21 de definitzii pentru darz

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DARZ A darji ze adj. (Despre fiintze sau manifestarile lor) 1. Indraznetz curajos cutezator. ♦ Aprig invershunat. Lupta darza. 2. Neinduplecat neclintit; p. ext. indaratnic incapatzanat. 3. Mandru semetz tzantzosh. [Pl. shi: (m.) darzi] Din sl. drúzú.

darz ~a [At: CORESI EV. 168/7 / V: ~rj / Pl: ~rji (shi ~i) ~e / E: vsl дръзъ] 1 a (D. oameni) Care ishi iese ushor din fire. 2 a (D. oameni) Care nu se poate stapani. 34 smf a (Om) foarte curajos. 5 a (D. atitudini manifestari ale oamenilor) Care exprima indrazneala curaj. 67 smf a (Om) obraznic. 8 a (Ie) A fi ~ de bautura A nu exagera cu bautura. 9 a (Iae) A nu se imbata. 10 av Cu fermitate. 1112 av a (In mod) invershunat. 13 a (D. animale) Care nu se lasa ushor condus nu asculta de comenzi. 14 a (D. animale) Agresiv. 15 a (Pex; inv) Sprinten. 1617 smf a (Om) incapatzanat. 1819 smf a (Om) orgolios. 2021 smf a (Mol) (Om) in varsta dar inca voinic.

DARZ A darji ze adj. (Despre fiintze sau manifestarile lor) 1. Indraznetz curajos cutezator. ◊ Aprig invershunat. Lupta darza. 2. Neinduplecat neclintit; p. ext. indaratnic incapatzanat. 3. Mandru semetz tzantzosh. [Pl. shi: (m.) darzi (f.) darze] Din sl. drúzú.

DARZ A darji ze adj. 1. Indraznetz curajos cutezator. ♦ Aprig invershunat. 2. Neinduplecat neclintit; p. ext. indaratnic incapatzanat. 3. Mandru semetz tzantzosh. [Pl. shi: (m.) darzi (f.) darje] Slav (v. sl. drǔzǔ).

DARZ ~za (~ji ~ze) 1) Care vadeshte indrazneala shi curaj. Fire ~za. 2) Care nu renuntza la convingerile sau la principiile sale; neinduplecat; neclintit. 3) rar Care are o parere exagerata despre sine; mandru; fudul; increzut; tzantzosh; semetz; ingamfat; infumurat; maret. /<sl. druzu

darz a. Mold. tare semetz: sa apase pe darza lor cerbice AL. [Slav. DRUZŬ].

DIRZ A dirji ze adj. 1. Indraznetz curajos hotarit cutezator. Popoarele se patrund de conshtiintza k pot obtzine victoria pacii prin lupta perseverenta shi dirza. SCINTEIA 1953 nr. 2756. SHi sufletul meu ametzit se simte Mai dirz privind la culmeanalta. BENIUC V. 7. Stateam jos pe o pelerina intinsa cu care biruisem iarba inalta shi dirza. IBRAILEANU A. 150. De asta data nu se mai opri sfiicios pe la poarta cishi lua iniman dintzi shi dete drept inainte deschise ushan laturi shi sentzepeni dirz dinaintea batrinei. VLAHUTZA N. 130. ♦ Aprig invershunat. Taun fu chemat la Sfatul Popular. Veni dirz impreuna cu Trandafira. CAMILAR TEM. 265. Am facut o sfortzare dirza sa ma infring. CAMIL PETRESCU U. N. 229. Un domn senator care se plimba de colo pina colo tzifnind shi aruncindumi cautaturi foarte dirze... ma interpeleaza foarte de sus. CARAGIALE O. VII 296. 2. Neinduplecat neclintit; p. ext. indaratnic incapatzinat. Eu atita pot satzi spun mama: atzinete dirza atzinete pina vin eu. CAMILAR N. I 252. Dar sufletul tau in minenvascut Tot dirz a ramas shi tot nu sendoaie. STANCU C. 141. Ceo fi avind oare feciorul meu de sa facut asha de dirz? SLAVICI O. I 101. 3. Mindru semetz tzantzosh. Cu greutate mare izbutea sa se tzie treaz shi dirz in sha. SADOVEANU Z. C. 42. ◊ Fig. Paunenii se mirau mai ales de gradini: frumos rinduite... cu rasadurile vii shi dirze in cavaluri satule de apa. SADOVEANU P. M. 311. Pentru dinsul toate zburatoarele mindri paunashi salbaticoshi cocori bufnitze cobitoare shoimi dirji... toate picau k fermecate. ODOBESCU S. III 180. ◊ (Adverbial) Dar ceai patzit?... Ce sa patzesc zise Ivan dirz ia! am captushit nishte iepuroi shi am de gind sai jumulesc. CREANGA P. 304. Pl. shi: (m.) dirzi (CAMILAR N. I 245) (f.) dirje (M. I. CARAGIALE C. 137). Varianta: dirj e (DELAVRANCEA A. 100 CARAGIALE O. I 309) adj.

dirz a adj. pl. ji ze (vsl. drŭzŭ dirz drŭznonti a indrazni; ruda cu vgr. thrasýs tharsýs. V. indraznesc). Cu capu sus tzantzosh mindru shi indraznetz. Adv. in mod dirz. SHi dirj (Munt.).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

darz adj. m. pl. darji; f. darza pl. darze

darz adj. m. pl. darji; f. sg. darza pl. darze

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DARZ adj. 1. v. curajos. 2. v. hotarat. 3. v. tenace. 4. v. disputat.

DARZ adj. v. mandru semetz tzantzosh.

DARZ adj. 1. brav curajos cutezator inimos indraznetz neinfricat semetz viteaz (livr.) intrepid petulant temerar (rar) barbat (inv. shi pop.) voinic (inv.) hrabor neinfricoshat. (Om ~.) 2. decis ferm hotarit inflexibil intransigent neabatut neclintit nestramutat neshovaitor statornic (inv.) nepregetator. (Un caracter ~.) 3. indirjit perseverent staruitor tenace. (O munca ~.) 4. aprig disputat indirjit invershunat (fig.) aprins. (O intrecere sportiva ~.)

Darz ≠ lash fricos neindraznetz

dirz adj. v. MINDRU. SEMETZ. TZANTZOSH.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

dirz (dirza) adj. 1. Indraznetz intreprinzator avintat. 2. Tenace neclintit ferm. Var. (inv.) dirj. Sl. druzu (Miklosich Slaw. Elem. 21; Miklosich Lexicon 178; Cihac II 91; Conev 100) cf. indrazni bg. durzaĭa „indraznesc”. Der. dirzie (var. (in)dirjie) s. f. (curaj indrazneala); dirzoi adj. (tzeapan) prin confuzie cu birzoi; indirji vb. (a infuria a stirni); injirda vb. (Trans. a atzitza a asmutzi) metateza de la indirji (Draganu Dacor. VII 135) probabil cu influentza lui joarda „batz” (DAR).

Intrare: darz
darz1 (pl. -ji,-ze) adjectiv
adjectiv (A8)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • darz
  • darzul
  • darzu‑
  • darza
  • darza
plural
  • darji
  • darjii
  • darze
  • darzele
genitiv-dativ singular
  • darz
  • darzului
  • darze
  • darzei
plural
  • darji
  • darjilor
  • darze
  • darzelor
vocativ singular
plural
darz2 (pl. -i,-e) adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • darz
  • darzul
  • darzu‑
  • darza
  • darza
plural
  • darzi
  • darzii
  • darze
  • darzele
genitiv-dativ singular
  • darz
  • darzului
  • darze
  • darzei
plural
  • darzi
  • darzilor
  • darze
  • darzelor
vocativ singular
plural
darz3 (pl. -ji,-je) adjectiv
adjectiv (A8-je)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • darz
  • darzul
  • darzu‑
  • darza
  • darza
plural
  • darji
  • darjii
  • darje
  • darjele
genitiv-dativ singular
  • darz
  • darzului
  • darje
  • darjei
plural
  • darji
  • darjilor
  • darje
  • darjelor
vocativ singular
plural
darj adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • darj
  • darjul
  • darju‑
  • darja
  • darja
plural
  • darji
  • darjii
  • darje
  • darjele
genitiv-dativ singular
  • darj
  • darjului
  • darje
  • darjei
plural
  • darji
  • darjilor
  • darje
  • darjelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

darz, darzaadjectiv

  • comentariu Despre fiintze sau manifestarile lor. DEX '09 DEX '98
  • 1. Curajos, cutezator, hotarat, indraznetz. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Popoarele se patrund de conshtiintza k pot obtzine victoria pacii prin lupta perseverenta shi dirza. SCINTEIA 1953 nr. 2756. DLRLC
    • format_quote SHi sufletul meu ametzit se simte Mai dirz privind la culmeanalta. BENIUC V. 7. DLRLC
    • format_quote Stateam jos pe o pelerina intinsa cu care biruisem iarba inalta shi dirza. IBRAILEANU A. 150. DLRLC
    • format_quote De asta data nu se mai opri sfiicios pe la poarta cishi lua iniman dintzi shi dete drept inainte deschise ushan laturi shi sentzepeni dirz dinaintea batrinei. VLAHUTZA N. 130. DLRLC
    • 1.1. Aprig, invershunat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Lupta darza. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Taun fu chemat la Sfatul Popular. Veni dirz impreuna cu Trandafira. CAMILAR TEM. 265. DLRLC
      • format_quote Am facut o sfortzare dirza sa ma infring. CAMIL PETRESCU U. N. 229. DLRLC
      • format_quote Un domn senator care se plimba de colo pina colo tzifnind shi aruncindumi cautaturi foarte dirze... ma interpeleaza foarte de sus. CARAGIALE O. VII 296. DLRLC
  • 2. Neclintit, neinduplecat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Eu atita pot satzi spun mama: atzinete dirza atzinete pina vin eu. CAMILAR N. I 252. DLRLC
    • format_quote Dar sufletul tau in minenvascut Tot dirz a ramas shi tot nu sendoaie. STANCU C. 141. DLRLC
    • format_quote Ceo fi avind oare feciorul meu de sa facut asha de dirz? SLAVICI O. I 101. DLRLC
  • 3. Mandru, semetz, tzantzosh. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cu greutate mare izbutea sa se tzie treaz shi dirz in sha. SADOVEANU Z. C. 42. DLRLC
    • format_quote figurat Paunenii se mirau mai ales de gradini: frumos rinduite... cu rasadurile vii shi dirze in cavaluri satule de apa. SADOVEANU P. M. 311. DLRLC
    • format_quote figurat Pentru dinsul toate zburatoarele mindri paunashi salbaticoshi cocori bufnitze cobitoare shoimi dirji... toate picau k fermecate. ODOBESCU S. III 180. DLRLC
    • format_quote (shi) adverbial Dar ceai patzit?... – Ce sa patzesc zise Ivan dirz ia! am captushit nishte iepuroi shi am de gind sai jumulesc. CREANGA P. 304. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.