21 de definitzii pentru darz
din care- explicative (11)
- morfologice (4)
- relatzionale (5)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DARZ A darji ze adj. (Despre fiintze sau manifestarile lor) 1. Indraznetz curajos cutezator. ♦ Aprig invershunat. Lupta darza. 2. Neinduplecat neclintit; p. ext. indaratnic incapatzanat. 3. Mandru semetz tzantzosh. [Pl. shi: (m.) darzi] Din sl. drúzú.
darz ~a [At: CORESI EV. 168/7 / V: ~rj / Pl: ~rji (shi ~i) ~e / E: vsl дръзъ] 1 a (D. oameni) Care ishi iese ushor din fire. 2 a (D. oameni) Care nu se poate stapani. 34 smf a (Om) foarte curajos. 5 a (D. atitudini manifestari ale oamenilor) Care exprima indrazneala curaj. 67 smf a (Om) obraznic. 8 a (Ie) A fi ~ de bautura A nu exagera cu bautura. 9 a (Iae) A nu se imbata. 10 av Cu fermitate. 1112 av a (In mod) invershunat. 13 a (D. animale) Care nu se lasa ushor condus nu asculta de comenzi. 14 a (D. animale) Agresiv. 15 a (Pex; inv) Sprinten. 1617 smf a (Om) incapatzanat. 1819 smf a (Om) orgolios. 2021 smf a (Mol) (Om) in varsta dar inca voinic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DARZ A darji ze adj. (Despre fiintze sau manifestarile lor) 1. Indraznetz curajos cutezator. ◊ Aprig invershunat. Lupta darza. 2. Neinduplecat neclintit; p. ext. indaratnic incapatzanat. 3. Mandru semetz tzantzosh. [Pl. shi: (m.) darzi (f.) darze] Din sl. drúzú.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de hai
- actziuni
DARZ A darji ze adj. 1. Indraznetz curajos cutezator. ♦ Aprig invershunat. 2. Neinduplecat neclintit; p. ext. indaratnic incapatzanat. 3. Mandru semetz tzantzosh. [Pl. shi: (m.) darzi (f.) darje] Slav (v. sl. drǔzǔ).
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de gall
- actziuni
DARZ ~za (~ji ~ze) 1) Care vadeshte indrazneala shi curaj. Fire ~za. 2) Care nu renuntza la convingerile sau la principiile sale; neinduplecat; neclintit. 3) rar Care are o parere exagerata despre sine; mandru; fudul; increzut; tzantzosh; semetz; ingamfat; infumurat; maret. /<sl. druzu
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
darz a. Mold. tare semetz: sa apase pe darza lor cerbice AL. [Slav. DRUZŬ].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
darj ~a a vz darz
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DIRJ E adj. v. dirz.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DIRZ A dirji ze adj. 1. Indraznetz curajos hotarit cutezator. Popoarele se patrund de conshtiintza k pot obtzine victoria pacii prin lupta perseverenta shi dirza. SCINTEIA 1953 nr. 2756. SHi sufletul meu ametzit se simte Mai dirz privind la culmeanalta. BENIUC V. 7. Stateam jos pe o pelerina intinsa cu care biruisem iarba inalta shi dirza. IBRAILEANU A. 150. De asta data nu se mai opri sfiicios pe la poarta cishi lua iniman dintzi shi dete drept inainte deschise ushan laturi shi sentzepeni dirz dinaintea batrinei. VLAHUTZA N. 130. ♦ Aprig invershunat. Taun fu chemat la Sfatul Popular. Veni dirz impreuna cu Trandafira. CAMILAR TEM. 265. Am facut o sfortzare dirza sa ma infring. CAMIL PETRESCU U. N. 229. Un domn senator care se plimba de colo pina colo tzifnind shi aruncindumi cautaturi foarte dirze... ma interpeleaza foarte de sus. CARAGIALE O. VII 296. 2. Neinduplecat neclintit; p. ext. indaratnic incapatzinat. Eu atita pot satzi spun mama: atzinete dirza atzinete pina vin eu. CAMILAR N. I 252. Dar sufletul tau in minenvascut Tot dirz a ramas shi tot nu sendoaie. STANCU C. 141. Ceo fi avind oare feciorul meu de sa facut asha de dirz? SLAVICI O. I 101. 3. Mindru semetz tzantzosh. Cu greutate mare izbutea sa se tzie treaz shi dirz in sha. SADOVEANU Z. C. 42. ◊ Fig. Paunenii se mirau mai ales de gradini: frumos rinduite... cu rasadurile vii shi dirze in cavaluri satule de apa. SADOVEANU P. M. 311. Pentru dinsul toate zburatoarele mindri paunashi salbaticoshi cocori bufnitze cobitoare shoimi dirji... toate picau k fermecate. ODOBESCU S. III 180. ◊ (Adverbial) Dar ceai patzit?... Ce sa patzesc zise Ivan dirz ia! am captushit nishte iepuroi shi am de gind sai jumulesc. CREANGA P. 304. Pl. shi: (m.) dirzi (CAMILAR N. I 245) (f.) dirje (M. I. CARAGIALE C. 137). Varianta: dirj e (DELAVRANCEA A. 100 CARAGIALE O. I 309) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
dirj V. dirz.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
dirz a adj. pl. ji ze (vsl. drŭzŭ dirz drŭznonti a indrazni; ruda cu vgr. thrasýs tharsýs. V. indraznesc). Cu capu sus tzantzosh mindru shi indraznetz. Adv. in mod dirz. SHi dirj (Munt.).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
darz adj. m. pl. darji; f. darza pl. darze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
darz adj. m. pl. darji; f. sg. darza pl. darze
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
darz ji.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
dirz pl. dirji
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DARZ adj. 1. v. curajos. 2. v. hotarat. 3. v. tenace. 4. v. disputat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DARZ adj. v. mandru semetz tzantzosh.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DARZ adj. 1. brav curajos cutezator inimos indraznetz neinfricat semetz viteaz (livr.) intrepid petulant temerar (rar) barbat (inv. shi pop.) voinic (inv.) hrabor neinfricoshat. (Om ~.) 2. decis ferm hotarit inflexibil intransigent neabatut neclintit nestramutat neshovaitor statornic (inv.) nepregetator. (Un caracter ~.) 3. indirjit perseverent staruitor tenace. (O munca ~.) 4. aprig disputat indirjit invershunat (fig.) aprins. (O intrecere sportiva ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Darz ≠ lash fricos neindraznetz
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
dirz adj. v. MINDRU. SEMETZ. TZANTZOSH.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
dirz (dirza) adj. 1. Indraznetz intreprinzator avintat. 2. Tenace neclintit ferm. Var. (inv.) dirj. Sl. druzu (Miklosich Slaw. Elem. 21; Miklosich Lexicon 178; Cihac II 91; Conev 100) cf. indrazni bg. durzaĭa „indraznesc”. Der. dirzie (var. (in)dirjie) s. f. (curaj indrazneala); dirzoi adj. (tzeapan) prin confuzie cu birzoi; indirji vb. (a infuria a stirni); injirda vb. (Trans. a atzitza a asmutzi) metateza de la indirji (Draganu Dacor. VII 135) probabil cu influentza lui joarda „batz” (DAR).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
adjectiv (A8) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A8-je) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
darz, darzaadjectiv
- comentariu Despre fiintze sau manifestarile lor. DEX '09 DEX '98
- 1. Curajos, cutezator, hotarat, indraznetz. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Popoarele se patrund de conshtiintza k pot obtzine victoria pacii prin lupta perseverenta shi dirza. SCINTEIA 1953 nr. 2756. DLRLC
- SHi sufletul meu ametzit se simte Mai dirz privind la culmeanalta. BENIUC V. 7. DLRLC
- Stateam jos pe o pelerina intinsa cu care biruisem iarba inalta shi dirza. IBRAILEANU A. 150. DLRLC
- De asta data nu se mai opri sfiicios pe la poarta cishi lua iniman dintzi shi dete drept inainte deschise ushan laturi shi sentzepeni dirz dinaintea batrinei. VLAHUTZA N. 130. DLRLC
- 1.1. Aprig, invershunat. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: aprig invershunat
- Lupta darza. DEX '09 DEX '98
- Taun fu chemat la Sfatul Popular. Veni dirz impreuna cu Trandafira. CAMILAR TEM. 265. DLRLC
- Am facut o sfortzare dirza sa ma infring. CAMIL PETRESCU U. N. 229. DLRLC
- Un domn senator care se plimba de colo pina colo tzifnind shi aruncindumi cautaturi foarte dirze... ma interpeleaza foarte de sus. CARAGIALE O. VII 296. DLRLC
-
-
- 2. Neclintit, neinduplecat. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: neclintit neinduplecat
- Eu atita pot satzi spun mama: atzinete dirza atzinete pina vin eu. CAMILAR N. I 252. DLRLC
- Dar sufletul tau in minenvascut Tot dirz a ramas shi tot nu sendoaie. STANCU C. 141. DLRLC
- Ceo fi avind oare feciorul meu de sa facut asha de dirz? SLAVICI O. I 101. DLRLC
- 2.1. Incapatzanat, indaratnic. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: incapatzanat indaratnic
-
-
- Cu greutate mare izbutea sa se tzie treaz shi dirz in sha. SADOVEANU Z. C. 42. DLRLC
- Paunenii se mirau mai ales de gradini: frumos rinduite... cu rasadurile vii shi dirze in cavaluri satule de apa. SADOVEANU P. M. 311. DLRLC
- Pentru dinsul toate zburatoarele mindri paunashi salbaticoshi cocori bufnitze cobitoare shoimi dirji... toate picau k fermecate. ODOBESCU S. III 180. DLRLC
- Dar ceai patzit?... – Ce sa patzesc zise Ivan dirz ia! am captushit nishte iepuroi shi am de gind sai jumulesc. CREANGA P. 304. DLRLC
-
etimologie:
- drúzú DEX '09 DEX '98