10 definitzii pentru piedin
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PIÉDIN piedine s. n. Totalitatea firelor de urzeala de la capatul unei panze care raman netzesute shi se taie cand panza este scoasa de pe razboiul de tzesut. Lat. *pedinus.
piedin sn [At: CLEMENS ap. DLR / Pl: ~ne / E: ml *pedinus] (Pop) Totalitate a firelor de urzeala de la capatul panzei care raman netzesute shi care se taie cand se scoate panza din razboi Si: (pop) uruior.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PIÉDIN piedine s. n. (Pop.) Totalitatea firelor de urzeala de la capatul unei panze care raman netzesute shi se taie cand panza este scoasa de pe razboiul de tzesut. Lat. *pedinus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de oprocopiuc
- actziuni
PIEDÍN ~e n. Totalitate a firelor de urzeala care raman pe stative dupa taierea panzei; uruioc. /<lat. pedinus
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
pĭédin n. pl. e (alb. pedim cĭucure saŭ lat. *pĕdinus d. pes pĕdis picĭor). Vest. Frimbie uriĭoc fire ramase netzesute la capatu uneĭ stofe.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
piédin (pie) s. n. pl. piédine
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
piédin s. n. (sil. pie) pl. piédine
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PIÉDIN s. (TEXT.) (pop.) uruioc (prin Transilv.) baba (Ban.) ureznic. (~ la o panza tzesuta.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PIEDIN s. (TEXT.) (pop.) uruioc (prin Transilv.) baba (Ban.) ureznic. (~ la o pinza tzesuta.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
piédin (ni) s. m. Primele fire de urzeala netzesute. Var. piedin s. n. chiedin. Mr. megl. piadin. Lat. *pĕdĭnus de la pĕdem (Candrea Conv. Lit. XXXVIII 8815; Pushcariu 1307; CandreaDens. 1378; REW 6354) cf. it. pedano pedene penero sicil. pédinu. Alb. pedim pare sa provina din rom. (Jokl RF II 246).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- silabatzie: pie-din
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
piedin, piedinesubstantiv neutru
etimologie:
- *pedinus DEX '09 DEX '98