BÁBA babe s. f. I. Femeie in varsta inaintata; femeie trecuta de tineretze; babatie babeta¹. ♦ Spec. Femeie batrana care vindeca bolile prin mijloace empirice prin vraji prin descantece etc. ◊ Zilele babei (sau babelor) ori babele = primele noua sau douasprezece zile ale lunii martie in care vremea este adesea foarte schimbatoare. ♦ (Fam. shi glumetz) Sotzie. ♦ (In sintagmele) (Dea) babaoarba = joc de copii in care unul dintre ei legat la ochi incearca sai prinda pe ceilaltzi. Dea babagaia = joc de copii in care unul dintre ei care face pe closhca ishi apara „puii” inshiratzi in linie in spatele lui impotriva altuia care face pe „gaia”; dea puiagaia. II. 1. Barna care se sprijina un acoperish sau un plansheu de lemn. 2. Parte a unei copci¹ (1) in forma de toarta (numita shi femeiushca) in care se prinde o alta in forma de carlig (numita mosh). 3. (Iht.) Zglavoaca (1). 4. (Reg.) Ciuperca roshie comestibila care creshte pe crengi uscate shi putrede. Din bg. sb. ucr. baba.

baba sf [At: MOXA 378/20 / Pl: ~be / E: bg srb rs pn баба] 1 (Prt) Femeie batrana Si: (Rar; mpl) babete. 2 (Hip) Matusha. 3 (Ic) ~bahara (sau ~bahora ~basora ~batzora ~batzura ~batzoandra) Femeie batrana care incearca sa joace in randul tinerilor. 4 (Fig; im) Om fricos. 5 (Fam; gmtz) Sotzie. 6 (Fam; irn; ie) SHtie cat ~ba mea Nu shtie nimic. 7 (Pfm) Fata batrana nemaritata. 8 (Icp) Femeie care vindeca bolile prin descantece sau vraji. 9 (Icp; ic) (SHtirba)~baCloantza Vrajitoare rea shi primejdioasa. 10 (Icp; ic) ~baCoaja Spirit necurat shi rauvoitor care omoara copiii nebotezatzi. 11 (Ic) ~baDochia Sfanta Eudochia serbata la 1 martie. 12 (Ic) ~baMarta Prima din cele 9 sau 12 babe care in traditzia populara personifica zilele inceputului lunii martie. 13 (Lpl) Cele 9 sau 12 zile de la inceputul lui martie dintre care femeile shi fetele ishi aleg cate una. 14 (Is) Dea ~baoarba Joc de copii in care se leaga ochii unuia dintre ei care trebuie sai prinda pe ceilaltzi Si: (reg) dea matza oarba. 15 (Reg) Bunica. 16 (Ban) Moasha. 17 (Reg) Mama. 18 (Reg; lpl) Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 19 (Reg; ics) Dea ~bagaia Dea puia gaia. 20 (Reg; ics) Dea ~bahutza Joc in care copilul se ashaza pe stinghia ushii shi o impinge k sa se deschida shi sa se inchida. 21 (Reg; ics) Dea ~ba shi uncheshul Joc la priveghiul mortului in care cineva are un ciomag shi incearca lovind in toate partzile sa gaseasca o alta persoana. 22 (Iht) Zglavoaca (Cottus gobio). 23 (Ent) Larva a carabushului Melolonta vulgaris Si: (reg) ciormag ciorman ciorma. 24 (Ent; ic) Cainele~bei Larva unor fluturi sub forma de vierme mare paros cu carlig chitinos la unul din capete. 25 (Bot; reg) Ciuperca roshie comestibila care creshte pe craci uscate shi putrede Cf babitza. 26 (Bot; reg; ic) Urechea~bei Planta Peziza aurantia. 27 (Bot; reg; ic) Coltzul~bei SHtiuletele porumbului cand are boabe foarte rare. 28 (Teh; pop) Barna sprijinitoare. 29 (Teh) Trunchi de lemn pentru sprijinit greutatzi sau corpuri voluminoase. 30 (Teh) Grinda de lemn ashezata dea lungul unui zid care se sprijina acoperishul sau plansheul. 31 (Teh) Element de constructzie la poduri format din una sau doua grinzi ashezate pe capul pilotzilor. 32 (Teh) Fiecare dintre stalpii care sprijina podul morii in locul unde e coshul prin care se toarna grauntzele de macinat. 33 Stalp de lemn gros care trece prin talpa morii de vant Si: (reg) babana (1). 34 Gaura in pamant la jocul copiilor dea popicul shi dea cotea mingea. 35 Incheietoare. 36 Scobitura in lemnul gardului. 37 Femeiushca (la copca). 38 Betzishor folosit la fixarea beteliei itzarilor. 39 Fiecare dintre cei doi dintzi mai groshi de la marginile spatei la razboiul de tzesut. 40 (Lpl) Capete de fire care raman pe sul fara a mai putea fi tzesute Si: piedin Cf uruioc. 41 (Buc) Varf al unei cofe cu fragi legat cu o panza. 42 (Reg) Colac cu stafide. 43 (Reg) Placinta in strachina. 44 (Reg) Burta.

bába s.f. I 1 (shi peior.) Femeie care are virsta inaintata; batrina (fam.) babeta (reg.) babatie. ◇ Zilele babei (sau babelor) sau babele = primele noua sau douasprezece zile ale lunii martie cu vreme schimbatoare. Baba turca v. turca. ◇ Expr. A trecut baba cu colaci (sau cu colacul) v. colac. A taia k dintzii babei v. taia. (A fi) k o (sau cu obraz de) baba turceasca v. turcesc. ◇ Compuse: BabaDochia = patroana primelor noua zile ale lunii martie (zilele babei) numita dupa Sfinta Evdochia care este serbata la 1 martie; BabaMarta = prima din cele noua sau douasprezece babe care in traditzia populara personifica zilele inceputului lunii martie; babahira (sau hora sora tzora tzura tzoandra) = femeie batrina care incearca sa joace in rindul tinerilor. ◆ (hipocor.) Matusha. ◆ (fam. glum.) Sotzie (casatorita de mai multzi ani). ◇ Expr. SHtie cit baba mea = nu shtie nimic. ◆ (peior.) Fata batrina nemaritata. 2 (reg.) Bunica. ◆ Moasha. ◇ Baba de buric v. buric. ◆ Mama. 3 Spec. Femeie batrina care incearca sa vindece bolile prin metode empirice prin vraji prin descintece etc. ◇ Compuse: (in credintzele pop.) BabaCloantza (Cotoroantza) = vrajitoare rea shi primejdioasa; BabaCoaja = spirit necurat shi rauvoitor care omoara copiii nebotezatzi. 4 (Dea) babaoarba = joc de copii in care unul dintre ei legat la ochi incearca sai prinda pe ceilaltzi. Dea babagaia = joc de copii in care unul dintre ei care face pe closhca ishi apara „puii” inshiratzi in linie in spatele lui impotriva altuia care face pe gaia; dea puiagaia. (reg.) Dea babahutza = joc in care copilul este ashezat pe stinghia ushii care este impinsa k sa se deschida shi sa se inchida. Dea baba shi uncheshul = joc la priveghiul mortului in care cineva cu ochii acoperitzi are un ciomag shi incearca lovind in toate partzile sa gaseasca o alta persoana. II 1 (iht.) Zglavoaca (Cottus gobio). 2 (entom.) Larva a carabushului (Melolonta vulgaris). ◇ Compus: ciinelebabei = larva unor fluturi sub forma de vierme mare paros cu cirlig chitinos la unul dintre capete. 3 (bot.; reg.) Compus: (reg.) coltzulbabei = shtiuletele porumbului cind are boabele foarte rare. III 1 (pop.) Birna de sprijin. ◆ Ext. Trunchi de lemn pentru sprijinit greutatzi sau corpuri voluminoase. 2 (constr.; pop.; la case) Grinda longitudinala de lemn ashezata dea lungul unui zid care se reazema birnele unui acoperish sau grinzile unui plansheu. ◆ (la poduri) Element de constructzie format din una sau doua grinzi ashezate pe capul pilotzilor. ◆ (la mori) Fiecare dintre stilpii care sprijina podul morii in locul unde e coshul prin care se toarna grauntzele de macinat. ◆ Stilp de lemn gros care trece prin talpa morii de vint. 3 (pop.) Betzishor folosit la fixarea beteliei itzarilor. 4 (la imbracaminte) Parte a unei copci in forma de toarta (numita shi femeiushca) in care se prinde cealalta parte a copcii in forma de cirlig (numita mosh). ◆ Ext. incheietoare. 5 (pop.; la razboiul de tzesut) Fiecare dintre cei doi dintzi mai groshi de la marginile spatei. ◆ (tzes.; la pl.) Capetele de fire care ramin pe sul fara a mai putea fi tzesute. 6 Scobitura in lemnul gardului. 7 Gaura in pamint la jocul copiilor „dea popicul shi dea cotca”. IV (geomorf.) Stinca izolata sub forma de ciuperca modelata prin degradarea periglaciara diferentziala a unor strate dispuse orizontal care este shlefuita ulterior de vintul incarcat cu firicele de gheatza. V (culin.; reg.) Colac cu stafide. VI (anat.; reg.) Burta. • pl. e. /<bg. ucr. баба srb. pol. baba; cf. rus. баба „birna”.

BÁBA babe s. f. I. Femeie in varsta inaintata; femeie trecuta de tineretze; babatie babeta¹. ♦ Spec. Femeie batrana care vindeca bolile prin mijloace empirice prin vraji prin descantece etc. ◊ Zilele babei (sau babelor) sau babele = primele noua sau douasprezece zile ale lunii martie in care vremea este adesea foarte schimbatoare. ♦ (Fam. shi glumetz) Sotzie. ♦ (In sintagmele) (Dea) babaoarba = joc de copii in care unul dintre ei legat la ochi incearca sai prinda pe ceilaltzi. Dea babagaia = joc de copii in care unul dintre ei care face pe closhca ishi apara „puii” inshiratzi in linie in spatele lui impotriva altuia care face pe „gaia”; dea puiagaia. II. 1. Barna de sprijinire a unui acoperish sau a unui plansheu de lemn. 2. Parte a unei copci in forma de toarta (numita shi femeiushca) in care se prinde cealalta parte a copcii in forma de carlig (numita shi mosh). 3. (Iht.) Zglavoaca. 4. (Reg.) Ciuperca roshie comestibila care creshte pe craci uscate shi putrede. Din bg. scr. ucr. baba.

BÁBA babe s. f. I. (Uneori peiorativ) Femeie batrina. La fintina o baba zbircita drob shi uscata scindura turna apa intrun urcior. DELAVRANCEA T. 27. Fiul craiului... numai iaca se trezeshte dinaintea lui cu o baba girbova de batrinetze. CREANGA P. 189. Vazinduse luat in raspar de babele satului... se apara in dulcea limba a poeziei. ODOBESCU S. III 9. Ducea verde bosioc... Bosiocul fetelor Maghiran nevestelor Tamiitza babelor. JARNÍKBIRSEANU D. 513. Satul (sau tzara lumea) arde (sau piere) shi baba se piaptana se zice despre cineva care e preocupat de lucruri marunte shi neinsemnate cind in jurul lui se petrec evenimente importante grave. A trecut baba cu colacii (sau mai rar cu colacul) se spune cuiva care a scapat o ocazie buna un moment favorabil. Popa nu toaca de doua ori pentru o baba surda se zice celui care nu este atent cind se spune ceva shi cere sa i se repete ◊ (Pleonastic) [Mamapadurilor] o baba batrina shi urita care imbla prin imparatzia mea de mina cu furtuna. EMINESCU N. 7. ◊ Zilele babei (sau babelor) sau babele =(dupa o legenda populara) primele noua sau douasprezece zile ale lunii martie cu vreme schimbatoare. Cam intre sfirshitul lui faurar shi inceputul babelor... te pomeneshti cu Ghira. DELAVRANCEA T. 152. Sa dus zapada alba de pe intinsul tzarii Sau dus zilele babei shi noptzile vegherii. ALECSANDRI P. A. 117. ♦ (Familiar in gluma fara sa se tzina intotdeauna seama de virsta) Sotzie. Cind cu baba mam luat Opt ibovniceau oftat. CREANGA P. 108. ♦ (In trecut) Femeie batrina de la tzara care pretindea k vindeca bolile prin diferite leacuri shi vraji exploatind astfel ignorantza populatziei shi lipsa de asistentza medicala din trecut. Au venit babe doftoroaie din sat. SADOVEANU N. F. 92. Umbla din baba in baba cu descintece shi cu oblojele. CREANGA P. 111. ♦ (In nume de jocuri de copii) Dea babagaia = joc in care un copil care face pe closhca ishi apara «puii» impotriva altuia care face pe gaia; dea puiagaia dea closhca cu puii. (Dea) babaoarba = joc in care un copil legat la ochi cauta pe dibuite sai prinda pe ceilaltzi. Danila leaga strins cun shtergar gros de ciltzi ochii shi urechile dracului k la «babaoarba». CREANGA P. 55. Iata shi Nicu fiul mieu... Nutzi aduci aminte cind te giucai cu dinsu dea babaoarba? ALECSANDRI T. I 43. II. 1. Birna de sprijin: a) grinda de lemn ashezata in lungul unui zid care serveshte k reazem pentru acoperish sau pentru grinzile transversale ale unui plansheu de lemn; b) (la poduri) element de constructzie format din una sau doua grinzi ashezate pe capul pilotzilor sau direct pe zidarie; c) (la moara de apa) fiecare din cei patru stilpi care sprijina podul; d) (la moara de vint) babalic (2). 2. Zglavoaca. 3. (Regional) Ciuperca comestibila roshie care creshte pe craci uscate shi putrede.

BÁBA babe s. f. I. Femeie batrana. Satul (sau casa) arde shi baba se piaptana se zice despre cineva care e preocupat de lucruri neinsemnate cand in jurul lui se petrec evenimente importante. Popa nu toaca de doua ori pentru o baba surda se zice celui care nu este atent cand se spune ceva shi cere sa i se repete cele spuse. A trecut baba cu colacii se spune cuiva care a scapat o ocazie buna. ◊ Zilele babei (sau babelor) sau babele = primele noua sau douasprezece zile ale lunii martie cu vreme schimbatoare. ♦ (Fam. in gluma) Sotzie. ♦ Femeie batrana de la tzara care pretinde k vindeca bolile prin diferite leacuri shi vraji. ♦ (In nume de jocuri de copii) (Dea) babaoarba = joc in care un copil legat la ochi incearca sai prinda pe ceilaltzi. Dea babagaia = joc in care un copil care face pe closhca ishi apara „puii” impotriva altuia care face pe gaia; dea puiagaia. II. 1. Barna de sprijin folosita la poduri la mori de apa sau k reazem pentru acoperish sau pentru grinzile transversale ale unui plansheu de lemn; (la moara de vant) babalac (2). 2. Copca in forma de toarta in care se prinde alta in forma de carlig. 3. (Iht.) Zglavoaca. 4. (Reg.) Ciuperca comestibila roshie care creshte pe craci uscate shi putrede. Slav (v. sl. baba).

BÁBA ~e f. 1) Femeie de o varsta inaintata; femeie batrana. * Zilele ~ei (sau ~ele) primele doua saptamani din luna martie care se caracterizeaza prin timp schimbator. (Dea) ~aoarba joc de copii in care unul dintre ei legat la ochi trebuie sai prinda pe ceilaltzi jucatori. (Dea) ~agaia joc de copii in care unul dintre ei o face pe closhca care ishi apara puii iar altul pe gaia care vrea sai fure. 2) inv. Femeie batrana care pretinde k ar putea vindeca bolile cu ajutorul mijloacelor empirice (descantece vraji buruieni). /<sl. baba

BABA s.f. (Mold. TZR Ban.) Moasha. A: Salomi Baba [marg. moasha]. DVS 11^v. B: Babele ce slujesc la nashtere. PRAV. GOV. Aicea shi molitva babei carea apuca coconul la vreamea nashterii. MIST. 27^r; cf. MIST. 27^v. C: Babĕ. Obstetrix. AC 329. Etimologie: bg. scr. ucr. baba. Vezi shi babi. substantiv feminin

baba f. 1. femeie batrana: baba Cloantza baba Harca nume tipice de vrajitoare batrane; baba gaia joc copilaresc in care o closhca ishi apara puii in contra gaii sau eretelui; baba mija alt nume al jocului d’a ascunsele; baba oarba joc copilaresc in care unul din jucatori legat la ochi cauta sa prinza pe vr’unul din ceilaltzi jucatori; 2. sprijin de greutatzi grinda sau talpoaie de moara: cele patru babe tzin podul morii; 3. numele celor doua bucatzi de lemn de la spata rasboiului de tzesut; 4. un fel de cozonac cu stafide (in Moldova); 5. Mold. peshtele sglavoc (cf. babushca); [Slav. BABA; sensul tehnic familiar shi limbilor slave (cf. rus. BABKY barna) face aluziune la rolul babei k stalp al familiei]. V. Babele.

bába f. pl. e (vsl. sirb. bg. rus. rut. baba baba. V. babá babitza batca). Femeie batrina. Iron. Babalic mare grinda verticala in juru careia se’nvirteshte moara de vint (steajar pivot). La moara de apa patru mari grinzi care sustzin podu. Mold. Cozonac inalt shi gros (neimpletit). Zilele babeĭ cele noŭa zile (in Mold. shi doŭasprezece) de la inceputu lui Martie cind de ordinar e frig. Babagaia puĭagaĭa (V. gaĭe). Babamija jocu copilaresc numit maĭ des dea mijitele orĭ dea ascunsele. Baba oarba un joc copilaresc in care unu se leaga la ochĭ shi cauta saĭ prinda pe ceĭlaltzĭ. Babaturca saŭ numai turca (pl. e shi ĭ) un fel de teatru popular la Craciun shi AnuNou (in Mold. sud) care consista dintr’o procesiune de tipurĭ populare k tzaranu Jidanu Harapu din irozĭ shi maĭ ales dintr’un fel de monstru cu cap de capra orĭ barza inalt de vreo treĭ metri shi dus de un om ascuns supt el. (In Mold. nord. turca shi capra in Ban. cerbutzu. V. brezaĭe paparuda).

BabaCoaja f. Tr. imparateasa strigelor un fel de Avestitza (dupa credintza Romanilor ardeleni).

BabaDochia f. 1. fiintza mitica care ar fi fost pricina zilelor nestatornice shi vijelioase dela inceputul lui Martie: BabaDochia este cap de primavara; 2. piatra inalta inconjurata de mai multe pietroaie pe muntele Ceahlau (reprezentatziune plastica a legendei despre BabaDochia).

BabaNovac m. («Mosh Novac») 1. haiduc celebrat in cantecele batraneshti; 2. faimos general al lui MihaiuViteazul.

Babele f. pl. sau Zilele babei cele dintai 9 (sau 13) zile din luna lui Martie: s’au dus zilele babei shi noptzile vegherii AL.

Babele f. pl. 1. stanca pe Bucegi despre care ciobanii povestesc o legenda analoga cu BabaDochia; 2. figuri de piatra d’asupra movilelor sau gorganelor (in Rusia Meridionala).

bába s. f. g.d. art. bábei; pl. bábe

bába s. f. g.d. art. bábei; pl. bábe

baba.

BÁBA s. 1. batrana (reg.) babatie (fam.) babeta. 2. v. vrajitoare

BÁBA s. v. babitza bunica butoniera cheotoare mama mama mare matusha moasha nevasta pelican piedin sotzie tanti urecheababei urechiusha viermealb zglavoaca.

BABA s. 1. batrina (reg.) babatie (fam.) babeta. (O ~ care abia se tzine pe picioare.) 2. vrajitoare (rar) vrajitoreasa (pop.) babareasa fermecatoare fermecatoreasa meshtera meshteritza (reg.) bosconitza cotoroantza meshtereasa meshteritoare shishca (prin Transilv.) bosorcaie. (Ia descintat o ~.)

baba s. v. BABITZA. BUNICA. BUTONIERA. CHEOTOARE. MAMA. MAMA MARE. MATUSHA. MOASHA. NEVASTA. PELICAN. PIEDIN. SOTZIE. TANTI. URECHEABABEI. URECHIUSHA. VIERMEALB. ZGLAVOACA.

bába (bábe) s. f. 1. Batrinica bunica. 2. Vrajitoare ghicitoare. 3. Peshte zglavoaca (Cotus gobio). 4. Larva de albina. 5. SHtiulete de porumb fara boabe. 6. (Bucov.) SHtergar cu care se acopera borcanele cu fructe de padure legat k o basma de femeie. 7. (Mold.) Cozonac cu stafide. 8. Birna par; in general birna de sprijin. 9. Ac de facut gaici. 10. Gaura butoniera. 11. La unele jocuri de copii bile sau monede aruncate intro groapa. 12. (Arg.) Cafenea cenaclu. Mr. megl. baba. Sl. baba (Miklosich Slaw. Elem. 14; Cihac; Lokotsch 146; DAR) k shi bg. sb. slov. cr. pol. rus. baba alb. babë ngr. βάβα βάβω (G. Meyer Neugr. St. II 15) toate cu sensuri care oscileaza intre cel de „batrina” shi cel de „bunica”. SHi sensurile secundare coincid in general cu cele din limbile slave (pentru amanunt cf. DAR). Sensurile 36 de bazeaza pe o presupusa asemanare a obiectului cu o batrina; sensurile 811 sint asociatzii de idei ireventzioase intre notziunea de „femeie” shi cea de „a suporta” sau „a primi”. Sensul 7 care prin natura apartzine grupului 36 pare a deriva direct din pol. k shi fr. baba. In sfirshit sensul 12 pare a se intemeia pe dubla echivalentza „batrina” shi „sotzie” (cf. babatie) pe de o parte shi „sotzie” = „camin” = „cafenea” pe de alta. Sensuri speciale: zilele Babei primele noua zile din martie sfirshitul iernii (trebuie sa se intzeleaga zilele babei Dochia personaj din mitologia populara care are corespondent in mitologia altor popoare; cf. bg. babini dni ngr. οί μέρες τῆς γριᾶς it. din Otranto i giorni della vecchia prov. li jour de la vièio; materiale la Rohlfs Quellen 2122); baba oarba „joc de copii” cf. bg. slepa baba iud. sp. papasiéga care pare a fi rezultatul unei combinatzii intre baba [oarba] cu [gaina] oarba. Der. babalau babalau s. m. (babalic); babar s. m. (om casatorit; batrinel); babaret s. n. (adunare de babe); babarie s. f. (descintec; leac in medicina populara); babatie s. f. (baba; nevasta); babesc adj. (propriu babelor); babeshte adv. (k babele); babi vb. (a imbatrini); baboi s. m. (vrajitoare batrina); babornitza s. f. (baba decrepita). Toate der. sint normale. Din sl. babuška forma dim. provine babushca s. f. (babutza; peshte de Dunare Leuciscus rutilus; pasare batrina care nu mai cinta; butoniera) al carei pl. este babushte cu prima intrebuintzare shi babushti in celelalte cazuri. Cf. babca babitza.

bába babe s.f. 1. Femeie batrana. 2. Bunica (Apsha de Jos). 3. Vrajitoare. 4. Babatie. 5. v. Zilele Babelor. ♦ (onom.) Baba Baba nume de familie (29 de persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). ♦ (top.) Baba sat apartzinator de comuna Coroieni (TZara Lapushului). ♦ Dea babaoarba numele unui joc de copii. Din vsl. (srb. ucr. pol.) baba (DER DEX MDA Fratzila).

bába babe s.f. v. babatie.

BABA ANA com. in jud. Prahova; 3.882 loc. (1991).

BABELE vf. in N masivului Bucegi intre Ialomitza shi Valea Jepilor. Alt.: 2.292 m. Denumit astfel dupa formele specifice („ciuperci uriashe”) care leau luat „conglomeratele de Bucegi” shi gresiile in urma actziunii de modelare complexa (eoliana shiroire eroziune diferentziala). Important obiectiv turisti; cabana; punct final de telecabina legat de Bushteni dat in folosintza in 1978 (lungime 4.350 m) shi punct de plecare a telecabinei spre hotelul „Peshtera” din apropierea Peshterii Ialomitzei (data in exploatare in 1982 cu o lungime de 2.600 m).

DOCHIA (BABA DOCHIA) (in mitologia romaneasca) semidivinitate meteorologica. Dupa mitul principal D. era o batrana care a plecat cu oile la munte imbracata in noua cojoace. Vremea incalzinduse ea shia lepadat in fiecare zi cate un cojoc dar in ultima zi un inghetz brusc a transformato in stana de piatra impreuna cu turma. In conceptzia populara cele noua zile numite Zilele Babei sau Babele (corespunzand perioadei 19 martie) sunt capricioase shi fac trecerea de la iarna la primavara.

baba shi elicopterul / shi mitraliera expr. folosita in legatura cu doua lucruri care nu au nimic in comun

ce mie baba Rada ce mie Rada baba expr. oricum ash lua lucrurile mie totuna.

ce mie Tanda ce mie Manda expr. v. ce mie baba Rada ce mie Rada baba

de unde chilu’ babei / pielea / palaria mea? expr. de unde naiba?