pamínt n. pl. urĭ shi rar inte (lat. pavimentum batatura pamint bataturit paviment pardoseala; it. palmento pavimentu moriĭ. V. paviment shi spaĭma). Planeta care locuim: rotatziunea pamintuluĭ. Uscatu partea solida a acesteĭ planete (in opoz. cu marea): codriĭ care acopereaŭ pamintu odinioara. Sol teren: a te culca pe pamint. Fel de teren: pamint negru galben arabil sterp. Lut: oala de pamint. TZara tzinut: pamint nelocuit. Moshie teren de lucrat: tzaranu ĭubeshte pamintu. Fig. Locuitoriĭ pamintuluĭ lumea omenirea: n’am pe nimenĭ pe pamint. A fi pe pamint a exista a trai. A perde pamintu al perde din vedere cind eshtĭ pe mare saŭ a nul maĭ atinge cu picĭoarele cind eshtĭ in apa. A rascoli ceru shi pamintu a face toate sfortzarile. Pamintu fagaduintziiĭ Palestina (considerata k locu fericiriĭ p. Jidaniĭ care rataceaŭ pin pustie): Romania e pentru Jidanĭ un adevarat pamint al fagaduintziĭ (V. eldorado). Pamintu sfint Locurile sfinte Ĭerusalimu shi celelalte locurĭ pe unde a trait Hristos. Pe pamint in lumea asta (in opoz. cu ceru saŭ ĭadu). A tzi se face fatza k pamintu a deveni livid pamintiŭ. A nu te maĭ incapea pamintu de bucurie a fi foarte vesel. A pune capu’n pamint a pleca capu (de intristare de rushine). A face degeaba umbra pamintuluĭ a nu lucra nimica a fi nefolositor. A promite ceru shi pamintu a promite marea shi sarea imposibilu. A fugi mincind pamintu a fugi foarte rapede. A tacea k pamintu a tacea k un peshte a nu zice nimica. Minia pamintuluĭ foarte: era bogat minia pamintuluĭ. Cit e lumea shi pamintu nicairĭ nicĭodata: k el nu maĭ este om (bun saŭ raŭ) cit e lumea shi pamintu. Al pamintuluĭ (in loc. k: gindacaria pamintuluĭ) in numar infinit: intr’o clipa s’a adunat acolo jidanaria pamintuluĭ! Din pamint (din ĭarba verde) de unde shtiĭ cum veĭ putea: sa scotzĭ baniĭ din pamint orĭ te daŭ pe mina politziiĭ! Vechĭ azĭ nord shi Serbia pomint. Vechĭ voc. shi peminte shi paminte (cp. cu spamint). In ordinea distantzeĭ de la soare pamintu e a treĭa planeta. Forma luĭ nu e a uneĭ sfere turtite la polĭ ci a unuĭ tetraedru c’o raza de vreo 6671000 de metri. Se invirteshte in 24 de ore in prejuru luĭ shi in 365 de zile shi 6 ore in prejuru soareluĭ. Geometric pozitziunea punctelor suprafetzeĭ se determina pin paralele shimeridiane. Interioru pamintuluĭ nu e o masa topita cum se credea ci maĭ probabil solid afara de unele locurĭ de supt vulcanĭ undes k nishte buzunare de substantza in fuziune. De aceĭa pe acolos maĭ dese cutremurele. Diferentza de nivel intre uscat shi apa modifica foarte putzin forma generala a pamintuluĭ. Din suprafatza luĭ aproape treĭ sferturĭ is ocupate de ocean. In sfirshit intregu pamint e invalit de un strat de aer numit atmosfera care face posibila vĭatza organizata.