SFOÁRA sfori s. f. 1. Fir lung obtzinut din impletirea sau rasucirea mai multor fibre textile (de in canepa bumbac etc.) shi folosit in special la legat. ◊ Expr. A intinde sfoara (prea tare sau prea mult) = a fortza lucrurile a exagera in ceva. A trage pe cineva pe sfoara = a inshela pe cineva (la socoteli). A trage sforile = a unelti in ascuns cu abilitate. A da sfoara in tzara = a da sfara in tzara v. sfara. Tras cu sfoara = foarte drept aliniat. ♦ Fashie fibroasa shi flexibila extrasa din anumite plante cu care se poate lega un obiect. 2. Masura oficiala folosita altadata pentru suprafetzele de teren (a carei valoare a variat dupa epoci). ♦ Bucata (mica) de teren agricol de pamant de cultura. ◊ Expr. Sfoara de moshie = moshie mica moshioara. 3. Figura de gimnastica executata shezand cu picioarele intinse orizontal unul inainte shi altul inapoi. ◊ Sfoara in fatza = figura de gimnastica descrisa mai sus executata cu picioarele departate lateral shi cu pieptul inainte. [Var.: (reg.) shfára shfoára s. f.] Din ngr. sfóra.

sfoara [At: ANON. CAR. / V: (irg) sfara shfara (Pl: shferi shfere shfari) (inv) sfora svara (reg) svoa~ shfoa~ ishf~ / Pl: ~ori shi (reg) ~re / E: ns cf slv съвора ucr свора] 1 sf Fir lung obtzinut din impletirea mai multor fibre textile (de in de canepa de bumbac etc.) care se intrebuintzeaza mai ales la legat Si: (reg) straja shpagat shparga¹ (inv) atza. 2 sf (Ila; d. ornamente) In ~ In forma de shnur sau de linie ieshita in relief. 3 sf (Fam; ilv) A trage (pe cineva) pe ~ A inshela (pe cineva). 4 sf (Ilv) A trage (sau a invarti) ~orile A unelti in ascuns cu abilitate. 5 sf (Rar; ilv) A tzine (ceva) ~ A continua (ceva). 6 sf (Ilv) A intinde ~ (prea tare sau prea mult) A fi obraznic. 7 sf (Ilv) A tzine in mana ~orile A stapani. 8 sf (Ial) A domina (1). 9 sf (Ie; pcf „sfara”) A da ~ (in tzara rar in targ in mahala in sat etc.) A raspandi o veste. 10 sf (Reg; ie) A lega (pe cineva) ~ A lega foarte strans. 11 sf (Ilv) A trage (sau a asheza) cu ~ra (sau k dupa ~) A alinia (1). 12 sf (Pop; shis ~ cu plumb) Fir cu plumb. 13 sf (Rar) SHuvitza fibroasa shi flexibila extrasa din anumite plante folosita la legat. 14 sf Lucruri inshirate pe o sfoara (1). 15 av (In legatura cu verbe de mishcare) Fara sa se abata din drum Si: direct. 1617 sf (Rar) Sfor² (12). 18 sf Unitate de masura (agrara) folosita la calcularea suprafetzelor de teren (a carei valoare a variat de la o epoca la alta). 19 sf (De obicei urmat de determinari k „de pamant” „de moshie” „de tzarina” etc.) Suprafatza de teren arabil de dimensiuni reduse avand de obicei forma unei fashii inguste. 20 sf Figura de gimnastica sau de balet care consta in mentzinerea trunchiului in pozitzie verticala shi cu picioarele intinse complet (in unghi drept cu trunchiul) pe aceeashi linie in directzii opuse Si: shpagat. 21 sf (Is) ~ in fatza Sfoara (20) executata cu picioarele departate lateral shi cu pieptul inainte. 22 sf (Reg) Pripon. 23 sf (Rar) Unditza. 24 sf Struna (a ferastraului).

SFOÁRA sfori s. f. 1. Fir lung obtzinut din impletirea sau rasucirea mai multor fibre textile (de in canepa bumbac etc.) shi folosit in special la legat. ◊ Expr. A intinde sfoara (prea tare sau prea mult) = a fortza lucrurile a exagera in ceva. A trage pe cineva pe sfoara = a inshela pe cineva (la socoteli). A trage sforile = a unelti in ascuns cu abilitate. A da sfoara in tzara = a raspandi o veste un zvon; a da de shtire. Tras cu sfoara = foarte drept aliniat. ♦ Fashie fibroasa shi flexibila extrasa din anumite plante cu care se poate lega un obiect. 2. Masura oficiala folosita altadata pentru suprafetzele de teren (a carei valoare a variat dupa epoci). ♦ Bucata (mica) de teren agricol de pamant de cultura. ◊ Expr. Sfoara de moshie = moshie mica moshioara. 3. Figura de gimnastica executata shezand cu picioarele intinse orizontal unul inainte shi altul inapoi. ◊ Sfoara in fatza = figura de gimnastica descrisa mai sus executata cu picioarele departate lateral shi cu pieptul inainte. [Var.: (reg.) shfára shfoára s. f.] Probabil din ngr. sfóra.

SFOÁRA sfori s. f. 1. Fir lung shi gros obtzinut din impletirea mai multor fibre textile shi folosit in special la legat obiecte. La noua erau in paturi in aceeashi odaie cu geamantanele care se odihneau in mijloc linga doua boccele legate foarte rau cu o sfoara. BASSARABESCU V. 44. [Parintele Duhu] shia atirnat la piept o cruce mare de lemn legata cu sfoara groasa de cinepa. CREANGA A. 138. Manolencepea Sforilentindea Lucrul cami zorea Zidul cami zidea. TEODORESCU P. P. 462. ◊ (In metafore shi comparatzii) Vinele gitului se umflasera sfori groase. C. PETRESCU I. II 106. (Cu aluzie la linia neintrerupta dreapta a firului) Deshi era zece noaptea shi interogatorul dura de la doua dupaamiaza totushi magistratul se simtzea in stare sal tzie sfoara pina a doua zi dimineatza. POPA V. 226. Sa vina sfoara acasa. RETEGANUL P. IV 25. ◊ Sfoara apei = sforul apei v. sfor. Nu aveam cum so tzinem mereu pe sfoara apei. V. ROM. octombrie 1953 5. ◊ Expr. A intinde sfoara (prea tare sau prea mult) = a fortza lucrurile. In zadar am rostit: Nu intindetzi sfoara prea tare... ALECSANDRI T. I 304. A trage pe cineva pe sfoara = a inshela pe cineva (la socoteli). Cine avea curaj mai mult ishi tragea pe sfoara patronul la vreo cumparatura. PAS Z. I 258. Ridean el cind se gindea cum are sa traga toata lumea pe sfoara. SLAVICI O. I 325. Vrei sa ma tragi pe sfoara tu pe mine? CARAGIALE O. III 55. A trage sforile = a unelti in ascuns cu abilitate. Take Georgescu tragea sforile cultivind un vag spirit corporatist. PAS Z. I 301. Tras cu sfoara = drept aliniat. Nu poate tagadui k ulitzile orashelor europeneshti trase cu sfoara au multa monotonie shi obosesc vederea. NEGRUZZI S. I 70. (Impropriu). A da sfoara in tzara = a da sfara in tzara v. sfara. SHil facu sa dea sfoara in tzara k cine se va gasi k sa lecuiasca pe imparateasa... va dobindi de la dinsul multe daruri shi mari bogatzii. POPESCU B. II 4. (Cu parafrazarea expresiei) A dat sfoara prin mahala despre cele ce aflase. PAS Z. I 86. ♦ Fishie fibroasa shi flexibila extrasa din anumite plante cu care se poate lega un obiect. Am maman deal shialbastrai haina ei Dar nare briu shiaduna sfori de tei. COSHBUC P. I 288. 2. Masura oficiala folosita altadata pentru suprafetze de teren. Pogoanele tzaranilor sint mai mici la masuratoare shi ale proprietarilor sint mai mari. Sfoara la pogonul omului se scurteaza la a moshierului se lungeshte. PAS Z. II 26. ♦ Teren agricol pamint de cultura. Fata a adus la casa barbatului lacra cu tzoale zestrea intro sfoara de pamint in vite. STANCU D. 278. Micul acest proprietar... are o sfoara k de 20 pina la 25 falci de pamint. I. IONESCU D. 194. ◊ Expr. Sfoara de moshie = moshie mica; moshioara. Casa... spunea k e modesta k shi sfoara de moshie de nu shtiu cite pogoane. C. PETRESCU I. II 237. Binetzi merge parintzele! mai cumparashi o sfoara de moshie. CARAGIALE O. I 354. 3. Figura de gimnastica constind in shederea pe jos cu picioarele intinse orizontal unul inainte shi altul inapoi. ◊ Sfoara in fatza = aceeashi pozitzie de gimnastica cu picioarele departate lateral shi cu pieptul inainte. Variante: shfoára (CREANGA A. 33) sfára sferi (ALECSANDRI P. P. 103) shfára shferi (CREANGA P. 236 SEVASTOS C. 254) s. f.

SFOÁRA sfori f. 1) Fir confectzionat din fibre vegetale sau sintetice prin rasucire folosit mai ales pentru legat. A lega cu ~. ◊ Tras cu ~a (ashezat) in linie dreapta; bine aliniat. A intinde ~a prea tare (sau prea mult) a depashi limita in procesul realizarii unui lucru. A trage pe ~ a pacali. A trage sforile a pregati in taina ceva reprobabil. 2) Multzime de obiecte similare inshirate pe astfel de fir; shirag. O ~ de ardei. 3) inv. Unitate de masura pentru suprafetze folosita la masurarea pamantului (avand diferite valori in diferite perioade). 4) inv. Fashie (ingusta) de pamant arabil. [G.D. sforii] /cf. sl. suvoru ucr. švora

sfoara f. 1. funishoara din fire de canepa; fig. a trage pe sfoara a pacali pe cineva (locutziune luata din jocul papushilor); 2. atza sau shnurul dulgherului; 3. ceeace s’atarna de o sfoara: o sfoara de ceapa de usturoiu; 4. fashie mica shi ingusta de pamant: o sfoara de moshie. [Slav. SŬVORA copca catarama].

sfoara f. V. sfara: dadu sfoara ’n tzara POP.

sfoára f. pl. sforĭ (ngr sfóra sfoara d. vgr. sŭnora svora catarama d. sŭvratiti a invirti; rut. svára ogdon; rus. svóra pol. swora sfora pareche de cini legatzi la vinatoare. V. virtej). Sud. Fir suptire de cinepa (maĭ gros de cit ata) care se intrebuintzeaza la legat pachetele la verificat o linie dreapta (cum face dulgheru clnd intinde ciripia) sh.a. Funie de ceapa orĭ de usturoĭ facuta impletind frunzele lor. Curea moshioara lunga shi ingusta: o sfoara de moshie. A trage sforile a unelti din ascuns (k cel ce trage sforile la jocu papushilor). A trage pe sfoara a pacali a’nshela. Kĭ inhamatzĭ la sfoara kĭ inaintashĭ (o pareche inaintea celeĭlalte à la Daumont. V. bulzish). Adv. Direct intins: a veni sfoara acasa. In Mold. sud sfoara shi shfoara. In nord shfara pl. shferĭ. V. sfara 1.

sfara³ sf vz sfoara

sfora sf vz sfoara

SFÁRA¹ s. f. v. sfoara.

shfara f. Mold. sfoara: o shfara de matase; fig. tot m’a tras pe shfara CR.

1) shfára V. sfoara.

shfoára V. sfoara.

sfoára (fir) s. f. g.d. art. sfórii; pl. sfori

sfoára s. f. g.d. art. sfórii; pl. sfori

sfoara

sfoara sfori.

SFOÁRA s. adv. 1. s. (Ban. Transilv. shi Bucov.) shpagat (Transilv. shi Maram.) shparga (inv.) atza. (Un ghem de ~.) 2. s. (TEHN.) coarda struna. (~ a ferastraului.) 3. s. (SPORT) shpagat. (~ in gimnastica.) 4. adv. atza direct drept neocolit (pop.) oblu. (Merge ~ la el acasa.)

SFOÁRA s. v. fir de plumb pripon.

SFOARA s. adv. 1. s. (Ban. Transilv. shi Bucov.) spagat (Transilv. shi Maram.) shparga (inv.) atza. (Un ghem de ~.) 2. s. (TEHN.) coarda struna. (~ a ferastraului.) 3. s. (SPORT) shpagat. (~ in gimnastica.) 4. adv. atza direct drept neocolit (pop.) oblu. (Merge ~ la el acasa.)

sfoara s. v. FIR DE PLUMB. PRIPON.

sfoára (óri) s. f. 1. Coarda fir. 2. (Inv.) Latz shnur impletitura. 3. Lama la ferastraul de mina. 4. Bucata (de teren). 5. Truc shiretenie secret partea invizibila a unui negotz. Var. Mold. shfara. Sl. sŭvora (Miklosich Slaw. Elem. 47; Cihac II 341; Conev 94) cf. cr. slov. ceh. rus. svora pol. sfora ngr. σφόρα (Roesler 576; Meyer Neugr. St. II 60). Var. mold. reproduce vocalismul rut. dar sh nu este clar; cf. shfara. Sensul 4 exista shi in funie. Der. sfor s. n. (sensul curent de apa curent central al riurilor) din sb. svor (Candrea) cf. sp. hilero; sforar s. m. (meseriash care face sfori; intrigant uneltitor); sforarie s. f. (fringherie; uneltire); shfarui vb. (Mold. a lega cu sfoara sau cu shnur); insfora vb. (a lega a uni doua scule de pescuit). Din rom. provine rut. swara (Miklosich Wander. 21).

shfára s.f. Sfoara funie: „Nu trebe mai mare shfara / K straina dusan tzara; / Nu trebe mai mare fune / K straina dusan lume” (Calendar 1980: 88). Cf. sfoara (< sl. sǔvora) (MDA).

shfára s.f. Sfoara funie: „Nu trebe mai mare shfara / K straina dusan tzara; / Nu trebe mai mare fune / K straina dusan lume” (Calendar 1980: 88). Din sfoara (< sl. sǔvora).

a da sfara / sfoaran tzara expr. a lansa un zvon a da de shtire.

a da sfoara la zmeu expr. a lenevi a trandavi.

a trage in piept / pe sfoara expr. a inshela a pacali.

a trage sforile expr. a unelti pe ascuns / cu abilitate.

dai sfoara! expr. zi mai departe! nu te opri!