ascutzit² ~a a [At: (a. 1632) EUSTRATIE ap. HEM 1838 / Pl: ~itzi ~e / E: ascutzi] 1 Cu varf lunguietz intzepator. 2 Cu taish. 3 (Inv; d. teren) Pietros. 4 Lunguietz. 5 (Is) Unghi ~ Unghi mai mic de 90 de grade. 6 (Fig; d. minte) Patrunzator. 7 (Fig; d. exprimare stil) Taios. 8 (Fig; ie) A avea limba ~a A fi taios in aprecieri. 9 (Fig; d. ton glas) Strident. 10 (Fig; d. auz) Fin. 11 (Fig; d. urechi) Ciulit. 12 (Fig; d. privire) Agera. 13 (D. stari sufleteshti) Pregnant. 14 (Fig; d. miros) Patrunzator. 15 (Fig; rar; d. caldura) Care sa intetzit. 16 (Fig; d. conflicte ciocniri) Violent. 17 (Fig; d. idei stari sociale lupte politice) Acut. 18 (Gmtz; ie) A fi ~ k lupta de casa A fi foarte slab.

ASCUTZÍT² A ascutzitzi te adj. I. (Despre obiecte) Care este prevazut cu taish sau cu varf; taios. ♦ Unghi ascutzit = unghi mai mic de 90 de grade. II. Fig. 1. Ager patrunzator perspicace. Minte ascutzita. 2. (Despre senzatzii sentimente etc.) Intens viu. ♦ (Despre conflicte ciocniri etc.) Violent invershunat. 3. (Despre vorbe privire) Care strapunge; sfredelitor; aspru taios. 4. (Despre sunete glas ras) Strident. V. ascutzi.

ASCUTZÍT² A ascutzitzi te adj. I. 1. (Despre obiecte) Prevazut cu un virf subtziat lunguietz care poate intzepa. Imprejur gard nu era ci numai nishte lungi tzarushe ascutzite. EMINESCU N. 19. De tot carul shase boi injugatzi doi cite doi Boi cu coarne ascutzite SHi copite potcovite. ALECSANDRI P. II 105. ◊ Unghi ascutzit = unghi mai mic de 90 de grade. 2. (Mai ales despre unelte de taiat) Care are o muchie shlefuita pentru a putea taia; taios. [Piatra] era asha de ascutzita de taia k briciul. ISPIRESCU L. 195. II. Fig. 1. (Despre manifestari ale spiritului omenesc in special despre minte) Ager patrunzator; fin subtil. In mine e... curiozitatea ascutzita a unei experientze de psihologie. IBRAILEANU A. 65. Trebuie... cap bun shi minte ascutzita shi sanatoasa k sa poata duce trebile imparatziei la bun liman. SHEZ. I 98. ◊ Expr. Ascutzit la minte = cu mintea agera deshtept. 2. (Despre senzatzii sentimente etc.) Intens puternic viu. O durere ascutzita cruda i patrunde inima. EMINESCU N. 76. (Adverbial) Nui vorba ranile vechi necatate care nu se pot inchide nu dor asha de ascutzit k cele noua. SP. POPESCU M. G. 67. 3. (Despre priviri sau vorbe) Care strapunge sfredelitor; aspru taios. Grigoritza are dreptate... a inceput cuvint ascutzit gospodina. SADOVEANU N. F. 39. ♦ (Despre zimbet) Ironic rautacios. Catre veselia ucraineanului se rasuci Cocor cu zimbetui ascutzit. SADOVEANU M. C. 113. 4. (Despre sunete adesea despre glas ris etc.; in opozitzie cu gros) Subtzire strident tzipator. K sa shtearga mai bine urmele miniei lui Toader Leonte Orbishor mic cu glas ascutzit cu fatza vioaie gasi cu cale sa observe impaciuitor. REBREANU R. I 127. Iata mare... sauzea Tropot Mare shi pripit Chiot Lung shi ascutzit. TEODORESCU P. P. 624. ◊ Expr. A avea limba ascutzita = a avea obiceiul sa critice cu rautate sa vorbeasca mushcator; a fi rau de gura. ◊ (Adverbial) Mashinutza ishi intari zborul despicind navala aerului. Sub rotzi praful fishiia tot mai ascutzit ridicinduse in laturi. MIHALE O. 501. Pe finetze o pasere tzipa ascutzit k un fierastrau sub pila. SADOVEANU O. VI 11. 5. (Despre actziuni conflicte lupte) Intensificat intetzit aprig invershunat dirz necrutzator. Perioada de trecere de la capitalism la socialism este perioada unei ascutzite lupte de clasa. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 690.

ASCUTZÍT² A ascutzitzi te adj. I. (Despre obiecte) Prevazut cu un varf care poate intzepa; prevazut cu o muchie taioasa. ♦ Unghi ascutzit = unghi mai mic de 90 de grade. II. Fig. 1. Ager patrunzator; fin subtil. Minte ascutzita 2. (Despre senzatzii sentimente etc.) Intens viu. 3. (Despre vorbe privire) Care strapunge; sfredelitor; aspru taios. ♦ Expr. A avea limba ascutzita = a avea obiceiul sa critice (cu rautate). 4. (Despre sunete glas ras) Subtzire strident. 5. (Despre actziuni conflicte etc.) Intetzit sporit; aprig invershunat darz. V. ascutzi.

ASCUTZÍT ~ta (~tzi ~te) 1) Care are muchie sau varf taios. Cutzit ~. ◊ Unghi ~ unghi mai mic de 90°. 2) fig. Care vadeshte spirit de patrundere in esentza lucrurilor; ager. ◊ ~ la minte deshtept; inteligent. 3) (despre senzatzii sentimente) Care se caracterizeaza prin profunzime; intens. 4) fig. (despre privire vorba) Care parca te strapunge sau te taie; taios. 5) (despre sunete) Care are timbrul inalt; subtzire; strident. 6) (despre ciocniri conflicte) Care sa intetzit; invershunat. /v. a (se) ascutzi

ascutzit a. 1. terminat cu un varf intzepator: limba ascutzita; 2. fig. patrunzator ager: ascutzit la minte; accent ascutzit inclinat spre dreapta (’) shi indicand intonatziunea. ║ n. ascutzish: cutzit cu doua ascutzishuri.

ascutzit a adj. Fig. Suptzire patrunzator: voce suptzire. Fig. Deshtept: ascutzit la minte. S. n. pl. urĭ shi e. Ascutzish: cutzit cu doŭa ascutzishurĭ. Actziunea de a ascutzi des: am intirziat cu ascutzitu cutzitelor.

ASCUTZÍT adj. 1. taios (inv. shi reg.) taietor (inv.) ager samcelat samcelos. (Sabie ~.) 2. intzepator. (Varf ~.) 3. tzuguiat (reg.) varfuit. (O culme ~.) 4. v. pitzigaiat. 5. v. acut. 6. v. strident. 7. acut adanc intens mare patrunzator profund puternic violent viu. (O durere ~.)

ASCUTZÍT adj. v. ager chinuitor clarvazator intens iscoditor observator patrunzator perspicace puternic scormonitor scrutator sfredelitor strabatator strapungator subtil violent viu.

ASCUTZIT adj. 1. taios (inv. shi reg.) taietor (inv.) ager simcelat simcelos. (Sabie ~.) 2. intzepator. (Obiect ~.) 3. tzuguiat (reg.) virfuit. (O culme ~.) 4. pitzigaiat subtzire (rar) piuitor (reg.) intziglat. (O voce ~.) 5. acut inalt subtzire (reg.) tziflitor. (Sunete ~.) 6. strident. (Scotea sunete ~.) 7. acut adinc intens mare patrunzator profund puternic violent viu. (O durere ~.)

ascutzit adj. v. AGER. CHINUITOR. CLARVAZATOR. INTENS. ISCODITOR. OBSERVATOR. PATRUNZATOR. PERSPICACE. PUTERNIC. SCORMONITOR. SCRUTATOR. SFREDELITOR. STRABATATOR. STRAPUNGATOR. SUBTIL. VIOLENT. VIU.

Ascutzit ≠ bont obtuz teshit tocit