opțiuni

6 definiții pentru supinator (s.m.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

supinator [At: LTR2 / Pl: ~i, ~oare sn / E: fr supinateur] 1-2 sm, a (Mușchi) care permite efectuarea supinației. 3 sm Plantar. 4 sn Element ortopedic introdus în încălțăminte pentru persoanele ale căror picioare prezintă anomalii.

SUPINATÓR adj., s.m. (Mușchi) care permite efectuarea supinației. // s.n. Susținător plantar. [< fr. supinateur, cf. lat. supinas – culcat pe spate].

SUPINATÓR I. adj., s. m. (mușchi) care permite mișcarea de supinație. II. s. n. susținător plantar. (< fr. supinateur)

SUPINATÓR ~oáre n. Element ortopedic introdus în încălțămintea persoanelor cu anomalii la picioare. /<fr. supinateur

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

supinatór s. m., adj. m., pl. supinatóri; f. sg. și pl. supinatoáre

supinatór s. n., pl. supinatoáre

Intrare: supinator (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supinator
  • supinatorul
  • supinatoru‑
plural
  • supinatori
  • supinatorii
genitiv-dativ singular
  • supinator
  • supinatorului
plural
  • supinatori
  • supinatorilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)