ivr; pan; is) ~ de cafea Mashina pentrumacinat cafea. 34 sf (Reg; if duba) Clopot la oi. 35 sf (Muz; reg; if doba) Contrabas (1). 36 sf Mezel preparat din stomacul porcului umplut cu bucatzi mici de carne de slanina de maruntaie etc. Si: (reg) tarabishca tartabosh (2) tagarcioara (3) traista¹ (35). 37 sf (Reg) Stomac (la porc). 38 sf (Reg) Gogoasha a viermelui de matase pastrata pentru reproducere. 39 sf (Reg; if doba) Valtoare (1). 40 sf (Reg) Planta nedefinita mai indeaproape. 41 sf (Reg) Culoarea caro la cartzile de joc Si: (reg) tobar (4) tobash (4).

TÓBA tobe s. f. 1. Instrument muzical de percutzie format dintrun cilindru scurt larg shi gol de lemn sau de metal pe fundurile caruia este intinsa cate o membrana de piele care lovita (cu doua baghete) produce sunete. ◊ Expr. A bate toba = a) a bate ritmic cu degetele intrun obiect (din nervozitate sau din nerabdare); b) (fam.) a avea accese de tuse a tushi; c) (fam.) a divulga un secret a lansa tot felul de shtiri. A bate toba (la urechea) surdului = a vorbi cuiva degeaba a sfatui pe cineva zadarnic a nu fi ascultat. A face (pe cineva) toba de bataie sau a face (cuiva) pantecele (sau spinarea) toba = a bate zdravan (pe cineva). A fi (sau a ieshi) toba de carte (sau de invatzatura) = a fi foarte invatzat. A umbla cu toba sau ai bate (cuiva) toba sau a vinde averea (cuiva) cu toba = a vinde lucrurile sau averea cuiva la licitatzie publica. 2. Nume dat mai multor obiecte de lemn sau de metal fixe sau mobile in forma de cilindru gol. ◊ Toba de eshapament = cutie cilindrica la motoarele cu ardere interna care amortizeaza zgomotul produs la evacuarea gazelor de ardere. ♦ Organ de mashina folosit pentru transmiterea unei fortze de tractziune prin intermediul unui cablu sau al unui lantz. ♦ Cutie metalica de forma rotunda sau dreptunghiulara in care se bobineaza filmul pentru unele aparate de proiectzie. 3. Mezel preparat din bucatzele de carne de slanina de maruntaie etc. introduse in membrana care formeaza stomacul porcului. 4. (La jocul de cartzi) Caro. [Var.: (inv. shi pop.) dóba s. f.] Din magh. dob.

TÓBA tobe s. f. 1. Instrument de percutzie format dintrun cilindru scurt larg shi gol de lemn sau de metal pe fundurile caruia este intinsa cite o bucata de piele de vitzel shi in care se bate cu doua baghete pentru a produce sunete. Talgerele zuruie toba bubuie trimbitzele tremura vesel. SADOVEANU O. VI 231. Ieshise intru intimpinarea lui cu buciume cu tobe shi cu surle. ISPIRESCU L. 51. Tobe fluiere buhaie Zgomot fac asurzitor. BELDICEANU P. 66. ◊ Expr. A bate toba (cu degetele) = a bate ritmic cu degetele intrun obiect (din nervozitate sau din nerabdare). Batu toba in postavul biroului cu virful degetelor. C. PETRESCU C. V. 144. Bate toba incetinel cu deshtele pe marmura mesii. CARAGIALE O. I 345. (Familiar) A bate toba (in Moldova in sat in tzara sau in tirg shi la moara) = a lansa shtiri a divulga cele auzite a nu pastra un secret; a fi flecar. Probabil insa k se cam shtie... caci nu se poate k tata sa nu fi batut toba. REBREANU I 129. A bate toba (la urechea) surdului se spune cind cineva vorbeshte cuiva sau sfatuieshte pe cineva zadarnic. SHi i povatzuia sa fie mai cu rabdare... Dara bate toba la urechea surdului! ISPIRESCU L. 175. A bate toba = a tushi. La noapte iar vrei sa batzi toba? Deabia itzi mai trecuse tusea. BASSARABESCU V. 9. A face (pe cineva) toba de bataie sau a face (cuiva) pintecele (sau spinarea) toba = a bate (pe cineva) zdravan a snopi in bataie. Nu umbla prin mahalale Inhaitat cu haimanale Co satzi fac spinarea toba. TEODORESCU P. P. 338. A fi toba de batai = a fi suferit multe batai a fi fost snopit in bataie. Tusha Lica a fost cal de saca shi toba de batai. PAS Z. I 29. A face (cuiva) pielea toba v. piele (1). (A fi) toba de carte (sau de invatzatura) = a fi foarte invatzat a shti foarte multe lucruri. Venise din shcoala navala... toba de carte marinar desavirshit. BART E. 362. Da dta k eshti toba denvatzatura intzelegi? DELAVRANCEA O. II 53. Toata lumea shtie k BabaRada ceteshte shin stele... shii... toba de carte. ALECSANDRI T. I 390. (A fi) toba de... = (a fi) plin indesat doldora de... Cu desagii toba de bunatatzi cu coshuri popa apuca drumul orashului. STANCU D. 34. (Cu aluzie la utilizarea instrumentului de catre crainicii publici) A umbla cu toba a bate (cuiva) toba sau a vinde averea (cuiva) cu toba = a vinde lucrurile sau averea cuiva la licitatzie publica fortzata. Perceptorul... umbla din casa in casa cu toba. STANCU D. 135. A bate (cuiva) toba = a lauda (prea) zgomotos (pe cineva). 2. Nume dat mai multor obiecte de lemn sau de metal fixe sau mobile in forma de cilindru gol: a) sul de metal care se infashoara cablul unui ascensor al unei macarale etc.; b) piesa cilindrica rotitoare a unei batoze de treierat care desface boabele de pe spice; c) (in expr.) toba de eshapament = cutie cilindrica la motoarele cu ardere interna care amortizeaza zgomotul produs la evacuarea gazelor de ardere. 3. Mezel preparat din stomacul porcului umplut cu bucatzele de carne de maruntaie de slanina etc. (Atestat in forma doba) Ar fi trebuit sai prezintzi dobe de mistretzi shi chebapuri de caprioara. ODOBESCU S. III 39. SHtie k sa faca... doba jambonuri. ALECSANDRI T. 965. 4. (La jocul de cartzi) Caro. De roshu de ghinda de toba ori de verde? CARAGIALE O. I 193. 5. Capcana in forma de lada cu care se prind jderi dihori nevastuici. Varianta: dóba s. f.

TÓBA ~e f. 1) Instrument muzical de percutzie constand dintrun cilindru gol pe dinauntru acoperit la ambele capete cu cate o membrana de piele intinsa care prin lovire produce sunete infundate. ◊ A bate ~a a) a lovi ritmic cu degetele in ceva fiind iritat sau lipsit de rabdare; b) a raspandi o shtire; a divulga un secret. A fi ~ de carte (sau de invatzatura) a poseda multe cunoshtintze. A se face ~ a manca pe saturate. A vinde (averea cuiva) cu ~a a vinde la mezat. 2) Piesa cilindrica goala in interior folosita in tehnica; tambur. ~ pentru cablu. ◊ ~ de eshapament piesa la motoarele cu ardere interna care amortizeaza zgomotul produs in timpul evacuarii gazelor de ardere. 3) Mezel preparat din carne de porc maruntaie shi slanina puse in pielea stomacului care se fierbe shi se preseaza. 4) pop. (la jocul de cartzi) Semn distinctiv avand forma unui romb de culoare roshie; caro. 5) Carte de joc marcata cu acest semn. /<ung. dob

toba f. 1. lada cilindrica ale carii funduri sunt formate din doua piei intinse shi una’din ele se bate cu doua betze: a bate toba; a bate toba cuiva ai vinde lucrurile la mezat; 2. fam. burduf: toba de carte; 3. carte de joc carò: fante de toba. [Mold. doba = ung. DOB].

tóba (sud shi vest) shi dóba (nord) f. pl. e (ung. dob toba indirect d. ar. tabl toba. V. tambur dobzalez bodoganesc). Darabana maĭ mare shi maĭ turtita (cam 70 c.m. in diametru shi 30 in grosime). A fi toba de carte a fi burduf de carte a fi foarte invatzat. A avea avere cit prafu de pe toba (sud) a nu avea nimica. A bate in doba (Trans.) a vinde cu toba (est sud) a vinde la mezat (cind se cheama lumea cu darabana). A bate toba a bate darabana a divulga un secret la toata lumea. Caró (patratu) la cartzile de joc: craĭ de toba.

dóba sf vz toba^[1] modificata

dúba¹ sf vz toba

doba f. Mold. 1. toba; 2. fig. indopat: doba de carte CR.; 3. cartabosh: dobe de mistretz OD. [Ung. DOB].

dóba f. pl. e (ung. dob. V. bodoganesc). Mold. Trans. Toba. Un fel de cirnatz foarte gros (810 c.m.).

tóba s. f. g.d. art. tóbei; pl. tóbe

tóba s. f. g.d. art. tóbei; pl. tóbe

toba

toba be.

TÓBA s. I. 1. (MUZ.) darabana (rar) tambur (inv. shi reg.) baraban barabanca (inv.) tampina. (Bate ~.) 2. (TEHN.) tambur. II. (prin Ban. shi sudvestul Transilv.) shfarca. (Mezelul numit ~.) III. caro. (~ la cartzile de joc.)

TÓBA s. v. batoza cuptor timpan treieratoare.

TOBA s. 1. (MUZ.) darabana (rar) tambur (inv. shi reg.) baraban barabanca (inv.) timpina. (Bate ~.) 2. (TEHN.) tambur. 3. (prin Ban. shi sudvestul Transilv.) shfarca. (Mezelul numit ~.) 4. caro. (~ la cartzile de joc.)

toba s. v. BATOZA. CUPTOR. TIMPAN. TREIERATOARE.

DÓBA s. v. abdomen burta pantece.

doba s. v. ABDOMEN. BURTA. PINTECE.

tóba (be) s. f. 1. Tambur. 2. Culoare la jocul de cartzi. 3. Un tip de salam. Var. Mold. Trans. doba (shi der.). Mag. dob (Tiktin; Gáldi 89 shi 150). Der. tobash s. m. (Trans. toboshar) din mag. dobos dublet al lui tobosh s. m. (tort) cf. sb. doboš „tarta”. Este bg. toba care pare k provine din rom. (Capidan Raporturile 234).

toba. In general termenul se aplica instrumentelor de percutzie* cu membrana. Exista o mare varietate de t. Caracteristica lor comuna consta in prezentza unei cavitatzi formate dintro cutie de rezonantza* ale carei extremitatzi sunt acoperite cu piele shi care vibreaza prin lovire. Cutia de rezonantza construita din materiale diferite (lut ars lemn bambus metal sau material plastic) are forme diverse: conica cilindrica bombata etc. De asemenea shi natura pieilor este diversa: de peshte de capra de vitzel etc. Pozitziile in care se „bate” t. difera de la un tip de instr. la altul: intre gununchi inaintea bustului (agatzata de o centura) ashezata jos sau suspendata cu ajutorul unui suport special. Modul de a pune in vibratzie membrana se face prin lovire: cu toata palma cu degetele intinse sau curbate cu una sau doua baghete (2) cu una sau doua maturele*. Originea t. este greu de stabilit ea fiind prezenta in toate perioadele istorice (incepand cu neoliticul) la mai multe popoare concomitent in continente diferite cu forme deosebite shi cu multe moduri de a produce sunetele. T. mica (fara coarde) (it. tamburo piccolo; engl. snare drum; fr. caisse claire; germ. kleine Trommel) t. cu doua membrane din piele de vitzel prelucrata foarte fin; cutia de rezonantza din metal are forma cilindrica. Cele doua membrane se intind cu ajutorul unor shuruburi actzionate direct sau cu o cheie. Este neacordabila (v. acordaj (2)). Dimensiunile t. mici difera atat k inaltzime a cilindrului cat shi k diametru. Pentru orch. simf. se utilizeaza instr. cu inaltzimea cilindrului de 1618 cm. T. mica de concert (cu coarde) (it. tamburo piccolo (con corde); engl. snare drum (snares on); fr. petite caisse (avec timbres); germ. kleine Trommel [mit Schnarrsaiten]): T. cu doua membrane avand urmatoarele dimensiuni: inaltzimea cilindrului de 1618 cm iar diametrul de 35 cm. Pe una din membrane sunt fixate printrun mecanism 48 coarde din material plastic din intestine de animal sau metal. Mecanismul respectiv are o functzie dubla: a) de fixare prin apasarea cu degetul a clapei a coardelor de pe membrana; b) de indepartare prin ridicarea clapei a coardelor de pe membrana. Mecanismul se numeshte control de sunet (it. sordino interno; engl. tone control; fr. sourdine interne; germ. Obertonkontrolle). Cand coardele sunt lasate pe membrana sunetul este metalic shi insotzit de un zbarnait. Cand coardele sunt ridicate de pe membrana sonoritatea este cristalina asemanatoare cu a tobei mica fara coarde (caisse claire). T. de parada (it. umburo rullante cassa rullante; engl. parade drum rope drum; fr. caisse roulante tambour roulant; germ. Paradetrommel Rührtrommel). T. cu doua membrane fara coarde care in trecut se folosea exclusiv in armata (se mai numeshte toba napoleoniana). In orch. simf. a patruns in sec. 19. Membranele sunt fixate cu cate o rama de lemn pe cele doua extremitatzi ale cilindrului tot din lemn (inaltzimea cilindrului este de 60 cm cu diametrul de 25 cm). Membranele se intind cu ajutorul unor sfori de canepa dispuse pe circumferintza in forma de V. Sonoritatea tobei de parada este lipsita de stralucire opaca sumbra. T. provensala (it. tamburo provensale; engl. brak nazwy; fr. tambourin provençal tambour de Provence; germ. Landsknechtstrommel) instr. pop. fr. (din regiunea Provence) asemanatoare k aspect cu t. militara; are o cutie de rezonantza in forma de cilindru alungit pe extremitatzile caruia sunt fixate membranele. Intinderea membranei se face k la t. de parada (cu ajutorul unor sfori dispuse pe circumferintza cilindrului). Nu are coarde. T. mare (it. gran cassa tamburo grande; engl. bass drum; fr. grande caisse; germ. grosse Trommel) t. neacordabila cu doua membrane amplasate pe cele doua extremitatzi ale unui cilindru din lemn din fibre sintetice sau din metal de diferite dimensiuni: 3440 cm Ø (se foloseshte in fanfare* shi in orch. de pop.); 5060 cm Ø (se foloseshte in orch. de jazz*); 7090 cm Ø (se foloseshte in orch. simf.). In orch. simf. contemporana se recurge uneori chiar la mai multe t. mari de diferite dimensiuni.

doba dóbe s.f. (reg.) 1. toba. 2. (fig.) indopat. 3. caltabosh.

doba (duba) nume ce se da instrumentelor populare romaneshti cu doua membrane intinse pe un cerc de lemn shi al caror sunet se produce prin lovire cu betze (tobe*). Confectzionarea este diferita de la o regiune la alta. Pe langa rolul de marcare a timpilor (2) in executzia muzicala d. se folosea shi k instr. de semnal. V. darabana.

dóba dobe s.f. (reg.; muz.) Instrument muzical; toba. ♦ (onom.) Doba Dobai nume de familie (131 persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Din magh. dob „toba” (SHaineanu Scriban MDA).

dóba e s.f. Instrument muzical; toba. Din magh. dob.

a bate toba expr. 1. a tushi foarte zgomotos. 2. v. a bate toaca

a fi toba de carte expr. a fi foarte invatzat / instruit.

toba de carte / de invatzatura expr. foarte invatzat foarte instruit.