GREU GREA grei grele adj. adv. s. n. I. Adj. 1. Care apasa cu greutate asupra suprafetzei care sta; care are greutate (mare); care cantareshte mult. Corp greu. ◊ Aur greu = aur masiv. Artilerie grea = artilerie care are in dotarea unitatzilor sale tunuri shi obuziere de mare calibru. Industrie grea = totalitatea ramurilor industriale care produc in general mijloace de productzie. (Sport) Categorie grea = categorie in care intra boxerii luptatorii halterofilii etc. cu cea mai mare greutate. ◊ Expr. Pas greu = moment dificil initziativa plina de greutatzi. Bani grei = suma mare de bani. Cuvant greu = cuvant decisiv. 2. Care este impovarat ingreuiat incarcat. Sac greu. ◊ Familie (sau casa) grea = familie numeroasa shi greu de intretzinut. ♦ (Pop.; la f.) Gravida. ♦ (Despre nori) De culoare neagra aducator de ploaie shi de furtuna. II. Adj. 1. (Despre partzi ale corpului) Care pare k apasa (din cauza oboselii bolii starii sufleteshti etc.). Are capul greu. ◊ Expr. Ai fi (cuiva) inima grea = a fi ingrijorat indurerat; a avea presimtziri rele. A avea mana grea = a) a lovi tare cu palma sau cu pumnul; b) (fam.; despre medici) a lucra neindemanatic grosolan producand dureri pacientzilor. 2. (Despre alimente) Care produce ushor indigestie; care se asimileaza cu greutate. 3. (Despre mirosuri) Care produce o senzatzie de neplacere de insuficientza respiratorie etc.; (despre aer) care miroase rau; incarcat; p. ext. apasator copleshitor. ◊ Atmosfera grea = atmosfera apasatoare care preceda declansharea unei furtuni unei ploi torentziale; fig. situatzie incordata plina de griji de certuri etc. ♦ (Despre somn) Adanc. 4. (Despre intuneric ceatza etc.) Dens compact. III. Adj 1. Care se face cu greutate care cere eforturi mari; anevoios. Munca grea. ♦ (Despre drumuri) Care se parcurge cu dificultate. ♦ Care se intzelege se invatza cu eforturi deosebite. Poezie grea. 2. (Despre suferintze necazuri imprejurari etc.) Care se suporta cu mari suferintze cu mare greutate; (despre boli) care aduce mari suferintze shi se vindeca cu mare greutate sau nu se mai vindeca; grav. ◊ Zile grele sau viatza grea = trai plin de privatziuni shi de necazuri. Lovitura grea = lovitura morala dureroasa. ◊ Expr. (Adverbial) Greu la deal cu boii mici sau greu la deal shi greu la vale se spune cand cineva este silit sa faca fatza unei situatzii dificile cu posibilitatzi (materiale) reduse. ♦ (Despre insulte pedepse etc.) Serios grav. ◊ Vorba grea = insulta jignire. IV. Adv. 1. Cu greutate (mare) cu toata greutatea. Sa lasat greu. ◊ Expr. Ai cadea (cuiva) greu la stomac = ai produce (cuiva) indigestie. ♦ Mult (din punctul de vedere al greutatzii cantitatzii). Cantareshte greu. 2. In mod dificil anevoios cu dificultate cu truda; anevoie. Munceshte greu. ◊ Expr. Ai fi greu (sa)... = a simtzi dificultatea initzierii unei actziuni. Ai veni (cuiva) greu (sa...) = ai fi neplacut (sa...) ai displacea; a se jena (sa... ). Ai fi greu (de cineva sau de ceva) = a) ai fi sila a fi satul (de cineva sau de ceva); b) a se rushina (de cineva sau de ceva). Ai fi (sau a o duce) greu = a trai in lipsuri materiale a avea o situatzie materiala precara. ♦ Incet (shi neplacut). Orele trec greu. 3. Rau grav tare. E greu bolnava. ◊ Expr. A ofta (sau a suspina) greu = a ofta (sau a suspina) din adancul inimii profund (de durere necaz etc.). A plati greu = a) a plati scump cu mari sacrificii; b) a nu plati la timp. V. S. n. 1. Greutate dificultate; imprejurare dificila; impas. ◊ Loc. adv. Din greu = a) cu mult efort intampinand mari dificultatzi; b) adanc profund. La greu = cand este vorba de o treaba anevoioasa. A greu = cu neplacere. ◊ Expr. Acui greul = a sosit momentul decisiv. A da de greu = a intampina dificultatzi. 2. Povara sarcina; p. ext. partea cea mai grea cea mai dificila a unei munci a unei situatzii etc. 3. Partea mai numeroasa dintrun ansamblu de elemente; gros. Greul armatei. Lat. grevis (= gravis).

greu grea [At: PRAV. MOLD. 54 / Pl: grei grele (inv) grai / E: ml gravis] 1 a Care are greutate mare. 2 a (Inv; is) Aur greu Aur masiv. 3 av (Ie) A se lasa ~ pe ceva sau pe cineva A se lasa cu toata greutatea corpului pe ceva sau pe cineva. 4 a (D. obiecte fiintze oameni) Care este incarcat cu o sarcina. 5 a (D. obiecte incarcate cu corpuri solide lichide sau gazoase) Care este greu din pricina contzinutului. 6 a (Reg.; d. turme) Mare. 7 a (Inv.; d. armate) Care are in dotare mult armament cu artilerie care de lupta sau de transport etc. 8 a (Inv.; d. tabere) Care are mult armament artilerie care de lupta sau de transport. 9 a (Ioc artilerie ushoara; is) Artilerie grea Unitate de artilerie cu piese de calibru mare. 10 a (Ioc cavalerie ushoara; is) Cavalerie grea Cavalerie care folosea piese de artilerie de calibru mijlociu sau mare. 11 a (Ivp; d. avere) Mare. 12 a (Pfm; is) Familie (sau casa) grea Familie cu multzi membri dificil de sustzinut material. 13 a (Pop; is) Femeie grea (sau irg grea de prunc ori grea in pantece) Femeie insarcinata. 14 a (Irg; d. femei; ila) Greamare Gata sa nasca. 15 sn (Ivr; ic) Greulpamantului Caine cu insushiri magice din basmele populare romaneshti. 16 a (Pfm; d. partzi ale corpului omenesc) Care da senzatzia k atarna sau k apasa. 17 a (Inv; cu indicarea activitatzii ics) ~ la... Greoi. 18 a (Pfm; d. somn ) Adanc. 19 av (Pop; fig; ie) A dormi ~ A fi mort. 20 av (Pfm; in legatura cu verbele a ofta a suspina) Din adancul inimii. 21 a (Pfm; ie) A avea inima grea A fi ingrijorat. 22 a (Pfm; iae) A fi trist. 23 a (Pfm; ie) A avea mana grea A lovi periculos. 24 a (Pfm; iae) A lucra neatent sau neindemanatic provocand dureri pacientzilor. 25 a (Pfm; ie) A avea cap ~ sau a fi ~ de (sau la) cap A nu pricepe ushor. 26 av (D. mancaruri; pfm; ie) A cadea (sau a mistui) ~ Care nu fac bine la stomac. 2728 a av (D. miros) (Care este) neplacut producand scarba sau greatza. 2930 a av (D. aer) (Care miroase) neplacut producand greatza. 3132 a av (D. sunet) Grav. 33 a (D. activitatzi) Dificil. 34 a (D. boala durere) Grav. 35 a (D. un sentiment) Chinuitor. 36 a (D. vreme) Furtunos. 37 a (D. anotimp) Friguros. 38 a (D. timp imprejurari etc.) Zbuciumat. 39 a (D. timp imprejurari) Cu privatziuni. 40 a (D. drumuri locuri) Inaccesibil. 41 a (D. respiratzie) Anevoios. 42 a (D. impozite datorii) Impovarator. 43 av Cu dificultate. 4445 a av (Pfm; iljv; urmat de un participiu substantivat rar de un infinitiv) ~ de ... (Care este) dificil. 46 av (Pfm; ie) Ai fi (sau ai veni ai cadea ai pica cuiva) ~ ceva (sau de cineva de ceva de a face ori sa faca ceva) A se afla intro situatzie dificila. 47 av (Pfm; iae) Al supara pe cineva ceva. 48 av (Pfm; ie) A o duce ~ A fi in mare dificultate (mai ales materiala). 49 av (D. oameni) Care se poarta dushmanos fatza de cineva. 50 av (Inv; d. oameni sau d. animale salbatice) Rau. 51 av a (Inv) Incomod. 52 sn (Inv) Necaz. 53 sn (Pfm; ie) A duce ~l la ceva A avea de rezolvat partea cea mai dificila dintro activitate. 54 sn (Pfm; ie) A scoate pe cineva de la ~ A scoate pe cineva dintro situatzie precara. 55 sn (Pfm; ie) TZie mai mare ~l sa ... Te apuca jalea sa ... 56 sn (inv; is) Mare ~ Cantitate mare din ceva. 57 sn (Irg; ilav) Cu (mare sau mult) ~ Anevoios. 58 sn (Pfm; in legatura cu verbe k a ofta a rasufla a munci etc.; ilav) Din (sau invechit in de) ~ Mult. 59 sn (Inv) Partea cea mai numeroasa dintrun ansamblu de elemente. 60 a (Is) Industrie grea Totalitatea ramurilor industriale care produc in general mijloace de productzie. 61 a Categorie grea Categorie in care intra boxerii luptatorii halterofilii etc. cu greutate mare. 62 a (Spt ; is) Categorie supergrea Categorie in care intra boxerii luptatorii halterofilii etc. cu cea mai mare greutate. 63 a (Is) Pas ~ Moment greu care implica o multzime de greutatzi sau incertitudini. 64 a (Is) Cuvant ~ Cuvant decisiv. 65 a (D. nori) Care are culoare neagra shi e prevestitor de ploaie shi furtuna. 66 a (D. atmosfera ceatza) Dens compact. 67 a Care se intzelege sau se invatza cu eforturi deosebite. 68 av (Pfm; ie) ~ la deal cu boii mici sau ~ la deal shi ~ la vale Exprima situatzia cuiva care este silit sa faca fatza unei imprejurari dificile cu mijloace putzine. 69 a (Is) Vorba ~ Jignire. 70 av (Ie) A plati ~ A plati scump cu mari sacrificii. 71 av (Iae) A nu plati la timp (amanand mereu). 72 sn (Pfm; ie) Acui ~l A sosi momentul decisiv. 73 sn (Pfm; ie) A da de ~ A intampina dificultatzi. corectata

GREU GREA grei grele adj. adv. s. n. I. Adj. 1. Care apasa cu greutate asupra suprafetzei care sta; care are greutate (mare); care cantareshte mult. Corp greu. ◊ Aur greu = aur masiv. Artilerie grea = artilerie care are in dotarea unitatzilor sale tunuri shi obuziere de mare calibru. Industrie grea = totalitatea ramurilor industriale care produc in general mijloace de productzie. (Sport) Categorie grea = categorie in care intra boxerii luptatorii halterofilii etc. cu cea mai mare greutate. ◊ Expr. Pas greu = moment dificil initziativa plina de greutatzi. Bani grei = suma mare de bani. Cuvant greu = cuvant decisiv. 2. Care este impovarat ingreuiat incarcat. Sac greu. ◊ Familie (sau casa) grea = familie numeroasa shi greu de intretzinut. ♦ (Pop.; la f.) Gravida. ♦ (Despre nori) De culoare neagra aducator de ploaie shi de furtuna. II. Adj. 1. (Despre partzi ale corpului) Care pare k apasa (din cauza oboselii bolii starii sufleteshti etc.). Are capul greu. ◊ Expr. Ai fi (cuiva) inima grea = a fi ingrijorat indurerat; a avea presimtziri rele. A avea mana grea = a) a lovi tare cu palma sau cu pumnul; b) (fam.; despre medici) a lucra neindemanatic grosolan producand dureri pacientzilor. 2. (Despre alimente) Care produce ushor indigestie; care se asimileaza cu greutate. 3. (Despre mirosuri) Care produce o senzatzie de neplacere de insuficientza respiratorie etc.; (despre aer) care miroase rau; incarcat; p. ext. apasator copleshitor. ◊ Atmosfera grea = atmosfera apasatoare care preceda declansharea unei furtuni unei ploi torentziale; fig. atmosfera incarcata de griji de certuri etc. ♦ (Despre somn) Adanc. 4. (Despre noapte ceatza etc.) Dens compact. III. Adj. 1. Care se face cu greutate care cere eforturi mari; anevoios. Munca grea. ♦ (Despre drumuri) Care poate fi strabatut cu greutate. ♦ Care se intzelege se invatza cu eforturi deosebite. Poezie grea. 2. (Despre suferintze necazuri imprejurari etc.) Care se suporta cu mari suferintze cu mare greutate; (despre boli) care aduce mari suferintze shi se vindeca cu mare greutate sau nu se mai vindeca; grav. ◊ Zile grele sau viatza grea = trai anevoios plin de lipsuri. Lovitura grea = lovitura morala dureroasa. ◊ Expr. (Adverbial) Greu la deal cu boii mici sau greu la deal shi greu la vale se spune cand cineva este silit sa faca fatza unei situatzii dificile cu posibilitatzi (materiale) reduse. ♦ (Despre insulte pedepse etc.) Serios grav. ◊ Vorba grea = insulta jignire. IV. Adv. 1. Cu greutate (mare) cu toata greutatea. Sa lasat greu. ◊ Expr. Ai cadea (cuiva) greu la stomac = ai produce (cuiva) indigestie. ♦ Mult (din punctul de vedere al greutatzii cantitatzii). Cantareshte greu. 2. In mod dificil anevoios cu dificultate cu truda; anevoie. Munceshte greu. ◊ Expr. Ai fi greu (sa)... = a simtzi dificultatea initzierii unei actziuni. Ai veni (cuiva) greu (sa...) = ai fi neplacut (sa...) ai displacea; a se jena (sa...). Ai fi greu (de cineva sau de ceva) = a) ai fi sila a fi satul (de cineva sau de ceva); b) a se rushina (de cineva sau de ceva). Ai fi (sau a o duce) greu = a trai in lipsuri materiale a avea o situatzie materiala precara. ♦ Incet (shi neplacut). Orele trec greu. 3. Rau grav tare. E greu bolnava. ◊ Expr. A ofta (sau a suspina) greu = a ofta (sau a suspina) din adancul inimii profund (de durere necaz etc.). A plati greu = a) a plati scump cu mari sacrificii; b) a nu plati la timp. V. S. n. 1. Greutate dificultate; imprejurare dificila; impas. ◊ Loc. adv. Din greu = a) cu mult efort intampinand mari dificultatzi; b) adanc profund. La greu = cand este vorba de o treaba anevoioasa. A greu = cu neplacere. ◊ Expr. Acui greul = a sosit momentul decisiv. A da de greu = a intampina greutatzi. 2. Povara sarcina; p. ext. partea cea mai grea cea mai dificila a unei munci a unei situatzii etc. 3. Partea mai numeroasa dintrun ansamblu de elemente; gros. Greul armatei. Lat. grevis (= gravis).

GREU³ GREA grei grele adj. (In opozitzie cu ushor) I. (In sens material) 1. Care are greutate. Toate corpurile sint grele. ♦ (Sens curent) Care are greutate mare; care apasa tare asupra suprafetzei care sta; care trage (mult) la cintar. Vintul abia clintit al acelui ceas prinse a framinta marea grea a semanaturilor. CAMILAR TEM. 146. Cind stralucesc sub roua grea Carari de soare pline Frumoasa eshti padurea mea SHi singura k mine... TOPIRCEANU B. 8. Voua shiun butuc vie greu Eu ridic o birna. COSHBUC P. II 24. Voinicii osteneau K povara grea duceau. JARNÍKBIRSEANU D. 309. ◊ Aur greu = aur masiv. SHapte policandre de aur greu cu cite shapte sfeshnice atirnau din tavanul lucrat in sidef. CARAGIALE P. 140. Benzina grea v. benzina. Artilerie grea = artilerie care cuprinde piese de mare calibru anevoie deplasabile. Industrie grea v. industrie. (Sport) Categorie grea = categoria boxerilor care au greutatea corpului de la 81 kg in sus. ◊ Expr. Bani grei = bani multzi suma mare. Trebuie sa dea batrinul bani grei la avocatzi. DUMITRIU P. F. 44. Cuvint greu = cuvint hotaritor decisiv. A avea pas(ul) greu = a calca apasat. 2. Ingreuiat impovarat incarcat. Era greu pamintul de atitea jivine. RETEGANUL P. V 6. ♦ (La f.; popular despre femei) Gravida. Nu trecu mult shi fata ramase grea. ISPIRESCU L. 63. ♦ (Despre nori) De ploaie de furtuna. II. Care da senzatzia sau impresia de greutate de apasare. 1. (Despre partzi ale corpului) Care pare greu (I 1) (din cauza oboselii etc.). Capul greu de stralucirea parului shi de ginduri se inclinase ushor pe un umar iar zimbetul poate intiiul ei zimbet cald i intiparise pe figura o nevinovatzie de imaculata aratare. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 92. Tirziu de tot sa ridicat SHi ochiii se facura grei. COSHBUC P. I 231. Capul greu cadea pe banca pareau toaten infinit. EMINESCU O. I 141. ◊ Expr. Ai fi (cuiva) inima grea = a fi ingrijorat trist indurerat. Cind seapropie deamiazi mie inima grea. DAVIDOGLU M. 39. A avea mina grea = a) a avea mina tare care loveshte rau; b) (familiar despre unii chirurgi shi dentishti) a lucra dur provocind dureri. A fi greu de (sau la) cap = a nu pricepe ushor a fi prost. Mosh Ioane dar dumneata cum vad eshti cam greu de cap; ia haidem in gradina sa va fac a intzelege shi mai bine. CREANGA A. 164. Ha ha ha greu ai mai fost de cap. ALECSANDRI T. I 254. 2. (Despre mincari alimente) Care ingreuiaza stomacul care produce indigestie; care se digera sau se asimileaza greu; indigest. Carnea de porc e grea la stomac. 3. (Despre miros) Gretzos neplacut nesuferit; (despre aer) mirosind rau inchis incarcat. In atmosfera grea de mirosul substantzelor inchise in fiole faclia arunca o lumina turbure roshie galbana shi somnoroasa. EMINESCU N. 52. Un miros greu de oaie de ceapa shi de rachiu. ODOBESCU S. III 18. Aici este nu shtiu ce miros greu. NEGRUZZI S. I 89. 4. (Despre abstracte) Apasator copleshitor. O lene grea se lasa din cerul cald de vara. VLAHUTZA P. 4. ◊ Atmosfera grea = aer inabushitor atmosfera apasatoare gata de ploaie; fig. mediu atmosfera incarcata de griji amenintzari certuri etc. ♦ (Despre somn) Adinc. Somnul cel vecinic este greu. MACEDONSKI O. I 51. Da greu somn am dormit! ISPIRESCU L. 119. 5. (Despre noapte intuneric ceatza) Dens compact. Tovarashi datzi iuresh la lupta cea mare Cu intunericul greu shi cu beznele! DESHLIU G. 28. Fumul vapoarelor ingrosha picla grea apasatoare. BART E. 386. III. (In sens abstract) 1. Care se face cu greutate anevoie cu mare incordare de puteri care cere eforturi mari; dificil anevoios. Ascensiune grea. ▭ Aceasta este cea din urma shi mai grea slujba ce mai ai sa faci. ISPIRESCU L. 29. La inceput se pare greu dar te vei deprinde. Radacina invatzaturii este amara dulci sint insa rodurile sale. NEGRUZZI S. I 9. ◊ Munca grea = munca facuta in conditzii vatamatoare sanatatzii k temperatura inalta sau prea scazuta umiditate mare etc. ◊ (Urmat de un verb la supin) Sint grei batrinii de pornit Dar dei porneshti sint grei deoprit! COSHBUC P. I 58. Un fragment... din poema lui Gratziu Faliscu ale carui versuri grele de intzeles neau pastrat limba tehnica a stramoshilor noshtri vinatorii latini. ODOBESCU S. III 64. Incercarea trebuie sa fie cit mai grea shi de priceput shi de indeplinit. SHEZ. I 98. ♦ (Despre drumuri locuri etc.) Anevoie de parcurs de strabatut. Iar cararile vietzii fiind grele shi inguste Ei incearca sa le treaca prin protectzie de fuste Dedicind broshuri la dame a caror barbatzi ei spera Cajungind cindva minishtri lea deschide cariera. EMINESCU O. I 137. Bitza calushi potcoveshte De grea cale mil gateshte. SHEZ. I 46. Undea fi drumu mai greu Sa teajunga dorul meu Undea fi calea mai grea Sa teajunga jalea mea. ib. 166. ♦ Anevoie de intzeles de lamurit de rezolvat de invatzat. Problema grea. Text greu. Intrebare grea. Expunere grea. Limba grea. ▭ Un calugar batrin sta pe o banca de lemn in gang inaintea portzilor. Se gindeshte la ceva poate la ceva greu shi adinc. SADOVEANU O. VII 201. ♦ (Despre raspunderi sarcini) Anevoie de indeplinit; insemnat important mare. 2. (Despre rele necazuri suferintze) Anevoie de suportat; apasator mare. La grea belea ma virit iar spinul. CREANGA P. 219. Turcii mare mil aflau la greu bir mil ashezau. SHEZ. III 212. ◊ Temnitza grea v. temnitza. Familie (sau casa) grea = familie numeroasa greu de intretzinut. ◊ (Adverbial in expr.) Greu la deal shi greu la vale sau greu la deal cu boii mici se zice despre o persoana care are multe greutatzi care no ajuta puterile sau despre o situatzie anevoioasa. ♦ (Despre boli rani slabiciuni trupeshti) Care se vindeca anevoie sau care nu se vindeca de loc; grav. Cind vazu fiul imparatului k zina lipseshte atita i fu. Cazu la grea boala. ISPIRESCU L. 311. Rana ce nu se vede aceea e mai grea. ◊ Fig. Ce durere spune Ce dor greu supune Inimioara ta...? ALECSANDRI P. I 197. ◊ Zile grele (sau viatza grea trai greu) = trai anevoios viatza plina de lipsuri de suferintze mizerie. SHi stramoshii tai au dus zile grele. SADOVEANU O. VI 51. Frunza verde doi pelini Nui greu traiul prin streini Dar i greu cind nai cu cine Cind nui mindra linga tine. ANT. LIT. POP. I 40. Batrinetze grele = batrinetze cu infirmitatzi cu boli. Lovitura grea = lovitura mare dureroasa. ♦ (Mai ales despre ocari insulte pedepse etc.) Serios grav. Vina grea. Pedeapsa grea. ▭ Boieri sintetzi nebuni? Va batetzi joc de mine? «E grea ocara ce neo faci» spatarul i raspunde. COSHBUC P. I 196. ◊ Vorba grea (sau vorbe cuvinte grele) = insulta ocara. A facut scandal... shi a spus vorbe grele. PAS Z. I 143. Spune o vorba grea batema alungama ma duc! SADOVEANU O. I 428. ♦ (Despre timp imprejurari situatzii) Cu greutatzi cu dificultatzi; critic. Eu am acolo un hambar plin cu posmagi; ia asha pentru imprejurari grele. CREANGA P. 330. Atunci in acele grele shi amari minute [ale luptei de la Calugareni] turcii... stau inmarmuritzi shi cu durere ishi intorceau ochii catre pustiile Asiei. BALCESCU O. II 64. ♦ Iarna grea = iarna geroasa shi lunga. Vreme grea = a) furtuna. Cararea asta o shtia SHi colo stinca deadapost Pe ploaien vreme grea. COSHBUC P. I 232; b) (mai ales la pl.) vremuri imprejurari critice. ♦ (Invechit; despre oameni) Dushmanos inaccesibil. Se plinse de nemtzi k sint grei shi scumpi k nu trimisera pina atunci nici oshtiri nici bani nici ajutoare. BALCESCU O. II 197.

GREU² grea (grei gréle) 1) (in opozitzie cu ushor) Care cantareshte mult; de greutate mare. * Artilerie grea artilerie inzestrata cu tunuri de mare calibru shi de mare greutate. Industrie grea. v. INDUSTRIE. Categorie grea categorie de sportivi (luptatori boxeri halterofili) cu cea mai mare greutate. Pas ~ pas hotarator. Cuvant ~ cuvant decisiv. Bani grei bani multzi. A avea mana grea (a fi ~ la mana) a) a avea mana puternica; b) a face ceva fara indemanare. 2) Care este incarcat (cu ceva). Livada grea de rod. ◊ Nori grei nori intunecatzi care aduc furtuna. 3) (despre partzi ale corpului) Care pare k apasa cu greutate provocand o senzatzie neplacuta. A avea picioarele grele de oboseala. ◊ Somn ~ somn profund. A avea (sau ai fi) inima grea a) a fi indurerat; b) a se ingrijora. 4) pop. (despre femei) Care este gravida; insarcinata. 5) (despre alimente) Care se asimileaza indelung shi anevoios. 6) (despre miros) Care este neplacut. 7) (despre aer) Care sta neimprospatat de mult timp; statut; inchis. 8) (despre sentimente suferintze etc.) Care este dificil de suportat; care apasa; apasator. * Atmosfera grea a) atmosfera inabushitoare (care prevesteshte ploaie); b) atmosfera stare de spirit apasatoare datorita grijilor neintzelegerilor. 9) Care cere mari eforturi; dificil. Insarcinare grea. Problema grea. ◊ A fi ~ de (sau la) cap v. CAP. Viatza grea viatza plina de lipsuri. 10) (despre boli rani etc.) Care prezinta un pericol; periculos. 11) Care se caracterizeaza printrun moment de criza; critic. Situatzie grea. Vremuri grele. ◊ Iarna grea iarna lunga shi geroasa. 12) (despre insulte pedepse etc.) Care poate avea consecintze serioase. /<lat. grevis

greu a. 1. anevoie de purtat sau de mishcat: familie grea sarcina grea; 2. anevoie de facut: un drum greu; 3. grav: boala grea greshala grea; 4. insarcinata (vorbind de femei): a ramas grea. [Lat. vulg. GREVIS = clasic GRAVIS]. ║ n. 1. greutatea: lasa tot greul pe fata moshneagului CR.; 2. partea cea mai insemnata: greul armatei; 3. fig. anevointza: a dat de greu. ║ adv. 1. cu greutate: calca greu; 2. cu anevoie: intzelege greu; 3. adanc: din greu adormisem CR.

2) greŭ grea adj. pl. f. grele (d. lat. *grĕvis ild. gravis dupa lĕvis ushor shi brĕvis scurt; it. grave shi greve fr. grief pv. cat. greu sp. pg. grave. V. grav). Care trage mult la cantar: lada grea. Numeros cu multe bagaje orĭ arme: familie grea armata grea. Fem. Gravida. Fig. Dificil: drum greŭ. Grav periculos: boala grea. Adinc intens: somn greŭ. Aspru sever: pedeapsa grea. Grav vĭolent: cuvinte grele. Atzĭ fi greŭ sa facĭ ceva atzĭ fi dificil. Atzĭ fi greŭ de multa mincare de vĭatza atzĭ fi greatza de multa mincare de vĭatza. Mie greŭ sa te aud mie greatza sa te aud. A te lasa greŭ a te lasa cu toata greutatea corpuluĭ (fig.) a face pe dificilu. A fi greŭ de cap saŭ la cap a fi prost a intzelege greŭ. S. n. fara pl. Partea cea maĭ grea greime greutate: greu armateĭ. Lucrurile s’aŭ rasturnat shi tot greu a venit pe el. Fig. Dificultate: Aicĭ e greu! Am dat a greŭ! Adv. In mod greŭ: a trage greŭ (saŭ mult) la cantar a lovi a calca greŭ. Anevoĭe in mod dificil: a trai greŭ a pricepe greŭ. In mod adinc tare: a dormi greŭ. Cu severitate: a pedepsi greŭ. In mod grav: a insulta greŭ. Cu greŭ cu greutate dificil greŭ: a trai cu greŭ a reushi cu greŭ. Din greŭ adinc: a suspina a adormi din greŭ. A calca a lovi din greŭ a calca a lovi greŭ. A munci din greŭ a munci la lucru greŭ dificil.

greu¹ adj. m. pl. grei; f. grea art. greáua pl. gréle

greu adj. m. pl. grei; f. sg. grea art. greáua g.d. art. grélei pl. gréle

GREU adj. s. adv. 1. adj. (inv. shi reg.) povarnic. (Un obiect foarte ~.) 2. s. v. povara. 3. adv. mult. (Pachetul atarna cantareshte ~.) 4. adj. v. incarcat. 5. adj. v. impovarat. 6. adj. adanc compact dens des gros. (Ceatza ~.) 7. adj. v. indigest. 8. adj. v. neplacut. 9. adj. v. irespirabil. 10. adj. v. profund. 11. adj. v. dificil. 12. s. dificultate greutate. (A dus tot ~ul actziunii.) 13. adj. v. dificil. 14. s. v. incercare. 15. adj. v. dificil. 16. adv. v. dificil. 17. adj. anevoios mizerabil necajit prost rau (inv. shi pop.) necajos. (A dus un trai ~.) 18. adj. apasator chinuit rau. (O viatza ~.) 19. adj. v. apasator. 20. adj. v. aspru. 21. adj. v. critic. 22. adj. v. grav. 23. adv. v. grav. 24. adj. v. critic. 25. adj. complicat dificil. (O problema ~ la matematica.) 26. adj. v. anevoios. 27. adv. v. abia. 28. adv. anevoie (prin Transilv.) sichish. (Ia restituit ~ imprumutul.) 29. adj. aspru brutal tare violent (fig.) dur. (Vorbe ~ele.) 30. adv. v. incet.

GREU adj. s. adv. 1. adj. (inv. shi reg.) povarnic. (Un obiect foarte ~.) 2. s. greutate incarcatura povara sarcina (livr.) pondere (pop.) tarhat (inv. shi reg.) pond tar tovar (Mold.) tabirca (inv.) greatza greime. (Purta tot ~ul in spate.) 3. adv. mult. (Pachetul atirna cintareshte ~.) 4. adj. incarcat plin. (Un cosh ~ de fructe.) 5. adj. impovarat incarcat ingreuiat ingreunat. (Avea spatele ~ de...) 6. adj. adinc compact dens des gros. (Ceatza ~.) 7. adj. indigest. (O mincare ~.) 8. adj. dezagreabil dezgustator displacut dizgratzios gretzos infect imputzit neplacut nesuferit puturos rau respingator scirbos urit raumirositor (livr.) fetid miasmatic pestilentzial repugnant repulsiv (inv. shi pop.) scirnav (inv.) scirbavnic scirbelnic. (O duhoare ~.) 9. adj. irespirabil inabushitor incarcat sufocant viciat. (O atmosfera ~.) 10. adj. adinc profund. (Un somn ~.) 11. adj. anevoios dificil (pop.) ostenitor (inv.) ostenicios. (O treaba ~.) 12. s. dificultate greutate. (A dus tot ~ actziunii.) 13. adj. anevoios delicat dificil gingash (fig.) ingrat. (Are o misiune ~.) 14. s. greutate impas incercare necaz vicisitudine. (A trecut cu bine ~ul.) 15. adj. dificil pretentzios. (Un text ~.) 16. adv. anevoie dificil. (~ de intzeles.) 17. adj. anevoios mizerabil necajit prost rau (inv. shi pop.) necajos. (A dus un trai ~.) 18. adj. apasator chinuit rau. (O viatza ~.) 19. adj. apasator copleshitor covirshitor impovarator (livr.) oneros. (Indatoriri ~.) 20. adj. aspru (fig.) ciinesc ciinos. (O iarna o vreme ~.) 21. adj. agitat critic framintat tulbure zbuciumat. (Vremuri ~.) 22. adj. grav malign periculos primejdios serios (rar) sever (fam.) urit. (O boala ~; o forma ~ a bolii.) 23. adv. grav rau serios tare. (E ~ bolnav.) 24. adj. critic grav periculos primejdios. (Moment ~ al unei crize.) 25. adj. complicat dificil. (O problema ~ la matematica.) 26. adj. anevoios dificil (fig.) aspru spinos. (Drumul ~ al cunoashterii.) 27. adv. abia anevoie. (~ a scapat cu fuga.) 28. adv. anevoie (prin Transilv.) sichish. (Ia restituit ~ imprumutul.) 29. adj. aspru brutal tare violent (fig.) dur. (Vorbe ~.) 30. adv. incet lent. (Noaptea trecea ~.)

Greu ≠ ushor lesne

GREA adj. v. gravida insarcinata.

SPAT GRÉU s. (MIN.) barita baritina.

grea adj. v. GRAVIDA. INSARCINATA.

gréu (éa) adj. 1. Grav cu greutate. 2. Grav serios de temut. 3. Important mare numeros. 4. Dificil anevoios. 5. Suparator. 6. Adinc. 7. Aspru dur taios. 8. (Adj. f.) Insarcinata gravida. 9. (Adv.) Anevoie dificil cu mare efort. 10. (Inv.) Rau detestabil. 11. (S. m.) Greutate povara chin. Mr. greu greao; megl. greu gręo; istr. greu grę. Lat. gravis prin intermediul unei forme pop. *grevis (Diez I 223; Densusianu Hlr. 504; Pushcariu 735; CandreaDens. 756; Philippide Principii 33; REW 3855; DAR; Rosetti I 57) cf. it. greve prov. cat. gal. greu fr. grief sp. port. grave. Este dublet al lui grav adj. din fr. grave; pentru semantismul sensului 8 cf. lat. gravida. Schimbarea de terminatzie se explica de catre Candrea Éléments 19 prin paralelismul cu mea meu considerinduse deci grea k punct de plecare; Pascu Beiträge 17 prefera de la un lat. *grevus. Der. greoi adj. (care se mishca cu greu lipsit de vioiciune mocait) cu suf. oi; greutate s. f. (insushirea unui corp de a fi greu; povara; dificultate; importantza gravitate; putere eficacitate; lest; haltera; asprime; gros parte cea mai importanta majoritatea) cu suf. (t)ate k in putzinatate singuratate strainatate (der. directa dintrun lat. *grevitatēm care o propun Pushcariu 736; CandreaDens. 757 shi DAR pare mai putzin probabila); greime (var. greuime) s. f. (inv. greutate povara); greuintza s. f. (inv. greutate); greumint s. n. (inv. chin); greunatate s. f. (Trans. greutate); ingreuia vb. (a agrava a incarca a face mai greu; a copleshi a impovara; a incurca a stinjeni; inv. a deranja; a lasa grea o femeie) de la greu sau dupa DAR de la greoi (dupa Pushcariu 858 shi CandreaDens. 759 din lat. ingrevāre; dupa REW 4428 de la ingraviāre); ingreuietor adj. (copleshitor impovarator); ingreuna vb. cu aceleashi sensuri k ingreuia al carui dublet expresiv pare a fi pe baza suf. uni una cf. miau › mieuna schiau › scheuna (dupa Pushcariu 859; CandreaDens. 760 shi DAR de la un lat. *ingrevĭnāre); ingreunator adj. (copleshitor; agravant); greunatic adj. (Trans. de Vest corpolent); ingreutatzi vb. (a impovara a ingreuna) de la greutate; ingreca vb. (a impovara a lasa grea; a concepe a zamisli) der. expresiv de la greu cf. mr. megl. (a)ngrec (a)ngricare (dupa Pushcariu 857; CandreaDens. 861 shi DAR din lat. *ingrevĭcāre). Draganu Dacor. IV 741 il cita pe gracina vb. (Olt. a suporta a suferi) cuvint rar care il deriva dintrun lat. *ingrevĭcĭnāre a carui explicare pare dificil de admis.

greu grea adj. In expr. a fi grea = a fi insarcinata gravida; groasa: „Cand am fo cu tine gré / Am trecut pesteo valce / TZiam scapat norocun ié” (Calendar 1980: 91). Lat. grevis (= gravis) „greu incarcat” (SHaineanu Scriban; Philippide Pushcariu CDDE DA Rosetti cf. DER; DEX MDA).

greu grea adj. In expr. a fi grea = a fi insarcinata gravida; groasa: „Cand am fo cu tine gré / Am trecut pesteo valce / TZiam scapat norocun ié” (Calendar 1980: 91). Lat. gravis grevis.

lichide grele (engl.= heavy liquids) lichide cu G mare utilizate la concentrarea prin flotare sau decantare a granulelor min. din nisipuri sau roci (in prealabil dezagregate). L.g. utilizate in mod frecvent: bromoformul (G = 2890) iodura de metilen (G = 3325) lichidul Clerici (G = 4067) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditzii: sa fie miscibile in solventzi obishnuitzi sa fie transparente sa nu reactzioneze cu min. sa fie stabile shi sa nu prezinte toxicitate.

mineral greu (engl. = heavy mineral) termen conventzional prin care se defineshte un min. cu G mai mare decat a bromoformului (G = 29) reprezentand cel mai comun lichid utilizat pentru separarea gravitatzionala a fractziunii „ushoare” (G < 29) de fractziunea grea. Ex.: aur casiterit ilmenit zircon turmalina rutil granat sfen etc. M.g. formeaza asociatzii caracteristice in aluviuni recente nisipuri gresii care permit stabilirea unor arii sursa sau care indica un anumit grad de maturitate al dep. respectiv. Concentratziile de m.g. magnetit ilmenit monazit zircon au valoare economica. In cercetarile stratigrafice m.g. pot fi utilizate drept criteriu litologic de corelatzie a dep.

DIFFICILE EST PROPRIE COMMUNIA DICERE (lat.) e greu sa exprimi lucrurile comune intrun stil personal Horatziu „Ars poetica” 128.

MENS AEQUA IN ARDUIS (lat.) judecata cumpanita in clipe grele Adagiu de nuantza stoica recomandand stapanire de sine in toate imprejurarile. Exista shi la Horatziu „Ode” II 3 12: „Aequam memento rebus in arduis servare mentem” („TZine minte: pastreazatzi spiritul calm in vremurile grele”).

NON QUIA DIFFICILIA SUNT NON AUDEMUS SED QUIA NON AUDEMUS DIFFICILIA SUNT (lat.) nu fiindca (lucrurile acestea) sunt grele nu avem curaj ci fiindca nu avem curaj ele sunt grele Seneca „Epistulae ad Lucillium” 104 26.

a cadea greu expr. a nu se lasa pacalit.

a da lupte grele expr. (glum.) a avea mai multe contacte sexuale consecutive.

a dormi bushtean / dus / greu expr. a avea un somn profund.

a lasa grea expr. (d. barbatzi) a lasa (o femeie) gravida.

a se lasa greu expr. (d. femei) a nu se lasa sedusa ushor.

a trage din greu expr. a depune eforturi mari.

greu de cap expr. slab dotat intelectual; prost nerod; care intzelege greu un lucru.

greu de inghitzit expr. care poate fi tolerat / suportat cu greu.

vorbe grele expr. 1. (intl.) delatziune tradare. 2. (intl.) adevar (recunoscut in instantza sau in fatza organelor de ancheta). 3. (pop.) injuratura ocara; blestem. 4. reprosh.