sprijin sn [At: BUDAIDELEANU LEX. / V: (reg) ~inj~ / Pl: ~e (rar) ~uri / E: vsl съпрѧженъ] 1 Ceea ce serveshte la mentzinerea echilibrului sau la fixarea pozitziei dorite a unei fiintze sau a unui lucru Si: reazem sustzinere (rar) sprijinitoare (1) (irg) sprijoana (1) (inv) sprijineala (1) Vz pop¹ proptea poprea pripoana propta proptish¹ spaitz shosh. 2 Parte a unui sistem tehnic prin care se face legatura intre doua corpuri solide ale acestuia shi care impune anumite restrictzii deplasarii lor relative Si: reazem. 3 Participare activa la efortul cuiva Si: ajutor (1) ocrotire protectzie (liv) recurs (ivp) ajutorintza (1) ajutorire (1) obladuire sprijoana (4) (inv) regea sprijineala (2) Vz aparare ocrotire concurs contributzie egida oficii patronaj scut tutela (irg) propta. 4 Indrumare in imprejurari dificile Si: ajutor (12) ocrotire protectzie (liv) recurs (ivp) ajutorintza ajutorire obladuire sprijoana (5) (inv) regea sprijineala (3) Vz aparare ocrotire concurs contributzie egida oficii patronaj scut tutela (irg) propta. 5 (Inv; ilav) In ~ K argument. 6 (Ilpp) In ~ul Pentru sustzinerea argumentarea etc. unui fapt. 7 (Ie) A da ~ a veni in ~ul cuiva A sprijini (10). 8 (Ccr) Persoana care sprijina (10) pe cineva sau ceva Si: ajutor (2) aparator (2) ocrotitor protector reazem sprijinitor (6) sustzinator (rar) proteguitor protejator partinitor pazitor priitor scutitor (ivr) stanca (10).

SPRÍJIN sprijine s. n. 1. Faptul de a (se) sprijini; sprijinire. 2. Sustzinere ajutor ocrotire reazem. Se tzinea greu pe picioare shi tot cauta sprijin de umarul popii. CAMIL PETRESCU O. I 13. Mie teama k in loc dea avea un sprijin ash avea o piedica. REBREANU R. II 15. Avea nevoie de... sprijin sufletesc. IBRAILEANU A. 31. ◊ Expr. A veni in sprijinul cuiva (sau a ceva) = a ajuta a sprijini a sustzine (pe cineva sau ceva). Vina in sprijinul meu ajutinduma cu ce tea lasa inima. SADOVEANU O. VIII 250. ♦ (Concretizat) Persoana care sustzine ocroteshte sprijina. Ambasadorul francez cel mai mare dushman al munteanului shi sprijinul de capetenie al lui Tököly. IORGA L. I 313. Fiind el cel mai mare... poate vreodata sa fie shi el sprijin pentru ishtialaltzi. CREANGA A. 120. Domnule mariata mai lungeshtemi viatza Pina vine maicamea K maicai batrina tare SHi alt sprijin nu mai are! JARNÍKBIRSEANU D. 500. 3. (Tehn.) Punct grup de puncte sau suprafatza de contact dintre doua corpuri solide intre care se exercita fortze de actziune shi de reactziune; reazem. ♦ Sistem tehnic prin care se realizeaza sprijinirea unui corp.

SPRÍJIN ~e n. 1) Obiect de care se tzine cineva sau ceva k sa nu cada; reazem. ◊ Punct de ~ loc care serveshte drept sprijin. 2) fig. Sustzinere materiala sau morala; ajutor; reazem. /<sl. suprenženu

sprijin n. 1. suportz; 2. fig. protectziune ajutor. [Origina necunoscuta].

1) sprijín n. pl. e shi urĭ (d. sprijin 2). Lucru de care te sprijini: bastonu imĭ era bun sprijin. Fig. Ajutor protectziune: acest prieten ĭa fost singuru sprijin.

sprijini [At: PSALT. HUR. 40^r/23 / V: (irg) ~na ~joni (inv) ~jeni ~rejani ~rejeni (reg) ~jona ~juni / Pzi: sprijin (inv) ~nesc / Cj: 6 sa ~neze / E: sprijin] 12 vtr A (se) asheza (langa ori pe un punct de sprijin) astfel incat sa (se) mentzina in pozitzia dorita sa nu cada etc. Si: a (se) propti a (se) rezema a (se) sustzine (ivr) a se stalpi (5). 34 vtr A face sashi mentzina sau ashi mentzine echilibrul cu ajutorul unui punct de sprijin Si: a (se) propti a (se) rezema a (se) sustzine (ivr) a se stalpi. 56 vtr (Irg) A (se) opri. 78 vtr (Inv) A se pripashi. 9 vt (Ivr) A margini. 10 vt A participa la reushita cuiva sau a ceva la rezolvarea unei situatzii etc. prin recomandari prin asigurarea mijloacelor materiale prin crearea unor circumstantze favorabile etc. Si: a ajuta (2) a ajutora (2) a ocroti a proteja a sustzine (rar) a protegui (ivp) a inlesni (inv) a indemna a protecta (reg) a prindori Vz patrona tutela. 1112 vtrr A crea conditzii favorabile cuiva aflat in imprejurari dificile Si: a ajuta (1) a ajutora (1) a ocroti a proteja a sustzine (rar) a protegui (ivp) a inlesni (inv) a indemna a protecta (reg) a prindori Vz patrona tutela. 13 vt A actziona cu devotament in vederea realizarii unui scop a unei cerintze Si: a ajuta (3) a servi a sluji a sustzine. 14 vt (Jur; inv) A apara (37). 15 vt A face cunoscut cu argumente cu probe materiale prin rezultate etc. k cineva sau ceva este intrun anumit fel are anumite trasaturi etc. Si: a adeveri (1) a arata (6) a atesta (1) a certifica (1) a confirma (2) a demonstra (1) a dovedi (1) a intari a marturisi a proba a stabili a sustzine (liv) a corobora (4) (irg) a probalui. 1617 vtr A pune baza pe ceva sau a constitui temeiul a ceva Si: a se baza (12) a se bizui (2) a conta (3) Vz fundamenta increde intemeia asheza incredintza nadajdui semetzi starui. 18 vr (Inv) A se apara (29). 1920 vti (Ivp) A para⁴. 21 vt (Irg) A intampina. 22 vt (Ivr; fig; complememntul este privirea) A infrunta. 23 vr A se folosi (3). 24 vt (Irg) A prinde. 25 vt (Irg) A tzine. 2627 vtr (C. i. lichide) A (se) colecta (intrun recipient). 28 vt (Reg) A umple (un recipient). 29 vt (Inv) A pastra.

sprijinì v. 1. a sustzine: Atlas sprijinia cerul pe umar; 2. a se servi k de un sprijin: se sprijini in coate 3. fig. a se ajuta: se sprijiniau unii pe altzii. [V. sprijin].

spríjin s. n. pl. spríjine

spríjin s. n. pl. spríjine

sprijin ne.

SPRÍJIN s. 1. v. proptea. 2. v. reazem. 3. v. ajutor. 4. v. protectzie. 5. ajutor concurs contributzie. (~ul lui a fost hotarator.) 6. ajutor concurs oficii (pl.) serviciu. (Va ofer ~ul meu.) 7. protectzie (inv.) regea regealac (reg. fig.) propta. (Ii serveshte k ~.) 8. aparare ocrotire protectzie (inv. shi pop.) obladuire (inv.) aparamant scuteala scutintza scutire (fig.) scut. (Serveshte k ~ impotriva...) 9. ajutor ocrotire patronaj protectzie tutela (rar) tutelaj. (Orfelinatul se bucura de ~ul unei societatzi de binefacere.) 10. egida obladuire ocrotire patronaj protectzie. (Asociatzia se bucura de inaltul ~ al...) 11. v. aparator. 12. ajutor reazem sprijinitor (fig.) toiag. (Ea e ~ul batranetzelor lui.)

SPRIJIN s. 1. pop proptea reazem sustzinere (rar) sprijinitoare (pop.) poprea (reg.) pripoana propta propteala proptish shpraitz (prin Munt. shi Olt.) papainog (Transilv.) shosh (inv.) rezematura sprijineala sprijoana. (~ pentru consolidarea gardului.) 2. (TEHN.) reazem rezematoare. (O piesa care serveshte k ~.) 3. ajutor auxiliar. (Un ~ pretzios.) 4. ajutor asistentza ocrotire protectzie (livr.) recurs (inv. shi pop.) ajutorintza (inv. shi reg.) ajutorie sprijoana (inv.) sprijineala (turcism inv.) iamac. (Ia multzumit pentru ~ lui.) 5. ajutor concurs contributzie. (~ lui a fost hotaritor.) 6. ajutor concurs oficii (pl.) serviciu. (Va ofer ~ meu.) 7. protectzie (inv.) regea regealic (reg. fig.) propta. (Ii serveshte k ~.) 8. aparare ocrotire protectzie (inv. shi pop.) obladuire (inv.) aparamint scuteala scutintza scutire (fig.) scut. (Serveshte k ~ impotriva...) 9. ajutor ocrotire patronaj protectzie tutela (rar) tutelaj. (Orfelinatul se bucura de ~ unei societatzi de binefacere.) 10. egida obladuire ocrotire patronaj protectzie. (Asociatzia se bucura de inaltul ~ al...) 11. aparatorocrotitor protector sprijinitor sustzinator (rar) proteguitor protejator (inv.) arca partinitor pazitor priitor scutitor (fig.) reazem. (El era ~ sau in zile de restrishte.) 12. ajutor reazem sprijinitor (fig.) toiag. (Ea e ~ batrinetzelor lui.)

SPRIJIN AERIAN / DE AVIATZIE totalitatea actziunilor de lupta executata de aviatzia de vanatoarebombardament sau de elicopterele de sprijin in folosul trupelor de uscat sau ale marinei militare pe tot parcursul luptelor duse de acestea. Sprijinul aerian se efectueaza cu majoritatea resursei de aviatzie la dispozitzia unei unitatzi operative sau a unui front pe baza hotararii comandantului caruia i sau afectat fortze aeriene shi in limitele intensitatzii actziunilor de lupta stabilite.

DOS MOI PU STO KAI KINO TEN GHEN (Δόζ μοι πού στῶ χαί χινῶ τήυ γῆυ) (gr.) datzimi un punct de sprijin shi voi urni Pamantul din loc Cuvinte atribuite lui Arhimede shi devenite celebre k simbol al inventivitatzii shi al puterii creatoare nelimitate a omului atunci cand exista temeiuri obiective sau ratzionale.