TÁLPA talpi s. f. I. 1. Partea inferioara a labei piciorului la om shi la unele animale de la calcii pina la degete care vine in atingere cu pamintul shi care se sprijina corpul cind omul sau animalul sta in picioare. Nu pot sa mishc talpa piciorului. STANCU D. 313. Baietzii incinsesera o hora de gemea puntea vaporului sub talpile lor goale. BART S. M. 13. Graiul ei cel dulce... il facu sai ramiie talpile lipite de locul unde sta. ISPIRESCU L. 35. Ce se propteshten cap K satzi intren talpi? (Pironul). TEODORESCU P. P. 240. ◊ Expr. Din (sau de la) creshtet pina in talpi (sau in talpa) sau din talpa pina in creshtet v. creshtet. A o apuca la talpa (sau ashi lua talpile la spinare) = a pleca a o shterge. Fata... au apucato repede la talpa mai departe. SBIERA P. 279. Arde focul la talpile picioarelor se spune cind cineva este amenintzat foarte de aproape de o primejdie. Unde sa se ascunda... acum cind focul arde la talpile picioarelor! GALACTION O. I 162. A fi (sau a scula a pune pe cineva) in talpi = a (se) scula din pat; p. ext. a (se) pune in mishcare in actziune. Ar scula tot satul in talpi sa shtie k ia adus pe Ion in casa. REBREANU I. 118. Dupa cina sa dau la culcare k pina nu sa face ziua trebuie sa fien talpi. RETEGANUL P. III 83. Al frige (pe cineva) pamintul sub talpi se spune cind cineva este nelinishtit nerabdator (sa faca ceva sa plece undeva). Poate k numai citeva clipe trecusera. Dar lui Stroe Vardaru i pareau k dureaza de o veshnicie fiindca il frigea pamintul sub talpi. C. PETRESCU A. R. 18. A bate averea la talpi = ashi risipi averea (in petreceri). (Atestat in forma de pl. talpe) Iar dupa cei muri copiii tai au so bata [averea] la talpe. GANE N. III 24. A cunoashte (pe cineva) din talpa = a cunoashte (pe cineva) foarte bine. Numai cine a trait mult cu Agatocle Leushtean precum am trait eu putea sal cunoasca din talpa. GANE N. III 156. Sarut talpile formula invechita shi servila de salut de adresare sau de multzumire. Apoi care cintec poruncitzi sarut talpile intreba Ghioc indoinduse din shale. GANE N. III 174. ◊ Compuse: talpagishtei = planta erbacee cu tulpina puternica cu flori mici roz; creshte in locuri necultivate (Leonurus cardiaca); talpaursului = planta erbacee cultivata shi k planta ornamentala cu frunze mari shi cu flori albe sau trandafirii grupate in forma de spic la virful tulpinii (Acanthus longifolius); acanta; talpastincii = mica planta erbacee cu tulpina culcata ramificata cu flori mici (Coronopus ruelli); talpalupului planta erbacee cu flori mici roshietice shi cu frunzele acoperite pe partea inferioara de numeroase glandule albe (Chaiturus marrubiastrum). 2. Partea de dedesubt a incaltzamintei sau a ciorapului care acopera talpa (1). Ishi privea atent talpa ghetei uda neagra. GALAN B. I 79. Pantaloni albi shi pantofi de olanda cu talpa elastica. C. PETRESCU I. I 12. SHintro zi sa vezi acu deteOsman porunci sai puie Talpilor la cizme cuie. COSHBUC P. II 48. ◊ Expr. A bate talpa (la pamint) = a calca apasat trintind piciorul de pamint. Capitanului i placea sa mearga oamenii tzantzoshi veseli shi sa bata talpa la pamint. SADOVEANU O. VI 195. ♦ Piele groasa tare tabacita in mod special din care se confectzioneaza pingelele incaltzamintei flecurile tocurilor etc. SHia pregatit piele buna shi talpa sho oca de scirtz. SADOVEANU E. 112. Cei drept faceau paralele acele; caci pusese piele buna talpa de fund shi erau cusute de tocmala. CREANGA O. A. 84. II. 1. Lemn gros grinda care se ashaza la partea inferioara a peretzilor unei case pentru a sprijini constructzia; p. ext. (mai ales precizat prin «casei») temelie. Ceva ulcele roshii sau alte lucruri curioase gasite uneori nu mai departe decit sub talpa casei. GALACTION O. I 119. In stinga o aripa a castelului din Suceava... sfirshinduse cu o terasa pusa pe talpi de piatra. DELAVRANCEA O. II 11. Cind valul se retrage ei se intorc ishi ridica iar bordeiele din talpa. VLAHUTZA la CADE. Tilharii... sau sfatuit k sa sape o borta pe sub talpa casei in pivnitza. SBIERA P. 276. Incepe a chiti copacii trebuitori: istai bun de aminare cela de talpi ista de grinzi. CREANGA P. 48. ◊ Expr. Talpa tzarii (sau a casei) = tzaranimea considerata in trecut k temelie a tzarii shi obligata sa suporte tot greul indatoririlor. Potolitziva mai oameni ascultatzi de boieri shi muncitzi! Fitzi harnici shi nu va luatzi dupa indemnurile rele! Voi sintetzi talpa tzarii. REBREANU R. I 271. TZaranul... face parte din acel strat social ce alcatuieshte talpa tzarii care se sprijina intreaga greutate a acesteia. PAMFILE A. R. 33. Locuitorii tzarii erau impartzitzi in mai multe categorii sau clase: 1. Clasa tzaranilor de la sate talpa casei cum sar zice care platea dari shi ducea toate sarcinile statului. GHICA S. XII. Cu drept cuvint li sa aplicat numirea de «talpa casei» numire care eu am scriso sub fotografia reprezentind pe deputatzii pontashi. KOGALNICEANU S. A. 222. (Rar) Talpa casei = barbatul capul familiei. Buna sa va fie inima zise talpa casei. RETEGANUL P. III 4. Talpa iadului = a) temelia iadului (inchipuita k fiind sustzinuta de mama capeteniei dracilor sau de un suflet de pamintean foarte rau). Dupa ce tzii implini anii sa ai a lua din casa lui cei vrea tu; shi aceea are sa fie de trebuintza la talpa iadului k au inceput a putrezi capataiele. CREANGA P. 146. Tu eshti bun de talpa iadului. NEGRUZZI S. I 93. Eu in iad cind am intrat Ceam vazut mam spariat... Vornicul satului TZinea talpa iadului. MARIAN S. 72; b) mama capeteniei dracilor. Talpa iadului insa mai ajunsa de cap decit totzi dracii zise atunci lui Scaraoschi. CREANGA P. 310. Talpa iadului e insushi mama lui Scaraoschi o baba hida shi urita. SHEZ. II 160; c) om foarte rau pacatos in special baba rea vrajitoare; talpoi. Stapina acestei slujnice era... o vrajitoare strashnica care inchega apa... Talpa iadului cum aude despre aceasta minunatzie trimite slujnica degraba sai cheme femeia. CREANGA P. 96. Cind a inceput iapa a fugi unde pica nuca pica shi din talpa iadului bucatzica. id. ib. 101. ♦ Fig. Sprijin baza sustzinere stilp. Iaca shi mosh Arbure talpa razashilor. ALECSANDRI T. 1337. ♦ Fig. Totalitatea oamenilor simpli consideratzi k formind baza societatzii. Incepind la talpa insashi a multzimii omeneshti SHi suind in susul scarii pin’ la fruntzile craieshti. EMINESCU O. I 133. 2. Fiecare dintre cele doua lemne groase orizontale care alcatuiesc trupul razboiului de tzesut. Talpile... formeaza lungimea razboiului. SHEZ. VII 188. 3. Fiecare dintre cele doua suporturi laterale de lemn sau de otzel curbate in sus la capatul de dinainte care aluneca sania. Imi ashezai sania pe talpi ma scuturai de zapada shi plecai shi mai grabit. GANE N. II 204. ♦ Lemnul din dosul cormanei care se sprijina plugul shi care il face sa alunece mai ushor pe brazda. Talpa plugului... e facuta din lemn tare de stejar sau de ulm. PAMFILE A. R. 42. ♦ Partea de dedesubt a corabiei. Sub talpa corabiei Strabatatoaren adinc vuiau rascolitele valuri. MURNU I. 18. ♦ Partea care formeaza fundul unui scoc de moara de joagar etc. Piriul... cade pe roata morii shi iese dincolo vijelios pe talpa unui scoc lat de vreo cinci pashi. CAMIL PETRESCU O. II 587. 4. Partea inferioara latzita a unei piese a unui organ de mashina sau a unui element de constructzie prin care acestea se reazema pe alta piesa pe teren sau pe un suport. Baga de seama k shina are talpa prinsan cirlige zdravene afundaten traverse de stejar. SP. POPESCU M. G. 27. 5. Partea de dedesubt a rindelei (care aluneca pe lemn). ♦ Extremitatea unui pat de pushca care se sprijina arma cind sta in picioare. Se uita chiorish la militzienii careshi scosesera armele shi le lasasera cu talpa de fier pe pamint. MIHALE O. 513. 6. Partea de dedesubt care se cladeshte o claie sau un stog (de fin de paie etc.). Claia... se compune dintro parte scurta... care se numeshte talpa. PAMFILE A. R. 161. 7. Baza unei excavatzii miniere. Pl. shi: talpe (ISPIRESCU U. 111).