optziuni
  • info

18 definitzii pentru uruioc

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

URUIÓC uruioace s. n. (Pop.) Parte a urzelii de la capatul panzei care nu se mai poate tzese shi care se taie shi se arunca atunci cand se scoate panza din razboi. [Pr.: ruioc] Cf. ucr. uryvok sb. urivak.

uruioc1 sns [At: LEXIC REG. 88 / E: ns cf uruiala2] (Reg) Urluiala (2).

uruioc2 snm vz urioc

URUIÓC uruioace s. n. (Pop.) Parte a urzelii de la capatul panzei care nu se mai poate tzese shi care se taie shi se arunca atunci cand se scoate panza din razboi. [Pr.: ruioc] Cf. ucr. uryvok scr. urivak.

URUIÓC uruioace s. n. (Popular) Partea urzelii de la capatul pinzei care nu se mai poate tzese shi care se taie shi se arunca cind se scoate pinza din razboi. Atza de taiet mamaliga se face din uruioc. SHEZ. VIII 90. Varianta: urióc (SEVASTOS N. 315) s. n.

URUIÓC ~ioáce n. Totalitate a firelor de urzeala de la capatul panzei care raman pe stative dupa taierea acesteia. /cf. ucr. uriok urivok

uruioc n. V. urioc: baiere facute din uruioc.

uruĭóc V. urioc.

orioci smp vz uruioc

URIÓC s. n. v. uruioc.

urioc n. Mold. capete de urzeala ramase dela tzesut (se intrebuintzeaza k atza pentru cusut). [SHi uruioc: origina necunoscuta].

uriĭóc shi uruĭóc n. pl. urĭ saŭ oace (rut. uriok urivok bucata dim. d. uryv intrerupere; rus. urývok bucata zmulsa d. urvátĭ uryvátĭ a zmulge. V. ravar). Est. Pĭedin. In Trans. (SHez. 1928 148) shi iriĭoc in Bucov. (rev. I. Crg. 4 27) oriĭoshĭ m. pl.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

uruióc (pop.) s. n. pl. uruioáce

uruióc s. n. pl. uruioáce

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

URUIÓC s. v. piedin.

uruioc s. v. PIEDIN.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

urióc (oáce) s. n. Primele fire ale urzelii. Var. uruioc Trans. oriosh. Sb. urivak „sfoara” (Candrea) rut. uri(v)ok „capat” (Scriban). Nu este posibila der. din sl. urezati „a taia” (Candrea II 310) nici din gr. οὐρίαχος „capat” (Diculescu Elementele 465). Uruioc s. n. (Mold. coarda) citat numai de Damé este acelashi cuvint.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

urióc (uruióc) uriócuri (uruiócuri) s.n. (reg.) piedin frimbie fire netzesute la capatul stofei.

Intrare: uruioc
substantiv neutru (N20)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uruioc
  • uruiocul
  • uruiocu‑
plural
  • uruioace
  • uruioacele
genitiv-dativ singular
  • uruioc
  • uruiocului
plural
  • uruioace
  • uruioacelor
vocativ singular —
plural —
urioc1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urioc
  • uriocul
  • uriocu‑
plural
  • urioace
  • urioacele
genitiv-dativ singular
  • urioc
  • uriocului
plural
  • urioace
  • urioacelor
vocativ singular —
plural —
urioc2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urioc
  • uriocul
  • uriocu‑
plural
  • uriocuri
  • uriocurile
genitiv-dativ singular
  • urioc
  • uriocului
plural
  • uriocuri
  • uriocurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

uruioc, uruioacesubstantiv neutru

  • 1. popular Parte a urzelii de la capatul panzei care nu se mai poate tzese shi care se taie shi se arunca atunci cand se scoate panza din razboi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: piedin
    • format_quote Atza de taiet mamaliga se face din uruioc. SHEZ. VIII 90. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.