BÁBA babe s. f. I. (Uneori peiorativ) Femeie batrina. La fintina o baba zbircita drob shi uscata scindura turna apa intrun urcior. DELAVRANCEA T. 27. Fiul craiului... numai iaca se trezeshte dinaintea lui cu o baba girbova de batrinetze. CREANGA P. 189. Vazinduse luat in raspar de babele satului... se apara in dulcea limba a poeziei. ODOBESCU S. III 9. Ducea verde bosioc... Bosiocul fetelor Maghiran nevestelor Tamiitza babelor. JARNÍKBIRSEANU D. 513. Satul (sau tzara lumea) arde (sau piere) shi baba se piaptana se zice despre cineva care e preocupat de lucruri marunte shi neinsemnate cind in jurul lui se petrec evenimente importante grave. A trecut baba cu colacii (sau mai rar cu colacul) se spune cuiva care a scapat o ocazie buna un moment favorabil. Popa nu toaca de doua ori pentru o baba surda se zice celui care nu este atent cind se spune ceva shi cere sa i se repete ◊ (Pleonastic) [Mamapadurilor] o baba batrina shi urita care imbla prin imparatzia mea de mina cu furtuna. EMINESCU N. 7. ◊ Zilele babei (sau babelor) sau babele =(dupa o legenda populara) primele noua sau douasprezece zile ale lunii martie cu vreme schimbatoare. Cam intre sfirshitul lui faurar shi inceputul babelor... te pomeneshti cu Ghira. DELAVRANCEA T. 152. Sa dus zapada alba de pe intinsul tzarii Sau dus zilele babei shi noptzile vegherii. ALECSANDRI P. A. 117. ♦ (Familiar in gluma fara sa se tzina intotdeauna seama de virsta) Sotzie. Cind cu baba mam luat Opt ibovniceau oftat. CREANGA P. 108. ♦ (In trecut) Femeie batrina de la tzara care pretindea k vindeca bolile prin diferite leacuri shi vraji exploatind astfel ignorantza populatziei shi lipsa de asistentza medicala din trecut. Au venit babe doftoroaie din sat. SADOVEANU N. F. 92. Umbla din baba in baba cu descintece shi cu oblojele. CREANGA P. 111. ♦ (In nume de jocuri de copii) Dea babagaia = joc in care un copil care face pe closhca ishi apara «puii» impotriva altuia care face pe gaia; dea puiagaia dea closhca cu puii. (Dea) babaoarba = joc in care un copil legat la ochi cauta pe dibuite sai prinda pe ceilaltzi. Danila leaga strins cun shtergar gros de ciltzi ochii shi urechile dracului k la «babaoarba». CREANGA P. 55. Iata shi Nicu fiul mieu... Nutzi aduci aminte cind te giucai cu dinsu dea babaoarba? ALECSANDRI T. I 43. II. 1. Birna de sprijin: a) grinda de lemn ashezata in lungul unui zid care serveshte k reazem pentru acoperish sau pentru grinzile transversale ale unui plansheu de lemn; b) (la poduri) element de constructzie format din una sau doua grinzi ashezate pe capul pilotzilor sau direct pe zidarie; c) (la moara de apa) fiecare din cei patru stilpi care sprijina podul; d) (la moara de vint) babalic (2). 2. Zglavoaca. 3. (Regional) Ciuperca comestibila roshie care creshte pe craci uscate shi putrede.