13 definiții pentru susținător (s.m.)
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUSȚINĂTÓR, -OÁRE, susținători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care susține o povară, care sprijină o greutate. 2. S. m. și f. Fig. Persoană care ajută, care susține, care apără ceva sau pe cineva; apărător, sprijinitor. ♦ Spec. Persoană care întreține cu mijloace materiale altă persoană, o instituție etc. – Susține + suf. -ător (după fr. souteneur).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUSȚINĂTÓR, -OÁRE, susținători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care susține o povară, care sprijină o greutate. 2. S. m. și f. Fig. Persoană care ajută, care susține, care apără ceva sau pe cineva; apărător, sprijinitor. ♦ Spec. Persoană care întreține cu mijloace materiale altă persoană, o instituție etc. – Susține + suf. -ător (după fr. souteneur).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel
- acțiuni
susținător, ~oare [At: GHICA, C. E. II, 334 / V: (rar) ~iitor / Pl: ~i,~oare / E: susține + -ător] 1 a (D. stâlpi, grinzi, ziduri etc.) Care susține (1) o greutate, o povară Si: sprijinător (1). 2-3 smf, a (Persoană) care susține (2) ceva sau pe cineva Si: ajutor (17), apărător (1), ocrotitor, protector, reazem (8), sprijin, sprijinitor, (rar) proteguitor, protejator, (înv) arca (2), părtinitor, păzitor, priitor, scutitor. 4 smf (Spc) Persoană care susține (2) un sportiv, o echipă sportivă, un club sportiv etc. Si: simpatizant, suporter. 5-6 smf, a (Persoană) care susține (5) o altă persoană, o instituție etc. Si: întreținător.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUSȚINĂTÓR2, -OÁRE, susținători, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care sprijină, susține, apără ceva sau pe cineva; apărător. O bucată de vreme soiul ăsta de artă n-a convenit celor ce se ocupau cu dînsa, cum n-au convenit multă vreme adevărurile științifice susținătorilor religiei. IONESCU-RION, C. 57. 2. Persoană care întreține cu mijloace materiale altă persoană, o instituție etc. Unica susținătoare a familiei.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUSȚINĂTÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Persoană) care susține pe cineva sau ceva; care întreține cu mijloace materiale pe cineva. // s.n. Susținător plantar = aparat ortopedic, alcătuit dintr-o lamă, pentru susținerea bolții unui picior plat; supinator. [< susține + -(ă)tor, după fr. souteneur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUSȚINĂTÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (cel) care susține pe cineva sau ceva; care întreține cu mijloace materiale pe cineva. II. s. n. ~ plantar = aparat ortopedic dintr-o lamă pentru susținerea bolții unui picior plat; supinator. (< susține + -/ă/tor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
susținătór s. n. Întăritor ◊ „În nici un caz nu a folosit substanțe interzise. M. avea nevoie de orice, numai de susținătoare nu. Era ca o stâncă, nu-l putea opri nimeni.” Ev.z. 8 II 93 p. 11 (din susține + -tor; DEX – alte sensuri)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SUSȚINĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival 1) Care susține; sprijinitor. 2) fig. (despre persoane) Care servește drept reazem; sprijinitor. /a susține + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
susțiitor, ~oare a, smf vz susținător
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*susțiitór și susținătór, -oáre s. Care susține: susținătoru familiiĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
susținătór adj. m., s. m., pl. susținătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. susținătoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
susținătór adj. m., s. m., pl. susținătóri; f. sg. și pl. susținătoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SUSȚINĂTÓR adj., s. 1. adj. sprijinitor, (livr.) portant. (Stâlpi ~.) 2. s. v. adept. 3. s. v. suporter. 4. s. v. apărător. 5. s. (rar) întreținător. (~ de familie.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SUSȚINĂTOR adj., s. 1. adj. sprijinitor. (Stîlpi ~.) 2. s. adept, partizan, (rar) părtaș, (înv.) părtean. (~ al unei doctrine.) 3. s. suporter. (Un ~ înfocat al echipei.) 4. s. apărător, ocrotitor, protector, sprijin, sprijinitor, (rar) proteguitor, protejator, (înv.) arca, părtinitor, păzitor, priitor, scutitor, (fig.) reazem. (El era ~ său in zile de restriște.) 5. s. (rar) întreținător. (~ de familie.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
susținător, susținătorisubstantiv masculin susținătoare, susținătoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care ajută, care susține, care apără ceva sau pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: apărător sprijinitor
- O bucată de vreme soiul ăsta de artă n-a convenit celor ce se ocupau cu dînsa, cum n-au convenit multă vreme adevărurile științifice susținătorilor religiei. IONESCU-RION, C. 57. DLRLC
-
etimologie:
- Susține + sufix -ător DEX '09 DEX '98
- souteneur DEX '98 DEX '09