GREU³ GREA grei grele adj. (In opozitzie cu ushor) I. (In sens material) 1. Care are greutate. Toate corpurile sint grele. ♦ (Sens curent) Care are greutate mare; care apasa tare asupra suprafetzei care sta; care trage (mult) la cintar. Vintul abia clintit al acelui ceas prinse a framinta marea grea a semanaturilor. CAMILAR TEM. 146. Cind stralucesc sub roua grea Carari de soare pline Frumoasa eshti padurea mea SHi singura k mine... TOPIRCEANU B. 8. Voua shiun butuc vie greu Eu ridic o birna. COSHBUC P. II 24. Voinicii osteneau K povara grea duceau. JARNÍKBIRSEANU D. 309. ◊ Aur greu = aur masiv. SHapte policandre de aur greu cu cite shapte sfeshnice atirnau din tavanul lucrat in sidef. CARAGIALE P. 140. Benzina grea v. benzina. Artilerie grea = artilerie care cuprinde piese de mare calibru anevoie deplasabile. Industrie grea v. industrie. (Sport) Categorie grea = categoria boxerilor care au greutatea corpului de la 81 kg in sus. ◊ Expr. Bani grei = bani multzi suma mare. Trebuie sa dea batrinul bani grei la avocatzi. DUMITRIU P. F. 44. Cuvint greu = cuvint hotaritor decisiv. A avea pas(ul) greu = a calca apasat. 2. Ingreuiat impovarat incarcat. Era greu pamintul de atitea jivine. RETEGANUL P. V 6. ♦ (La f.; popular despre femei) Gravida. Nu trecu mult shi fata ramase grea. ISPIRESCU L. 63. ♦ (Despre nori) De ploaie de furtuna. II. Care da senzatzia sau impresia de greutate de apasare. 1. (Despre partzi ale corpului) Care pare greu (I 1) (din cauza oboselii etc.). Capul greu de stralucirea parului shi de ginduri se inclinase ushor pe un umar iar zimbetul poate intiiul ei zimbet cald i intiparise pe figura o nevinovatzie de imaculata aratare. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 92. Tirziu de tot sa ridicat SHi ochiii se facura grei. COSHBUC P. I 231. Capul greu cadea pe banca pareau toaten infinit. EMINESCU O. I 141. ◊ Expr. Ai fi (cuiva) inima grea = a fi ingrijorat trist indurerat. Cind seapropie deamiazi mie inima grea. DAVIDOGLU M. 39. A avea mina grea = a) a avea mina tare care loveshte rau; b) (familiar despre unii chirurgi shi dentishti) a lucra dur provocind dureri. A fi greu de (sau la) cap = a nu pricepe ushor a fi prost. Mosh Ioane dar dumneata cum vad eshti cam greu de cap; ia haidem in gradina sa va fac a intzelege shi mai bine. CREANGA A. 164. Ha ha ha greu ai mai fost de cap. ALECSANDRI T. I 254. 2. (Despre mincari alimente) Care ingreuiaza stomacul care produce indigestie; care se digera sau se asimileaza greu; indigest. Carnea de porc e grea la stomac. 3. (Despre miros) Gretzos neplacut nesuferit; (despre aer) mirosind rau inchis incarcat. In atmosfera grea de mirosul substantzelor inchise in fiole faclia arunca o lumina turbure roshie galbana shi somnoroasa. EMINESCU N. 52. Un miros greu de oaie de ceapa shi de rachiu. ODOBESCU S. III 18. Aici este nu shtiu ce miros greu. NEGRUZZI S. I 89. 4. (Despre abstracte) Apasator copleshitor. O lene grea se lasa din cerul cald de vara. VLAHUTZA P. 4. ◊ Atmosfera grea = aer inabushitor atmosfera apasatoare gata de ploaie; fig. mediu atmosfera incarcata de griji amenintzari certuri etc. ♦ (Despre somn) Adinc. Somnul cel vecinic este greu. MACEDONSKI O. I 51. Da greu somn am dormit! ISPIRESCU L. 119. 5. (Despre noapte intuneric ceatza) Dens compact. Tovarashi datzi iuresh la lupta cea mare Cu intunericul greu shi cu beznele! DESHLIU G. 28. Fumul vapoarelor ingrosha picla grea apasatoare. BART E. 386. III. (In sens abstract) 1. Care se face cu greutate anevoie cu mare incordare de puteri care cere eforturi mari; dificil anevoios. Ascensiune grea. ▭ Aceasta este cea din urma shi mai grea slujba ce mai ai sa faci. ISPIRESCU L. 29. La inceput se pare greu dar te vei deprinde. Radacina invatzaturii este amara dulci sint insa rodurile sale. NEGRUZZI S. I 9. ◊ Munca grea = munca facuta in conditzii vatamatoare sanatatzii k temperatura inalta sau prea scazuta umiditate mare etc. ◊ (Urmat de un verb la supin) Sint grei batrinii de pornit Dar dei porneshti sint grei deoprit! COSHBUC P. I 58. Un fragment... din poema lui Gratziu Faliscu ale carui versuri grele de intzeles neau pastrat limba tehnica a stramoshilor noshtri vinatorii latini. ODOBESCU S. III 64. Incercarea trebuie sa fie cit mai grea shi de priceput shi de indeplinit. SHEZ. I 98. ♦ (Despre drumuri locuri etc.) Anevoie de parcurs de strabatut. Iar cararile vietzii fiind grele shi inguste Ei incearca sa le treaca prin protectzie de fuste Dedicind broshuri la dame a caror barbatzi ei spera Cajungind cindva minishtri lea deschide cariera. EMINESCU O. I 137. Bitza calushi potcoveshte De grea cale mil gateshte. SHEZ. I 46. Undea fi drumu mai greu Sa teajunga dorul meu Undea fi calea mai grea Sa teajunga jalea mea. ib. 166. ♦ Anevoie de intzeles de lamurit de rezolvat de invatzat. Problema grea. Text greu. Intrebare grea. Expunere grea. Limba grea. ▭ Un calugar batrin sta pe o banca de lemn in gang inaintea portzilor. Se gindeshte la ceva poate la ceva greu shi adinc. SADOVEANU O. VII 201. ♦ (Despre raspunderi sarcini) Anevoie de indeplinit; insemnat important mare. 2. (Despre rele necazuri suferintze) Anevoie de suportat; apasator mare. La grea belea ma virit iar spinul. CREANGA P. 219. Turcii mare mil aflau la greu bir mil ashezau. SHEZ. III 212. ◊ Temnitza grea v. temnitza. Familie (sau casa) grea = familie numeroasa greu de intretzinut. ◊ (Adverbial in expr.) Greu la deal shi greu la vale sau greu la deal cu boii mici se zice despre o persoana care are multe greutatzi care no ajuta puterile sau despre o situatzie anevoioasa. ♦ (Despre boli rani slabiciuni trupeshti) Care se vindeca anevoie sau care nu se vindeca de loc; grav. Cind vazu fiul imparatului k zina lipseshte atita i fu. Cazu la grea boala. ISPIRESCU L. 311. Rana ce nu se vede aceea e mai grea. ◊ Fig. Ce durere spune Ce dor greu supune Inimioara ta...? ALECSANDRI P. I 197. ◊ Zile grele (sau viatza grea trai greu) = trai anevoios viatza plina de lipsuri de suferintze mizerie. SHi stramoshii tai au dus zile grele. SADOVEANU O. VI 51. Frunza verde doi pelini Nui greu traiul prin streini Dar i greu cind nai cu cine Cind nui mindra linga tine. ANT. LIT. POP. I 40. Batrinetze grele = batrinetze cu infirmitatzi cu boli. Lovitura grea = lovitura mare dureroasa. ♦ (Mai ales despre ocari insulte pedepse etc.) Serios grav. Vina grea. Pedeapsa grea. ▭ Boieri sintetzi nebuni? Va batetzi joc de mine? «E grea ocara ce neo faci» spatarul i raspunde. COSHBUC P. I 196. ◊ Vorba grea (sau vorbe cuvinte grele) = insulta ocara. A facut scandal... shi a spus vorbe grele. PAS Z. I 143. Spune o vorba grea batema alungama ma duc! SADOVEANU O. I 428. ♦ (Despre timp imprejurari situatzii) Cu greutatzi cu dificultatzi; critic. Eu am acolo un hambar plin cu posmagi; ia asha pentru imprejurari grele. CREANGA P. 330. Atunci in acele grele shi amari minute [ale luptei de la Calugareni] turcii... stau inmarmuritzi shi cu durere ishi intorceau ochii catre pustiile Asiei. BALCESCU O. II 64. ♦ Iarna grea = iarna geroasa shi lunga. Vreme grea = a) furtuna. Cararea asta o shtia SHi colo stinca deadapost Pe ploaien vreme grea. COSHBUC P. I 232; b) (mai ales la pl.) vremuri imprejurari critice. ♦ (Invechit; despre oameni) Dushmanos inaccesibil. Se plinse de nemtzi k sint grei shi scumpi k nu trimisera pina atunci nici oshtiri nici bani nici ajutoare. BALCESCU O. II 197.