17 definiții pentru lut

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LUT, (3) luturi, s. n. 1. Rocă sedimentară, galbenă sau cafenie, formată din amestec de argilă și nisip fin, friabilă în stare uscată și plastică în stare umedă, folosită în olărie, în construcții și în sculptură; argilă. ◊ Lut verde = argilă de culoare verde, folosită pentru tras brâie la casele țărănești. ◊ Expr. A fi ca lutul în mâna olarului = (despre oameni) a fi lipsit de personalitate, a se lăsa influențat. 2. Pământ. ♦ Fig. Cadavru. 3. Varietate de lut (1). – Lat. lutum.

lut1 sn [At: PSALT. 85/40 / V: (Trs) lud4, (înv) liut, lot / Pl: ~uri / E: ml lutum] 1 Rocă sedimentară, galbenă sau cafenie, folosită în olărie, în construcții și în sculptură Si: argilă. 2 (Pop; d. persoane; îe) A fi ca ~ul în mâna olarului A fi lipsit de personalitate, putând fi ușor influențat. 3 (Reg; îe) A se cerca ~ pe ~ A lovi două vase unul de altul spre a vedea dacă sunt tari. 4 (Reg; îe) A se face ~ și pământ A se supune fără comentarii. 5 (Înv; îs) ~ pecetos Bol3. 6 (Reg; îs) ~ verde Argilă de culoare verde, folosită pentru tras brâie la casele țărănești. 7 Pământ. 8 (Îs) ~ de pământ Argilă. 9 (Reg; îs) ~ de tocilă Nisip fin ce se roade din tocilă și rămâne pe fundul jgheabului. 10 (Reg; fig) Om foarte bătrân. 11 (Olt; Mun) Murdărie pe piele Si: jeg, rapăn. 12 (Fig) Cadavru.

LUT, (rar) luturi, s. n. 1. Rocă sedimentară, galbenă sau cafenie, folosită în olărie, în construcții și în sculptură; argilă. ◊ Lut verde = argilă de culoare verde, folosită pentru tras brâie la casele țărănești. ◊ Expr. A fi ca lutul în mâna olarului = (despre oameni) a fi lipsit de personalitate, a se lăsa influențat. 2. Pământ. ♦ Fig. Cadavru. – Lat. lutum.

LUT, (rar) luturi, s. n. 1. Rocă sedimentară foarte răspîndită în natură, de culoare galbenă sau cafenie, formînd o varietate de argilă cu conținut de nisip și de oxizi de fier, folosită în olărie, lucrări de construcție și sculptură. Sus, la mansardă, alte două încăperi, destul de mari, dar cu lut pe jos. GALAN, B. I 263. Mi-e capul greu ca de lut, Stau în prag și ea nu vine. COȘBUC, P. I 50. Fata... își suflecă mînicile, călcă lut și lipi cuptioriul. CREANGĂ, P. 287. ◊ Lut verde = argilă de culoare verde, folosită de sătence pentru tras brîie la casă. 2. Pămînt. (Poetic) Într-o șubredă făptură de lut, întîmplarea închide cîteodată atîta putere... încît rămîi uimit. ANGHEL, PR. 123. Ce-ți pasă ție, chip de lut, dac-oi fi eu sau altul? EMINESCU, O. I 181. ♦ Fig. Trupul omenesc după moarte. Privesc apoi lutul rămas... alb și rece, Cu haina lui lungă culcat în sicriu. EMINESCU, O. I 37.

LUT ~uri n. 1) Rocă sedimentară de culoare galbenă-roșcată sau cafenie, folosită în construcții și în olărie; argilă. ◊ Greu ca ~ul foarte greu. 2) poet. Trupul omenesc (după moarte). ◊ Chip de ~ se spune despre o persoană indiferentă. /<lat. lutum

lut n. 1. argilă: lutul în mâna olarului; 2. (poetic) corp: coboară ’n morminte nestabilul tău lut BOL. [Lat. LUTUM].

lut n., pl. urĭ (lat. lŭtum, lut; it. loto, sic. lutu, sard. ludu, sp. pg. lodo). Argilă, pămînt galben compact. Fig. Poet. Trupu omuluĭ (făcut din lut, cum se zice).

liut sn vz lut

lot2 sn vz lut

lud4 sn vz lut

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!lut (argilă) s. n.

lut (argilă) s. n., (sorturi) pl. lúturi

lut s. n., pl. lúturi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LUT s. v. argilă.

LUT s. argilă, clisă, humă, pămînt, (înv. și reg.) tină, (reg.) hlei, (Transilv.) agiag. (O cană de ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

lut (lúturi), s. n.1. Argilă. – 2. Pămînt. – Mr., megl., istr. lut. Lat. lutum (Pușcariu 1005; Candrea-Dens., 1032; REW 5189), cf. it. loto, sp., port. lodo.Der. lutărie, s. f. (loc unde se extrage argila); lutișor, s. m. (roșu aprins, ocru); lutos, adj. (argilos), care poate proveni și direct din lat. lutōsus (Pușcariu 1006; Candrea-Dens., 1033; REW 5186); lutui, vb. (a tencui, a lipi). Ngr. λοῦτος pare să se explice din rom. (Meyer, Neugr. St., II, 76).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LUT (lat. lutum) s. n. 1. Material sedimentar format din amestec de argilă (7-30%), praf (28-50%) și nisip fin (sub 50%), friabil în stare uscată și plastic în stare umedă; formează substratul mineral al multor soluri; argilă. Prezența vânelor de l. în România a determinat dezvoltare olăritului, în așezările subcarpatice și în zonele de podiș și deal, ca una dintre ocupațiile importante. 2. Pământ.

Intrare: lut
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lut
  • lutul
  • lutu‑
plural
  • luturi
  • luturile
genitiv-dativ singular
  • lut
  • lutului
plural
  • luturi
  • luturilor
vocativ singular
plural
liut
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lot
  • lotul
  • lotu‑
plural
  • loturi
  • loturile
genitiv-dativ singular
  • lot
  • lotului
plural
  • loturi
  • loturilor
vocativ singular
plural
lud adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lud
  • ludul
  • ludu‑
  • lu
  • luda
plural
  • luzi
  • luzii
  • lude
  • ludele
genitiv-dativ singular
  • lud
  • ludului
  • lude
  • ludei
plural
  • luzi
  • luzilor
  • lude
  • ludelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lut, luturisubstantiv neutru

  • 1. (numai) singular Rocă sedimentară, galbenă sau cafenie, formată din amestec de argilă și nisip fin, friabilă în stare uscată și plastică în stare umedă, folosită în olărie, în construcții și în sculptură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: argilă diminutive: lutișor
    • format_quote Sus, la mansardă, alte două încăperi, destul de mari, dar cu lut pe jos. GALAN, B. I 263. DLRLC
    • format_quote Mi-e capul greu ca de lut, Stau în prag și ea nu vine. COȘBUC, P. I 50. DLRLC
    • format_quote Fata... își suflecă mînicile, călcă lut și lipi cuptioriul. CREANGĂ, P. 287. DLRLC
    • 1.1. Lut verde = argilă de culoare verde, folosită pentru tras brâie la casele țărănești. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A fi ca lutul în mâna olarului = (despre oameni) a fi lipsit de personalitate, a se lăsa influențat. DEX '09 DEX '98
  • 2. (numai) singular Pământ. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pământ
    • format_quote poetic Într-o șubredă făptură de lut, întîmplarea închide cîteodată atîta putere... încît rămîi uimit. ANGHEL, PR. 123. DLRLC
    • format_quote Ce-ți pasă ție, chip de lut, dac-oi fi eu sau altul? EMINESCU, O. I 181. DLRLC
    • 2.1. figurat Trupul omenesc după moarte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: cadavru
      • format_quote Privesc apoi lutul rămas... alb și rece, Cu haina lui lungă culcat în sicriu. EMINESCU, O. I 37. DLRLC
  • 3. Varietate de lut. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.