OCROTIRE s. f. Actziunea de a ocroti shi rezultatul ei; aparare protejare sprijin ajutor. ◊ Ocrotirea sanatatzii = complex de masuri stabilite de stat pentru prevenirea bolilor intarirea shi refacerea sanatatzii prelungirea vietzii shi a capacitatzii de munca a oamenilor. Ocrotirea naturii = actziune organizata de stat de o institutzie shtiintzifica natzionala sau internatzionala in scopul utilizarii ratzionale al conservarii shi al reproducerii resurselor naturale. ♦ Adapost azil. V. ocroti.

ocrotire sf [At: PRAV. COND. (1780) ap. GCR II 125/34 / Pl: ~ri / E: ocroti] 1 Aparare. 2 Protejare. 3 Ajutor. 4 Adapost.

OCROTÍRE ocrotiri s. f. Actziunea de a ocroti shi rezultatul ei; aparare protejare sprijin ajutor. ◊ Ocrotirea sanatatzii = complex de masuri luate de stat pentru prevenirea bolilor intarirea shi refacerea sanatatzii prelungirea vietzii shi a capacitatzii de munca a oamenilor. Ocrotirea naturii = actziune organizata de stat de o institutzie shtiintzifica natzionala sau internatzionala in scopul utilizarii ratzionale al conservarii shi al reproducerii resurselor naturale. ♦ Adapost azil. V. ocroti.

OCROTÍRE s. f. Actziunea de a ocroti; aparare protejare sprijin ajutor. Nu te teme k te ieu sub ocrotirea mea. ALECSANDRI T. I 83. Nu vor mai putea... sta mult in tzara... cetatzile facute la. Tirgovishte shi la Bucureshti nefiind o ocrotire temeinica. BALCESCU O. II 101. Educatzia ocrotirea obshteasca egalitatea morala shi civila... shterg bashtina shi dau locuitori buni shi indatoritzi. RUSSO O. 98. ♦ Adapost azil. Trimise o solie shi la craiul Poloniei poftindul k sa nu sprijineasca pe dushmanul sau Ieremia Movila nici sa dea ocrotire emigratzilor din Ardeal. BALCESCU O. II 279. Au aprins un foc mare k sa deie samn acelor ce sa primejduie k in acel ostrov pot sa afle ocrotire DRAGHICI R. 221.

OCROTÍRE ~i f. 1) v. A OCROTI ◊ ~ea sanatatzii ansamblu de masuri luate de stat pentru prevenirea bolilor shi intarirea sanatatzii. ~ea naturii complex de masuri luate de stat de o institutzie in scopul utilizarii ratzionale al conservarii shi reproducerii resurselor naturale. [Sil. cro] /v. a ocroti

ocrotire f. protectziune.

ocrotíre (ocro) s. f. g.d. art. ocrotírii

ocrotíre s. f. (sil. cro) g.d. art. ocrotírii; pl. ocrotíri

OCROTÍRE s. 1. v. aparare. 2. aparare protectzie sprijin (inv. shi pop.) obladuire (inv.) aparamant scuteala scutintza scutire (fig.) scut. (Serveshte k ~ impotriva...) 3. protejare sprijinire sustzinere (rar) proteguire. (~ batranetzelor lui.) 4. v. ajutor. 5. grija protectzie (fig.) aripa pavaza scut. (Se afla sub ~ lor.) 6. ajutor patronaj protectzie sprijin tutela (rar) tutelaj. (Orfelinatul se bucura de ~ unei societatzi de binefacere.) 7. v. egida.

OCROTIRE s. 1. aparare ferire pazire protejare (livr.) salvgardare (inv. shi pop.) obladuire. (~ tzarii de primejdii.) 2. aparare protectzie sprijin (inv. shi pop.) obladuire (inv.) aparamint scuteala scutintza scutire (fig.) scut. (Serveshte k ~ impotriva...) 3. protejare sprijinire sustzinere (rar) proteguire. (~ batrinetzelor lui.) 4. ajutor asistentza protectzie sprijin (livr.) recurs (inv. shi pop.) ajutorintza (inv. shi reg.) ajutorie sprijoana (inv.) sprijineala (turcism inv.) iamac. (Ia multzumit pentru ~ lui.) 5. grija protectzie (fig.) aripa pavaza scut. (Se afla sub ~ lor.) 6. ajutor patronaj protectzie sprijin tutela (rar) tutelaj. (Orfelinatul se bucura de ~ unei societatzi de binefacere.) 7. egida obladuire patronaj protectzie sprijin. (Asociatzia se bucura de inalta ~ a...)

OCROTIRE. Subst. Ocrotire ocrotintza (inv.) aparare scut (fig.) protejare proteguire (rar) patronare patronaj sprijin (fig.) sprijinire (fig.) sustzinere obladuire (inv. shi pop.) fereala ferire. Ocrotirea sanatatzii; ocrotirea naturii; protectzia muncii. Paza pazire pazit (rar) garda escorta straja strajuire veghe veghere priveghere privegheala (pop.) priveghi (pop.) supraveghere. Tutela tutelaj (rar) epitropie curatela. Favoritism favorizare partinire nepotism protectzie proptea (fig.) pila (fig. fam.). Protectzionism. Ocrotitor aparator protector. Paznic pazitor gardian santinela caraula straja (rar) strajer (inv. shi pop.) strajuitor (rar) supraveghetor. Tutore epitrop curator. Mecena (livr.) mecenat (livr.). Protejat favorit. Adj. Ocrotitor aparator protector de protectzie proteguitor (rar); sprijinitor (fig.); partinitor. Pazitor strajuitor (rar) veghetor. Protejat ferit. Vb. A ocroti a lua pe cineva sub ocrotirea (sub aripa) sa a apara a lua apararea a lua sub aripa (fig.) a sustzine (pe cineva) a proteja a protegui (rar) a protege (rar) a protecta (inv. rar) a obladui (inv. shi pop.); a feri a scuti a tzine la adapost. A pazi a strajui a face de garda a veghea a priveghea (pop.) a supraveghea. A tutela a avea grija a patrona. A favoriza a acorda favoruri a partini a proteja; a pune (a baga) pile (fam.). A se bucura de protectzia cuiva a fi ocrotit a fi sub ocrotire a ajunge (a fi) in miini bune a fi sub mina cuiva a avea spete (pile; proptele). A da in grija cuiva a da pe mina cuiva a lasa in seama cuiva. Adv. Sub ocrotire sub paza; sub tutela. V. aparare paza.

COMISIA PENTRU OCROTIREA MONUMENTELOR NATURII institutzie infiintzata in anul 1930 sub denumirea de Comisiunea Monumentelor Naturii; este afiliata Academiei Romane (din 1950); are sarcina de a inventaria monumentele naturii shi de a adopta masuri pentru ocrotirea lor. Pina in prezent a delimitat c. 400 de rezervatzii naturale (ex. Parcul natzional Retezat Politza cu Crini din Ceahlau Valea Fagilor din N Mtzilor Macin Padurea Letea lacul shi piriul Petzea etc.) shi a declarat monumente ale naturii o serie de elemente floristice (ex. laleaua Cazanelor floarea de coltzi) shi faunistice (ex. risul nagitzul ciocintorsul). C. a propus pe baza unor studii fundamentate constituirea a inca 11 parcuri natzionale (Rodna Calimani Ceahlau Piatra Craiului Delta Dunarii sh.a.) realizate in 1990 shi reglementarea prin legi a protectziei mediului inconjurator.

OCROTIREA NATURII SHI A MEDIULUI INCONJURATOR revista shtiintzifica editata de Academia Romana incepand cu 1955 (pana in 1974 cu titlul „Ocrotirea naturii”). Are un rol important in impulsionarea activitatzii protectzioniste din Romania shi in promovarea conceptelor shi normelor organismelor internatzionale implicate in ocrotirea naturii shi a mediului.