TÁLPA talpi s. f. I. 1. Partea inferioara a labei piciorului la om shi la unele animale de la degete pana la calcai care vine in atingere cu pamantul shi care se sprijina corpul. ◊ Expr. A o apuca la talpa sau ashi lua talpile la spinare = a pleca a o shterge. Arde focul la talpile picioarelor se spune cand cineva este amenintzat de o primejdie. (Reg.) A fi sau a (se) scula a (se) pune in talpi = a (se) scula din pat; p. ext. a (se) pune in mishcare in actziune. ◊ Compuse: talpagashtei = a) incretziturile de la coada ochiului (la persoanele in varsta); b) scris neingrijit; c) planta erbacee melifera shi medicinala cu tulpina puternica cu frunze lungi cu flori mici roz (Leonurus cardiaca); talpaursului = planta erbacee cu frunze mari spinoase shi cu flori albe sau trandafirii grupate in forma de spic (Acanthus longifolius); talpastancii = mica planta erbacee cu tulpina taratoare ramificata cu flori mici albe (Coronopus procumbens); talpalupului = planta erbacee cu flori mici roshietice cu frunzele acoperite in partea inferioara de numeroase glandule albe avand proprietatzi antiscorbutice shi diuretice (Chaiturus marrubiastrum). 2. Partea de dedesubt a incaltzamintei sau a ciorapului care protejeaza talpa (I 1). 3. Piele groasa tabacita special din care se confectzioneaza pingelele incaltzamintei flecurile etc. ♦ Talpa artificiala = material fabricat prin aglomerare cu liantzi din fibre de piele (provenite din desheuri) fibre de celuloza shi fibre textile folosit k inlocuitor pentru talpa (I 3) la brantzuri shtaifuri bombeuri. II. 1. Lemn gros grinda care se ashaza la temelia unei constructzii pentru a o sprijini; p. ext. temelie. ◊ Talpa casei = capul familiei barbatul. Talpa tzarii (sau a casei) = tzaranimea (considerata in trecut k temelie a tzarii obligata sa suporte tot greul indatoririlor). Talpa iadului = a) (in basme) temelia iadului; mama capeteniei dracilor; b) om foarte rau pacatos; baba rea vrajitoare. ♦ Fig. Sprijin baza sustzinere. 2. Fiecare dintre cele doua lemne groase orizontale care alcatuiesc scheletul razboiului de tzesut manual. 3. Fiecare dintre cele doua suporturi laterale de lemn sau de otzel curbate in sus la capatul din fatza care aluneca sania. ♦ Lemnul din spatele cormanei care se sprijina plugul shi care il face sa alunece mai ushor pe brazda. ♦ Partea de dedesubt a corabiei. ♦ Parte care formeaza fundul unui scoc de moara de joagar etc. 4. Partea inferioara latzita a unei piese a unui organ de mashina sau a unui element de constructzie prin care acesta se reazama pe alta piesa pe teren sau pe un suport. ♦ Spec. Partea de jos latzita a unei shine prin care aceasta se reazama pe traverse. ♦ Spec. Parte a rindelei care aluneca pe lemnul supus prelucrarii. ♦ Spec. Extremitate a unui pat de pushca care se sprijina arma cand sta vertical. ♦ Spec. Partea de dedesubt care se cladeshte o claie sau un stog. ♦ Spec. Baza a unei excavatzii miniere sau a unei gauri de sonda. ♦ Spec. Parte mai latzita (inferioara) a unei litere tipografice. Cf. magh. talp.

talpa sf [At: PSALT. HUR. 82721 / Pl: talpi ~pe / E: mg talp] 1 Partea inferioara a labei piciorului la om shi la unele animale care vine in atingere cu pamantul shi care se sprijina corpul. 2 (Pex) Laba piciorului. 3 (Iuz; is) Sarut talpile Formula de salut. 4 (Ilav) Din ~ sau de sus (ori din varf) shi pana in ~ sau din (ori de la) creshtet pana in talpi (sau in ~) sau din talpi (ori din ~) pana in (sau la) creshtet (sau creshtetul capului) din talpi pana in subsuori din ~ (sau din ~pe) pana in cap In intregime. 5 (Pop; ilav) In talpi In picioare. 6 (Pop; pex; ial) Vertical. 7 (Pop; ie) A fi (sau a scula (pe cineva) in talpi A fi sculat (sau a se scula) din pat. 8 (Pop; iae) A (se) pune in mishcare in actziune. 9 (Pfm; in formule de amenintzare; ie) Ai sta (cuiva) capul undei stau talpile A i se taia cuiva capul. 10 (Pop; ie) Parca i arde jaratec (sau foc) sub talpi sau arde focul la talpile picioarelor Se spune cand cineva este amenintzat de o primejdie care se apropie shi de care trebuie sa fuga. 11 (Pfm; ie) Al frige pamantul sub talpi A fi nelinishtit nerabdator (sa faca ceva sa plece undeva). 12 (Pfm; ie) A fi in talpi (cu cineva) A fi aidoma cu... 13 (Pop; ie) A o apuca la ~ (sau a o lua la talpi) sau ashi lua talpile in spinare A pleca repede (de undeva). 14 (Pfm; ie) A cunoashte (pe cineva sau ceva) din ~ A cunoashte (pe cineva sau ceva) foarte bine. 15 (Pop; ie) A ieshi cu talpile inainte A muri. 16 (Reg; dep; is) ~lata Om cu talpi (2) mari. 17 (Reg; dep; ias) Om cu mersul greoi shi apasat. 18 (Ic) ~pagashtei Planta erbacee cu tulpina puternica cu flori mici roz care creshte in locuri necultivate Si: (reg) apucatoare buruianaorbaltzului buruianadebleasna catajnica catushnitza cervana cione creastacocoshului gisdei iarbacashunaturii iarbaflocoasa iarbadedat labalupului somnishor shanta² talpa(33)lupului (Leonurus cardiaca). 19 (iae) Planta erbacee cu frunze romboidale sau triunghiulare crestate cu flori mici dispuse in spice nefoliate verzi mai tarziu roshii cu semintze negre lucitoare Si: (reg) troscot¹ (16) (Chenopodium rubrum). 20 (Bot; reg; iae) Loboda (Chenopodium album). 21 (Bot; reg; iae) Spanacporcesc (Chenopodium hybridum). 22 (Bot; reg; iae) Capshunica (7) (Trifolium fragiferum). 23 (Bot; reg; iae) Loboda (Atriplex hortensis). 24 (Bot; reg; iae) Creastacocoshului (Celosia cristata). 25 (Bot; reg; iae) Meishor (Digitaria sanguinalis). 26 (Bot; reg; iae) Priboi (Geranium macrorrhizum). 27 (Bot; reg; iae) Colacel (Pelargonium peltatum). 28 (Bot; reg; iae) Ciubotzicacucului (Primula veris). 29 (Ivp; is) ~pa gashtei Semnatura (pe un act) prin punerea degetului. 30 (Pfm; ias) Scris necaligrafic putzin citetz neingrijit Si: (pfm) laba gashtei. 31 (Pop; ias) Raspantie. 32 (Reg; ic) ~palupului Planta erbacee cu flori mici roshietice shi cu frunzele acoperite in partea inferioara de numeroase glandule albe Si: (reg) cimburelsalbatic cione iarbaflocoasa iarbaneagra (Chaiturus marubiastrum). 33 (Bot; reg; iae) Talpa(18)gashtei (Leonurus cardiaca). 34 (Bot; reg; iae) Papanashi (Trifolium arvense). 35 (ic) ~pastancei (sau reg stancii) Mica planta erbacee cu tulpina taratoare ramificata cu flori mici albe (Coronopus squamatus). 36 (Bot; reg; iae) Flocoshele (3) (Lychnis coronaria). 37 (Ic) ~paursului Planta erbacee cultivata shi k planta ornamentala cu frunze mari shi cu flori albe sau trandafirii grupate in fonna de spic Si: (reg) brancaursului buiedeamameibune matruna palamida¹ (Acanthus longifolius). 38 (iae) Planta din familia cactacee cu tulpina lunga carnoasa prevazuta cu tzepi cu flori roshii cultivata shi k planta ornamentala Si: limba (reg) bostan limbavecinii limbaboului palma¹ stoletnic (Phyllocactus ackermanni). 39 (Bot; reg; iae) Placintaporcului (Heracleum palmatum). 40 (Bot; reg; iae) Brancaursului (Heracleum sphondylium). 41 (Bot; reg; iae) Piedicutza (Lycopodium clavatum). 42 (Bot; reg; ic) ~paiepurelui Golomatz (Dactylis glomerata). 43 (Bot; reg; ic) ~pamatzei Parpian (Antennaria dioica). 44 (Bot; reg; iae) Flocoshele (1) (Filago arvensis). 45 (Bot; reg; iae) Firicica (Filago germanica). 46 (Bot; reg; iae) Albumeala (1) (Leontopodium alpinum). 47 (Inv) Unitate de masura pentru lungimi. 48 (Pop; rar; urmat de determinari k „pamant” „teren” introduse prin pp „de”) Distantza foarte mica. 49 Partea de dedesubt a incaltzamintei sau a ciorapului care protejeaza talpa (1). 50 (Pop; ie) A bate ~pa (Ia pamant) A calca apasat. 51 (Reg; ie) A calca pe ~ putreda A se inshela. 52 (Pfm; ie) A pune sub ~ A pune sub papuc. 53 (Reg; iae) A nu tzine seama de ceva. 54 (Reg; ie) A o tzine ~ A nu ceda nimic. 55 Piele groasa tabacita special din care se confectzioneaza pingelele incaltzamintei flecurile tocurilor etc. 56 (Is) ~ artificiala Material fabricat prin aglomerare cu liantzi din fibre de piele (provenite din desheuri) fibre de celuloza shi fibre textile folosit k inlocuitor pentru talpa (55) brantzuri bombeuri shi glencuri. 57 Pedala la mashina de cusut. 58 (Reg) Partea de la scaunul lemnarului care se apasa cu piciorul in timpul lucrului shi cu ajutorul careia se fixeaza bucata de lemn care se trage la cutzitoaie. 59 (Reg) Piedica la car. 60 Ansamblu de piese care se ashaza la baza unei constructzii shi care aceasta se reazema Si: (reg) taban¹ (3). 61 (Pex) Temelie (1). 62 (Is) ~pa tzarii (sau a casei) TZaranimea considerata in trecut k temelie a tzarii shi obligata sa suporte tot greul indatoririlor. 63 (Is) ]~pa casei Capul familiei Si: barbat. 64 (Is) ~pa iadului (sau ~ la iad ori ~ de iad) Temelia iadului Si: (reg) talpoi (9). 65 (Ias) Mama capeteniei dracilor Si: talpoi (10). 66 (Pfm; ias) Om foarte rau pacatos. 67 (Pfm; ias) Baba rea. 68 (Reg; ias) Vrajitoare. 69 (Fig) Totalitatea oamenilor simpli consideratzi k baza a societatzii. 70 (Fig) Persoana care constituie un sprijin esentzial pentru o colectivitate Si: baza stalp. 71 (Fig; pex) Sprijin. 72 (Fig) intemeietor al unui neam al unei spitze. 73 (Trs; is) ~pa satului Omul cel mai din urma din sat. 74 Fiecare din cele doua lemne groase orizontale care se sprijina razboiul de tzesut manual Si: (reg) talpete (1) talpetz (1). 75 Pat¹ la sucala. 76 Fiecare din cele doua suporturi laterale de lemn sau de otzel curbate in sus la capatul din fatza care aluneca sania Si: (reg) talpete (2) talpetz (2). 77 Plaz¹ la plug. 78 Partea de dedesubt a corabiei. 79 Partea care formeaza fundul unui scoc de moara de joagar etc. 80 Fiecare din cele doua bucatzi de lemn curbate care este ashezat leaganul pentru copiii mici. 81 (Reg) Patina² (de lemn). 82 Partea inferioara mai lata a unei piese a unui organ de mashina sau a unui element de constructzie prin care acestea se reazema pe alta piesa pe teren sau pe un suport. 83 (Spc) Partea de jos latzita a unei shine prin care aceasta se reazama pe traverse. 84 (Spc) Extremitate a unui pat de pushca care se sprijina arma cand sta vertical. 85 (Spc) Baza a unei excavatzii miniere sau a unei gauri de sonda. 86 (Spc) Partea mai latzita (inferioara) a unei litere tipografice. 87 (Spc) Parte a rindelei care aluneca pe lemnul supus prelucrarii. 88 (Spc) Suport care se cladeshte o claie sau un stog Si: (reg) patul¹. 89 (Reg) Posada la moara. 90 (Reg; is) ~pa cuptorului Ridicatura de zid care este ashezata vatra sau soba. 91 Lemn care se ashaza in partea de jos a ushii. 92 (Reg; pex) Scandura groasa. 93 (Reg; lpl) Stinghii la grapa. 94 Fiecare dintre cele doua grinzi mari ashezate pe pilotzi deasupra apei shi in care sunt fixatzi parii gardului sau ingraditura de nuiele la leasa de pescuit pentru navod. 95 (Reg) Lavitza in casele tzaraneshti sau la stana care se ashaza vasele cu apa sau alte obiecte.

TÁLPA talpi s. f. I. 1. Partea inferioara a labei piciorului la om shi la unele animale de la degete pana la calcai care vine in atingere cu pamantul shi care se sprijina corpul. ◊ Expr. A o apuca la talpa sau ashi lua talpile la spinare = a pleca a o shterge. Arde focul la talpile picioarelor se spune cand cineva este amenintzat de o primejdie. (Reg.) A fi sau a (se) scula a (se) pune in talpi = a (se) scula din pat; p. ext. a (se) pune in mishcare in actziune. ♦ Compuse: talpagashtei = a) incretziturile de la coada ochiului (la persoanele in varsta); b) scris neingrijit; c) planta erbacee melifera shi medicinala cu tulpina puternica cu frunze lungi cu flori mici roz (Leonurus cardiaca); talpaursului = planta erbacee cu frunze mari spinoase shi cu flori albe sau trandafirii grupate in forma de spic (Acanthus longifolius); talpastancii = mica planta erbacee cu tulpina taratoare ramificata cu flori mici albe (Coronopus procumbens); talpalupului = planta erbacee cu flori mici roshietice cu frunzele acoperite in partea inferioara de numeroase glandule albe avand proprietatzi antiscorbutice shi diuretice (Chaiturus marrubiastrum). 2. Partea de dedesubt a incaltzamintei sau a ciorapului care protejeaza talpa (I 1). 3. Piele groasa tabacita special din care se confectzioneaza pingelele incaltzamintei flecurile tocurilor etc. ◊ Talpa artificiala = material fabricat prin aglomerare cu liantzi din fibre de piele (provenite din desheuri) fibre de celuloza shi fibre textile folosit k inlocuitor pentru talpa (I 3) la brantzuri shtaifuri bombeuri. II. 1. Lemn gros grinda care se ashaza la temelia unei constructzii pentru a o sprijini; p. ext. temelie. ◊ Talpa casei = capul familiei barbatul. Talpa tzarii (sau a casei) = tzaranimea (considerata in trecut k temelie a tzarii obligata sa suporte tot greul indatoririlor). Talpa iadului = a) (in basme) temelia iadului; mama capeteniei dracilor; b) om foarte rau pacatos; baba rea vrajitoare. ♦ Fig. Sprijin baza sustzinere. 2. Fiecare dintre cele doua lemne groase orizontale care alcatuiesc scheletul razboiului de tzesut manual. 3. Fiecare dintre cele doua suporturi laterale de lemn sau de otzel curbate in sus la capatul de dinainte care aluneca sania. ♦ Lemnul din spatele cormanei care se sprijina plugul shi care il face sa alunece mai ushor pe brazda. ♦ Partea de dedesubt a corabiei. ♦ Parte care formeaza fundul unui scoc de moara de joagar etc. 4. Partea inferioara latzita a unei piese a unui organ de mashina sau a unui element de constructzie prin care acesta se reazema pe alta piesa pe teren sau pe un suport. ♦ Spec. Partea de jos latzita a unei shine prin care aceasta se reazema pe traverse. ♦ Spec. Parte a rindelei care aluneca pe lemnul supus prelucrarii. ♦ Spec. Extremitate a unui pat de pushca care se sprijina arma cand sta vertical. ♦ Spec. Partea de dedesubt care se cladeshte o claie sau un stog. ♦ Spec. Baza a unei excavatzii miniere sau a unei gauri de sonda. ♦ Spec. Parte mai latzita (inferioara) a unei litere tipografice. Cf. magh. talp.

TÁLPA talpi s. f. I. 1. Partea inferioara a labei piciorului la om shi la unele animale de la calcii pina la degete care vine in atingere cu pamintul shi care se sprijina corpul cind omul sau animalul sta in picioare. Nu pot sa mishc talpa piciorului. STANCU D. 313. Baietzii incinsesera o hora de gemea puntea vaporului sub talpile lor goale. BART S. M. 13. Graiul ei cel dulce... il facu sai ramiie talpile lipite de locul unde sta. ISPIRESCU L. 35. Ce se propteshten cap K satzi intren talpi? (Pironul). TEODORESCU P. P. 240. ◊ Expr. Din (sau de la) creshtet pina in talpi (sau in talpa) sau din talpa pina in creshtet v. creshtet. A o apuca la talpa (sau ashi lua talpile la spinare) = a pleca a o shterge. Fata... au apucato repede la talpa mai departe. SBIERA P. 279. Arde focul la talpile picioarelor se spune cind cineva este amenintzat foarte de aproape de o primejdie. Unde sa se ascunda... acum cind focul arde la talpile picioarelor! GALACTION O. I 162. A fi (sau a scula a pune pe cineva) in talpi = a (se) scula din pat; p. ext. a (se) pune in mishcare in actziune. Ar scula tot satul in talpi sa shtie k ia adus pe Ion in casa. REBREANU I. 118. Dupa cina sa dau la culcare k pina nu sa face ziua trebuie sa fien talpi. RETEGANUL P. III 83. Al frige (pe cineva) pamintul sub talpi se spune cind cineva este nelinishtit nerabdator (sa faca ceva sa plece undeva). Poate k numai citeva clipe trecusera. Dar lui Stroe Vardaru i pareau k dureaza de o veshnicie fiindca il frigea pamintul sub talpi. C. PETRESCU A. R. 18. A bate averea la talpi = ashi risipi averea (in petreceri). (Atestat in forma de pl. talpe) Iar dupa cei muri copiii tai au so bata [averea] la talpe. GANE N. III 24. A cunoashte (pe cineva) din talpa = a cunoashte (pe cineva) foarte bine. Numai cine a trait mult cu Agatocle Leushtean precum am trait eu putea sal cunoasca din talpa. GANE N. III 156. Sarut talpile formula invechita shi servila de salut de adresare sau de multzumire. Apoi care cintec poruncitzi sarut talpile intreba Ghioc indoinduse din shale. GANE N. III 174. ◊ Compuse: talpagishtei = planta erbacee cu tulpina puternica cu flori mici roz; creshte in locuri necultivate (Leonurus cardiaca); talpaursului = planta erbacee cultivata shi k planta ornamentala cu frunze mari shi cu flori albe sau trandafirii grupate in forma de spic la virful tulpinii (Acanthus longifolius); acanta; talpastincii = mica planta erbacee cu tulpina culcata ramificata cu flori mici (Coronopus ruelli); talpalupului planta erbacee cu flori mici roshietice shi cu frunzele acoperite pe partea inferioara de numeroase glandule albe (Chaiturus marrubiastrum). 2. Partea de dedesubt a incaltzamintei sau a ciorapului care acopera talpa (1). Ishi privea atent talpa ghetei uda neagra. GALAN B. I 79. Pantaloni albi shi pantofi de olanda cu talpa elastica. C. PETRESCU I. I 12. SHintro zi sa vezi acu deteOsman porunci sai puie Talpilor la cizme cuie. COSHBUC P. II 48. ◊ Expr. A bate talpa (la pamint) = a calca apasat trintind piciorul de pamint. Capitanului i placea sa mearga oamenii tzantzoshi veseli shi sa bata talpa la pamint. SADOVEANU O. VI 195. ♦ Piele groasa tare tabacita in mod special din care se confectzioneaza pingelele incaltzamintei flecurile tocurilor etc. SHia pregatit piele buna shi talpa sho oca de scirtz. SADOVEANU E. 112. Cei drept faceau paralele acele; caci pusese piele buna talpa de fund shi erau cusute de tocmala. CREANGA O. A. 84. II. 1. Lemn gros grinda care se ashaza la partea inferioara a peretzilor unei case pentru a sprijini constructzia; p. ext. (mai ales precizat prin «casei») temelie. Ceva ulcele roshii sau alte lucruri curioase gasite uneori nu mai departe decit sub talpa casei. GALACTION O. I 119. In stinga o aripa a castelului din Suceava... sfirshinduse cu o terasa pusa pe talpi de piatra. DELAVRANCEA O. II 11. Cind valul se retrage ei se intorc ishi ridica iar bordeiele din talpa. VLAHUTZA la CADE. Tilharii... sau sfatuit k sa sape o borta pe sub talpa casei in pivnitza. SBIERA P. 276. Incepe a chiti copacii trebuitori: istai bun de aminare cela de talpi ista de grinzi. CREANGA P. 48. ◊ Expr. Talpa tzarii (sau a casei) = tzaranimea considerata in trecut k temelie a tzarii shi obligata sa suporte tot greul indatoririlor. Potolitziva mai oameni ascultatzi de boieri shi muncitzi! Fitzi harnici shi nu va luatzi dupa indemnurile rele! Voi sintetzi talpa tzarii. REBREANU R. I 271. TZaranul... face parte din acel strat social ce alcatuieshte talpa tzarii care se sprijina intreaga greutate a acesteia. PAMFILE A. R. 33. Locuitorii tzarii erau impartzitzi in mai multe categorii sau clase: 1. Clasa tzaranilor de la sate talpa casei cum sar zice care platea dari shi ducea toate sarcinile statului. GHICA S. XII. Cu drept cuvint li sa aplicat numirea de «talpa casei» numire care eu am scriso sub fotografia reprezentind pe deputatzii pontashi. KOGALNICEANU S. A. 222. (Rar) Talpa casei = barbatul capul familiei. Buna sa va fie inima zise talpa casei. RETEGANUL P. III 4. Talpa iadului = a) temelia iadului (inchipuita k fiind sustzinuta de mama capeteniei dracilor sau de un suflet de pamintean foarte rau). Dupa ce tzii implini anii sa ai a lua din casa lui cei vrea tu; shi aceea are sa fie de trebuintza la talpa iadului k au inceput a putrezi capataiele. CREANGA P. 146. Tu eshti bun de talpa iadului. NEGRUZZI S. I 93. Eu in iad cind am intrat Ceam vazut mam spariat... Vornicul satului TZinea talpa iadului. MARIAN S. 72; b) mama capeteniei dracilor. Talpa iadului insa mai ajunsa de cap decit totzi dracii zise atunci lui Scaraoschi. CREANGA P. 310. Talpa iadului e insushi mama lui Scaraoschi o baba hida shi urita. SHEZ. II 160; c) om foarte rau pacatos in special baba rea vrajitoare; talpoi. Stapina acestei slujnice era... o vrajitoare strashnica care inchega apa... Talpa iadului cum aude despre aceasta minunatzie trimite slujnica degraba sai cheme femeia. CREANGA P. 96. Cind a inceput iapa a fugi unde pica nuca pica shi din talpa iadului bucatzica. id. ib. 101. ♦ Fig. Sprijin baza sustzinere stilp. Iaca shi mosh Arbure talpa razashilor. ALECSANDRI T. 1337. ♦ Fig. Totalitatea oamenilor simpli consideratzi k formind baza societatzii. Incepind la talpa insashi a multzimii omeneshti SHi suind in susul scarii pin’ la fruntzile craieshti. EMINESCU O. I 133. 2. Fiecare dintre cele doua lemne groase orizontale care alcatuiesc trupul razboiului de tzesut. Talpile... formeaza lungimea razboiului. SHEZ. VII 188. 3. Fiecare dintre cele doua suporturi laterale de lemn sau de otzel curbate in sus la capatul de dinainte care aluneca sania. Imi ashezai sania pe talpi ma scuturai de zapada shi plecai shi mai grabit. GANE N. II 204. ♦ Lemnul din dosul cormanei care se sprijina plugul shi care il face sa alunece mai ushor pe brazda. Talpa plugului... e facuta din lemn tare de stejar sau de ulm. PAMFILE A. R. 42. ♦ Partea de dedesubt a corabiei. Sub talpa corabiei Strabatatoaren adinc vuiau rascolitele valuri. MURNU I. 18. ♦ Partea care formeaza fundul unui scoc de moara de joagar etc. Piriul... cade pe roata morii shi iese dincolo vijelios pe talpa unui scoc lat de vreo cinci pashi. CAMIL PETRESCU O. II 587. 4. Partea inferioara latzita a unei piese a unui organ de mashina sau a unui element de constructzie prin care acestea se reazema pe alta piesa pe teren sau pe un suport. Baga de seama k shina are talpa prinsan cirlige zdravene afundaten traverse de stejar. SP. POPESCU M. G. 27. 5. Partea de dedesubt a rindelei (care aluneca pe lemn). ♦ Extremitatea unui pat de pushca care se sprijina arma cind sta in picioare. Se uita chiorish la militzienii careshi scosesera armele shi le lasasera cu talpa de fier pe pamint. MIHALE O. 513. 6. Partea de dedesubt care se cladeshte o claie sau un stog (de fin de paie etc.). Claia... se compune dintro parte scurta... care se numeshte talpa. PAMFILE A. R. 161. 7. Baza unei excavatzii miniere. Pl. shi: talpe (ISPIRESCU U. 111).

TÁLPA talpi f. 1) (la om shi la unele animale) Partea de dedesubt (putzin concava) a labei piciorului de la calcai pana la degete care vine in atingere cu pamantul in timpul mersului. ◊ Din ~ (sau din talpi) panan creshtet din creshtet panan ~ (sau panan talpi) din cap panan picioare. Al frige pamantul sub talpi a fi cuprins de nelinishte; a sta k pe ace. ~agashtei a) totalitate a ridurilor care se formeaza la coada ochiului; b) scris urat neingrijit; c) planta erbacee cu tulpina erecta inalta cu frunze mari paroase de forma labei de gasca cu intrebuintzari medicinale. ~aursului planta erbacee cu tulpina erecta shi cu frunze mari spinoase. ~astancii planta erbacee cu tulpina culcata ramificata cu frunze lungi petziolate shi flori mici albe cu intrebuintzari medicinale. ~alupului planta erbacee cu tulpina erecta shi cu frunze eliptice presarate pe partea inferioara cu glandule albe avand intrebuintzare in medicina. 2) Portziune a incaltzamintei sau a ciorapului care acopera aceasta parte a labei piciorului. ◊ A bate ~a (la pamant) a pashi apasat. 3) Piele groasa special tabacita din care se fac pingele. 4) fig. Grinda groasa care sta la baza unei constructzii. ◊ ~a casei capul familiei; barbatul. 5) Fiecare dintre cele doua lemne groase ashezate orizontal care constituie baza razboiului de tzesut. 6) Fiecare din cele doua suporturi paralele care aluneca sania. 7) Partea de la temelia morii care se sprijina scocul. 8) Partea de desupt mai lata a unor obiecte care serveshte drept suport. ◊ ~a plugului suport (de lemn) la plug care inlesneshte alunecarea acestuia pe brazda; taban. 9) Parte a rindelei care vine in atingere cu lemnul ce se prelucreaza. 10) Partea inferioara a unei corabii. 11) Partea inferioara a patului de pushca care se sprijina arma cand este pusa in pozitzie verticala. 12) Temelie care se cladeshte un stog o claie. 13) Temelie a unei gauri de sonda. [G.D. talpii] /<ung. talp

talpa f. 1. partea de desubt la piciorul omului intre degete shi calcaiu: din creshtet pana ’n talpa; a bate la talpi a) v. falanga; b) fig. a cheltui: cand puneam mana pe cate o para o bateam la talpi pe must pe carnatzi GHICA; 2. bucata obishnuit de piele ce se tzine dedesubtul incaltzamintelor; 3. grinda mare ce serva de temelie caselor tzaraneshti: talpa casei fig. tzaranimea; talpa iadului mama necuratului fam. baba afurisita: tu shi k talpa iadului suntetzi potrivita pereche CR.; talpa gashtei fam. mazgalitura semn facut de cei ce nu shtiu sa scrie: punetzi talpa gashtei pe sdelca AL.; 4. lemnul ce suporta o sanie; 5. pl. suporturile rasboiului de tzesut; 6. Bot. nume de plante: talpa gashtei creasta cocoshului talpa ursului acant. [Ung. TALP].

tálpa f. pl. e (Let. 2 22) shi talpĭ (ung. talp talpa pĭedestal; bg. sirb. talpa. V. toloapa). Suprafatza de dedesuptu picĭoruluĭ intre degete shi calciĭ partea care te sprijinĭ in mers (shi care corespunde cu palma la mina): din creshtet pina’n talpĭ. A bate la talpĭ a bate la falanga (fig.) a minca a bea a cheltui tot: shĭa batut averea la talpĭ. Partea incaltzamintelor care se sprijina trupu (maĭ ales partea din ainte pe cind cea din apoĭ se numeshte calciĭ saŭ toc). Grinda care serveshte k temelie la casele tzaraneshtĭ (de valatucĭ): talpa caseĭ. Fig. TZaranĭ tzaranime: tzaranu e talpa tzariĭ om ĭeshit din talpa (om grosolan necĭoplit). Mojic ghĭorlan: calca maĭ incet maĭ talpa! Talpa ĭaduluĭ femeĭe (maĭ ales baba) foarte rea. Talpa gishteĭ mizgilitura cu degetu uns cu cerneala in loc de iscalitura la neshtiutoriĭ de carte: shĭa pus talpa gishteĭ pe contract. Falcea fiecare din cele doŭa lemne orĭ shine care aluneca sania. Fiecare din cele doŭa lemne groase (unite cu altele doŭa maĭ scurte) care constitue cadru shi baza razboĭuluĭ de tzesut. Numirĭ de plante: talpa gishteĭ o planta erbacee labiata numita in Trans. creasta cocoshuluĭ (leonúrus cardiaca); talpa ursuluĭ acant un fel de scaĭ (acanthus longifolius).

tolpa sf [At: ALR I 456/388 / Pl: ~pe / E: rs толпа] 1 (Mol) Ceata¹ (19). 2 (Reg) Card de oi.

tálpa s. f. g.d. art. tắlpii; pl. talpi

tálpa s. f. g.d. art. talpii; pl. talpi

talpa talpi.

TÁLPA s. 1. (ANAT.) planta (prin Transilv.) tabla. (~ a piciorului.) 2. (CONSTR.) talpoi (reg.) subtoi (prin Olt. shi Ban.) balvan (prin Transilv. nordul Munt. nordul Olt. shi Dobr.) temei. (~ casei.) 3. (TEHN.) talpig (rar) patina (pop.) falcea (reg.) talpetz (Olt. shi Munt.) plaz. (~ la sanie.) 4. (TEHN.) colac. (~ la o roata.) 5. (TEHN.; la pl.) butuci (pl.) plazuri (pl.) (reg.) craci (pl.) drugi (pl.) fofeze (pl.) grindeie (pl.) lemne (pl.) talpetzi (pl.). (~ la razboiul de tzesut.) 6. v. butuc. 7. (TEHN.) calcator (pop.) talpiga. (~ la scaunul dogarului.) 8. (TEHN.) (reg.) pod. (~ la joagar.) 9. v. plaz. 10. v. grindei. 11. (BOT.) talpagashtei (Leonurus cardiaca) = (reg.) apucatoare catushnitza cervana somnishor buruianaorbaltzului buruianadebleasna coadaleului creastacocoshului iarbacashunaturii iarbadedat iarbaflocoasa labalupului; talpalupului (Cheiturus marubiastrum) = (reg.) poalaSfinteiMarii; talpaursului = a) (Acanthus longifolius) (reg.) matruna palamida brancaursului; b) (Heracleum palmatum) placintaporcului.

TÁLPA s. v. pedala.

talpa s. v. PEDALA.

TALPA s. 1. (ANAT.) planta (prin Transilv.) tabla. (~ a piciorului.) 2. (CONSTR.) talpoi (reg.) subtoi (prin Olt. shi Ban.) balvan (prin Transilv. nordul Munt. nordul Olt. shi Dobr.) temei. (~ casei.) 3. (TEHN.) talpig (rar) patina (pop.) falcea (reg.) talpetz (Olt. shi Munt.) plaz. (~ la sanie.) 4. (TEHN.) colac. (~ la o roata.) 5. (TEHN.; la pl.) butuci (pl.) plazuri (pl.) (reg.) craci (pl.) drugi (pl.) fofeze (pl.) grindeie (pl.) lemne (pl.) talpetzi (pl.). (~ la razboiul de tzesut.) 6. (TEHN.) butuc pat picior scaun strat (reg.) pitruk stirciog. (~ la sucala la virtelnitza.) 7. (TEHN.) calcator (pop.) talpiga. (~ la scaunul dogarului.) 8. (TEHN.) (reg.) pod. (~ la joagar.) 9. (TEHN.) calcii plaz (reg.) birsa nada piept plasa plughitza pod (prin. Dobr.) taban. (~ la plug.) 10. (TEHN.) grindei (prin Mold.) pat. (~ la plug.) 11. (BOT.) talpagishtei (Leonurus cardiaca) = (reg.) apucatoare catushnitza cervana somnishor buruianaorbaltzului buruianadebleasna coadaleului creastacocoshului iarbacashunaturii iarbadedat iarbaflocoasa labalupului; talpalupului (Chaiturus marubiastrum) = (reg.) poalaSfinteiMarii; talpaursului (Acanthus longifolius) = (reg.) matruna palamida brincaursului.

tálpa (ắlpi) s. f. 1. Partea inferioara a labei piciorului. 2. Partea de dedesubt a incaltzamintei. 3. Brantz. 4. Partea de dedesubt a ciorapului. 5. Birna placa de baza fundament. 6. Fiecare din cele doua suporturi care aluneca sania. 7. Baza razboiului de tzesut. 8. Culata suport la patul pushtii. 9. Plaz calcii de plug. 10. Lavitza joasa la casele tzaraneshti. 11. Parte inferioara baza. 12. Clasa inferioara (mai ales in expresia talpa tzarii „clasa tzaraneasca”). 13. Ceea ce este caracteristic fundamental. Origine incerta. Se pune de obicei in legatura cu mag. talp sb. bg. talpa (Cihac II 530; Tiktin; Candrea; REW 8545a; Gáldi Dict. 97); dar cf. friul. talpe comel. talpa care pare sa postuleze un lat. *talpa. Der. talpar s. m. (Bucov. pantofi); talpanoaga (var. ta(l)pal(o)aga) s. f. (pantof vechi shi deformat; papuc; galosh; inv. butuc de ocnash; instrument de tortura; laba picior) cu suf. expresiv o(a)ga (dupa Candrea din mag. talpalló); talpash (var. talposh) s. m. (infanterist soldat al unui corp de infanterie organizat in Munt. in 1688) din mag. talpás; talpalash s. n. (crestatura in partea inferioara a unui trunchi) din mag. talpalás (Candrea); talpui (var. talpalui) vb. (a pune talpi a pingelui) var. din mag. talpalni (Pashca Dacor. X 151); talpalar s. m. (Mold. pielar de talpi); talpitza (var. talpica talpiga talparitza) s. f. (pedala la razboiul de tzesut; lavitza joasa; schi); talpetz s. n. (Olt. pedala); talpoaie s. f. (suport baza; brantz talpa inferioara); talpoi s. n. (suport talpa placa de baza); talpashi vb. refl. (a o shterge ashi lua talpashitza); talpashitza s. f. (fuga carabaneala); talbacie (var. tarbacie) s. f. (Trans. lemne cu care se leaga finul in carutza).

tálpa talpi s.f. SHatra tinda: „Lo lasat pa talpaafara” (Biltziu 1996: 69). ♦ In expr. talpa casei = grinda masiva din lemn de stejar sau brad care se ashaza pe mur shi peste care se monteaza barnele din peretzii constructziei (Dancush 2010). ♦ (onom.) Talpa Talpa Talpash Talpesh Talpashan Talpashanu nume de familie (42 de persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Din magh. talp „talpa piedestal” (Cihac Tiktin Candrea Galdi cf. DER; DEX MDA).

tálpa talpi s.f. SHatra tinda (in expresia talpa casei): „Lo lasat pa talpaafara” (Biltziu 1996 69). Din magh. talp.

Talpa iadului personaj feminin nefast in mitologia romaneasca inchipuit k un fel de mama a dracilor shi cumuland atributele cele mai nefaste ale Iadului k: rautate perfidie spiritul razbunarii dar shi lashitate.

a face o talpa expr. a face o plimbare a ieshi la plimbare.

noua cu talpa expr. nota doi.

talpa iadului expr. 1. (basme) temelia iadului; mama capeteniei dracilor. 2. om foarte rau / pacatos. 3. baba rea.