bába (bábe) s. f. 1. Batrinica bunica. 2. Vrajitoare ghicitoare. 3. Peshte zglavoaca (Cotus gobio). 4. Larva de albina. 5. SHtiulete de porumb fara boabe. 6. (Bucov.) SHtergar cu care se acopera borcanele cu fructe de padure legat k o basma de femeie. 7. (Mold.) Cozonac cu stafide. 8. Birna par; in general birna de sprijin. 9. Ac de facut gaici. 10. Gaura butoniera. 11. La unele jocuri de copii bile sau monede aruncate intro groapa. 12. (Arg.) Cafenea cenaclu. Mr. megl. baba. Sl. baba (Miklosich Slaw. Elem. 14; Cihac; Lokotsch 146; DAR) k shi bg. sb. slov. cr. pol. rus. baba alb. babë ngr. βάβα βάβω (G. Meyer Neugr. St. II 15) toate cu sensuri care oscileaza intre cel de „batrina” shi cel de „bunica”. SHi sensurile secundare coincid in general cu cele din limbile slave (pentru amanunt cf. DAR). Sensurile 36 de bazeaza pe o presupusa asemanare a obiectului cu o batrina; sensurile 811 sint asociatzii de idei ireventzioase intre notziunea de „femeie” shi cea de „a suporta” sau „a primi”. Sensul 7 care prin natura apartzine grupului 36 pare a deriva direct din pol. k shi fr. baba. In sfirshit sensul 12 pare a se intemeia pe dubla echivalentza „batrina” shi „sotzie” (cf. babatie) pe de o parte shi „sotzie” = „camin” = „cafenea” pe de alta. Sensuri speciale: zilele Babei primele noua zile din martie sfirshitul iernii (trebuie sa se intzeleaga zilele babei Dochia personaj din mitologia populara care are corespondent in mitologia altor popoare; cf. bg. babini dni ngr. οί μέρες τῆς γριᾶς it. din Otranto i giorni della vecchia prov. li jour de la vièio; materiale la Rohlfs Quellen 2122); baba oarba „joc de copii” cf. bg. slepa baba iud. sp. papasiéga care pare a fi rezultatul unei combinatzii intre baba [oarba] cu [gaina] oarba. Der. babalau babalau s. m. (babalic); babar s. m. (om casatorit; batrinel); babaret s. n. (adunare de babe); babarie s. f. (descintec; leac in medicina populara); babatie s. f. (baba; nevasta); babesc adj. (propriu babelor); babeshte adv. (k babele); babi vb. (a imbatrini); baboi s. m. (vrajitoare batrina); babornitza s. f. (baba decrepita). Toate der. sint normale. Din sl. babuška forma dim. provine babushca s. f. (babutza; peshte de Dunare Leuciscus rutilus; pasare batrina care nu mai cinta; butoniera) al carei pl. este babushte cu prima intrebuintzare shi babushti in celelalte cazuri. Cf. babca babitza.