Definitzia cu ID-ul 507951:
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
sfoára (óri) s. f. 1. Coarda fir. 2. (Inv.) Latz shnur impletitura. 3. Lama la ferastraul de mina. 4. Bucata (de teren). 5. Truc shiretenie secret partea invizibila a unui negotz. Var. Mold. shfara. Sl. sŭvora (Miklosich Slaw. Elem. 47; Cihac II 341; Conev 94) cf. cr. slov. ceh. rus. svora pol. sfora ngr. σφόρα (Roesler 576; Meyer Neugr. St. II 60). Var. mold. reproduce vocalismul rut. dar sh nu este clar; cf. shfara. Sensul 4 exista shi in funie. Der. sfor s. n. (sensul curent de apa curent central al riurilor) din sb. svor (Candrea) cf. sp. hilero; sforar s. m. (meseriash care face sfori; intrigant uneltitor); sforarie s. f. (fringherie; uneltire); shfarui vb. (Mold. a lega cu sfoara sau cu shnur); insfora vb. (a lega a uni doua scule de pescuit). Din rom. provine rut. swara (Miklosich Wander. 21).