stalp sm [At: PSALT. HUR. 110^v/13 / Pl: ~i (inv) ~uri / E: vsl стлъпъ] 1 Lemn lung shi gros uneori cioplit fixat in pamant pentru a sustzine ceva Si: barna grinda (ivp) pociarb (pop) sharampoi² (reg) balvan shaf¹ sharantz sosh shteamp¹ Vz: par¹ parmai¹. 2 (Pex) Element al constructziei din lemn fier ciment piatra etc. ashezat vertical servind la sustzinerea sau la ornamentarea unei cladiri unui pod etc. Si: barna¹ (1) grinda (1) (ivp) pociumb (pop) sharampoi² (reg) balvan shaf¹ sharantz sosh shteamp¹ Vz: coloana. 3 (Is) ~ de telegraf (sau de telefon electric etc.) Fiecare dintre stalpii (1) ashezatzi la o anumita distantza unul de altul de care sunt fixate pe suporturi izolatoare firele telegrafice telefonice electrice de radio etc. 4 (Is) ~ de cafenea (sau de cabaret de shantan etc.) Persoana careshi iroseshte viatza in petreceri ushoare fiind un obishnuit al anumitor localuri. 5 (Reg; is) ~ de strugur Ciorchine de strugure. 6 (Ie) A fi (ori a sta sau a ramane) ~ (de cremene ori de piatra) A fi (ori a sta sau a ramane) pironit impietrit (de spaima de mirare etc.) 7 Indicator de frontiera sau de hotar. 8 (Reg; spc) Par¹ (din mijlocul claii de fan). 9 (Ivr) Stindard (6). 10 (Reg; is) ~ pentru galetzi Prepeleac la stana. 11 Persoana care constituie un sprijin de capetenie pentru cineva mai ales pentru o colectivitate Si: personalitate om de vaza. 12 (Is) ~ul casei (sau al familiei) Capul familiei. 13 (Ivr; is) ~ul dughenei Proprietar al unei dughene. 14 Monument de obicei in forma de coloana Si: columna. 15 (Ivr) Turnul Babel. 16 (Reg; shis ~ul mortului) Monumnent funerar (provizoriu) din lemn sau din piatra in forma de cruce sau cu o cruce in varf care se ashaza la capul mortului. 17 (Pop; in practicile religiei ortodoxe; mpl; shis ~i mortzilor) Fiecare din cele patru evanghelii care le citeshte preotul la slujbele pentru mortzi. 18 (Reg; in practicile religiei ortodoxe) Stare (3). 19 (Fig; de obicei urmat de determinari care arata felul) Coloana de foc de fum de lumina etc. care se inaltza in sus. 20 (Pex) Tramba. 21 (Inv) Coloana (de cifre intrun text). 22 (Ivr; fig) Sens. 23 (Min) Portziune dintrun zacamant lasata neexploatata pentru sustzinerea peretzilor galeriei. 24 (Min) Portziune de substantza minerala utila in forma de prisma cuprinsa intre doua galerii paralele shi pregatita pentru exploatare. 25 (Inv; Mol) Unitate de masura de lungime variabila pentru pamant Vz: funie. 26 (Mol) Fiecare dintre cei patru stalpishori (1) (doi dinainte shi doi dinapoi) infiptzi in talpile razboiului de tzesut in care se sprijina sulurile Si: (reg) bratz¹ (20) cujba (8) ciocan (23) furca (37) mana. 27 (Reg) Fiecare dintre cele doua lemne care se reazema perna morii. 28 (Reg; la joagar) Fiecare din cele doua laturi verticale ale jugului. 29 (Reg; la joagar) Fiecare dintre cele doua scanduri intre care se mishca jugul. 30 (Pes; shis ~i talianului) Fiecare dintre cei 16 pilotzi care este intins talianul. 31 (Reg; is) ~ul din mijloc Stinghie (9). 32 (Is) ~ul aripei Fiecare dintre cele patru doage mici pe fundul unui vas de lemn ashezate intre aripi shi cele doua doage din mijloc. 33 (Is) ~ul mujlociu (sau din mijloc) Fiecare dintre cele patru doage din mijloc perpendiculare pe doaga cea mai lunga de pe fundul unui vas de lemn. 34 (Reg) Treapta¹. 35 (Irg; shis ~ul sau ~i ushii) Ushor¹ (1). 36 (Nav) Stantza¹ (5). 37 (Irg) Ram¹. 38 (Ivr; pan) Bratz ramificatzie a unui obiect. 39 (Mun) Fiecare din cele doua ramificatzii ale unei sobe tzaraneshti de caramida prin care trec fumurile despartzite prin firida. 40 (Reg) Canin (5). 41 (Inv; is) ~ul lui Volta (sau ~ voltaic) Pila electrica V pila². 42 (Ast; pop) SteauaPolara V polar.

STALP ~i m. 1) Element de constructzie lung shi gros din lemn din metal sau din beton armat care pus vertical serveshte pentru a sustzine ceva. ~ de gard. ~ de telegraf. ◊ A sta ~ a sta drept shi nemishcat. ~ de cafenea se spune despre o persoana care ishi petrece timpul mai mult prin cafenele. A pune (sau a tzintui) la ~ul infamiei (sau rushinii) a condamna in public faptele urate ale cuiva. ~ de hotar stalp care indica o granitza. 2) fig. Persoana care constituie un sprijin pentru cineva sau ceva. ~i societatzii. ◊ ~ul casei sustzinatorul (capul) familiei. /<sl. stlupu

stalp m. 1. tot ce serva a sustzine o cladire o poarta un pod; 2. fig. sprijin: boierii cei mari k nishte stalpi ai tzarii; 3. fruntash: stalpii partidului; 4. pl. cele patru evanghelii ce se citesc inainte de inmormantare: sa cheme pe mosh popa sai citeasca stalpii ISP. [Slav. STLŬPŬ coloana].

STILP stilpi s. m. 1. Lemn lung shi gros de obicei cioplit shi fixat in pamint care serveshte (mai ales in constructzii) pentru a sustzine ceva; p. ext. orice element de constructzie (de fier de ciment de piatra etc.) ashezat vertical shi servind la sustzinerea constructziei (v. coloana). Coborii in fatza unei case curate albe cu cerdac larg cu stilpi de lemn. SADOVEANU O. VIII 18. Cucoshii cintau acum pe stilpii portzilor in prag shi in toate partzile. CREANGA P. 294. Se vazura nishte palaturi stralucite de podoabe incit la soare te puteai uita dara la dinsele ba. Aurul cu care erau poleitzi stilpii shi ciubucele de pe linga strashina licarea detzi lua ochii. ISPIRESCU L. 37. Basilica Ulpiana cu cinci rinduri de stilpi de granit. ODOBESCU S. III 72. Aci a intins podul Constantin pre stilpi de piatra care stau inca in apa shi dintre care se vede mai cu seama unul. BOLLIAC O. 273. ◊ Stilp de telegraf (sau de telefon etc.) = fiecare dintre stilpii de lemn ashezatzi la o anumita distantza unul de altul de care sint prinse pe nishte izolatoare firele telegrafice telefonice de radioficare etc. Se catzara pe un stilp de telegraf. DUMITRIU N. 59. Sus peun stilp de telegraf Sa oprit din zbor o cioara. TOPIRCEANU P. 200. ◊ Expr. A sta stilp (de cremene) = a sta neclintit. Nu mai sta aicea stilp linga mine. SADOVEANU O. VIII 213. Flacaul a ridicat ciomagul in sus dar na putut izbi caci Baltag sta stilp de cremene inaintea lui. SANDUALDEA U. P. 10. A tzintui (pe cineva) la stilpul infamiei v. infamie. Stilp de cafenea = persoana careshi petrece timpul prin cafenele. Se shtia despre el k e un stilp de cafenea shi cai place sa se tzina mai mult de biliard decit de meserie. PAS Z. I 205. Au de patrie virtute nu vorbeshte liberalul De ai crede k viatzai e curata k cristalul? Nici visezi k inaintetzi sta un stilp de cafenele Ce ishi ride deaste vorbe inginindule pe ele. EMINESCU O. I 150. ♦ Indicator de frontiera de hotar. Spre a se incredintza daca nu cumva stilpii pietrele sau hotarele au fost mutate. PAMFILE A. R. 152. ♦ Suport la o mobila picior de pat. Paturile erau de o parte shi de alta ale camarii... ashezate pe patru stilpi lucratzi k melcul shi cu nishte dungi de aur. ISPIRESCU L. 251. ♦ Fig. Coloana (de fum de praf de foc etc.). Abia dupa ce stilpul subtzire de fum se ridica in inaltzime auzira cornul de pe munte. SADOVEANU F. J. 376. Din cind in cind vintoasele se dau virtej aduna paie shi frunze shi praf le ridica volbura nalta in aer shi se duce se duce stilpul framintinduse peste cimp. SLAVICI O. I 268. Mihai mindrul vine iara Falnic k un stilp de para. ALECSANDRI P. A. 47. 2. Fig. Persoana care constituie un sprijin de capetenie pentru o colectivitate; fruntash om de vaza personalitate proeminenta. Barbu Craioveanul ban al Craiovei unul din stilpii vechii shi puternicii familii a Pirvuleshtilor. VLAHUTZA R. P. 84. Acel caretzi graieshte Boier e stilp al tzarii. ALECSANDRI T. II 169. Toata tzara il plingea... k au pierdut un stilp carele sprijinea toate nevoile tzarii. BALCESCU O. I 102. ◊ (In legatura cu colectivitatzi) Poporul e stilpul tzarii... fiecare particica de pamint e vapsita cu singele lui. RUSSO O. 38. ◊ Stilpul casei = capul familiei. Nici o brazda de moshie nu sa mai instrainat de cind sa facut dinsul stilpul casei. REBREANU I. 49.

stilp m. (bg. stŭlp stŭlb d. vsl. stlŭpŭ stlŭbŭ slŭpŭ stilp; ung. oszlop). Coloana (de zid marmura metal sh. a.): stilpiĭ uneĭ bisericĭ. Par (stobor) gros care sustzine ceva: stilpiĭ garduluĭ. Fig. Om care se sprijina altziĭ sprijin: stilpu familiiĭ partiduluĭ tzariĭ. Loc de prohodire (V. pod). Pl. Cele patru evangheliĭ. Iron. Stilp de cafenea de berarie om careshi petrece timpu tot in cafenea in berarie. V. stanog.

stalp s. m. pl. stalpi

stalp s. m. pl. stalpi

STALP s. 1. v. grinda. 2. (CONSTR.) par parmac. (~ la un pridvor.) 3. v. bratz.

STALP s. v. chinga columna craca creanga mosh ramura stinghie ushor.

STILP s. 1. (CONSTR.) birna grinda (inv. shi pop.) pociumb (pop.) sharampoi (prin Olt. shi Ban.) balvan (Transilv.) shaf (Maram.) sharantz (Transilv. Maram. shi Bucov.) shosh (Maram. Transilv. Ban. shi Olt.) shteamp (Olt. Ban. shi Transilv.) shtenap. (~ din scheletul unei case.) 2. (CONSTR.) par parmac. (~ la un pridvor.) 3. (TEHN.) bratz furca mina (reg.) ciocan cujba. (~ la razboiul de tzesut.)

stilp s. v. CHINGA. COLUMNA. CRACA. CREANGA. MOSH. RAMURA. STINGHIE. USHOR.

stilpul s. art. v. STEAUA POLARA.

stilp (pi) s. m. 1. Coloana bara. 2. Par pripon. 3. Cruce ashezata pe mormint. 4. Sprijin reazem. 5. Stea shef personalitate de prim plan. 6. Evanghelie care se citeshte la priveghi. Sl. stlŭpŭ (Miklosich Slaw. Elem. 46; Cihac II 369) cf. slov. stolp ceh. sloup sb. cr. stup (› stup). Der. stilpar s. m. (veche moneda de aur) numita „dubla spaniola” care reprezenta cele doua coloane ale lui Hercule; stilpare s. f. (ramura cu frunze ramura verde; ram de salcie din Duminica Floriilor) probabil rezultat din confuzia lui stilp cu lat. stirps sau *stirpalis „ram” (Pushcariu 1645; Pushcariu Dacor. I 409; Tiktin; Barbulescu Arhiva XXXV 118; Candrea); stilpi (var. instilpi) vb. (a stivui a ingramadi); stilpnic s. m. (pustnic) din sl. stlŭpinĭkŭ.

stalp stalpi s. n. 1. Element construit din lemn metal sau beton infipt in pamant care sustzine ceva. 2. Fig. Persoana care constituie un sprijin de capetenie pentru o colectivitate. 3. (Bis.) Cruce de lemn sau de metal de dimensiuni mai mici care se poarta inaintea carului mortuar shi se pune la mormant. 4. (La pl.) Rugaciuni insotzite de 11 sau 15 pericope evanghelice care se citesc de preot inainte de slujba de inmormantare shi separat de aceasta. Din sl. stlŭpŭ.

pus la stalpul infamiei expr. supus oprobriului public; acuzat.

stalp de cafenea expr. (inv. peior.) persoana care ishi petrece timpul prin cafenele; parazit pierdevara.