aprig ~a a av [At: DOSOFTEI V. S. 189/1 / V: ~reg (inv) ~ic / Pl: ~igi ~ige / E: nct] 12 a (D. oameni; construit cu prepozitzia la) Lacom hraparetz. 3 a Neindurator. 4 a Irascibil. 5 a Impetuos. 6 a Grozav. 7 a (D. animale) Salbatic. 8 a (Fig) Aspru. 9 a Puternic. 10 a (Fig; d. conformatzii ale naturii) Primejdios. 11 av Cu toata puterea cu impetuozitate cu strashnicie.

ÁPRIG A aprigi e adj. 1. (Despre oameni) Iute infocat inflacarat impetuos nestapinit; (despre animale) iute sireap. Deash avea pe gindul meu Un cal aprig k un leu... ALECSANDRI P. A. 36. ◊ Fig. De multa vreme se strinsese in inimile lor dorul aprig de tzara. SADOVEANU O. I 322. Apriga furtuna Pe marea tulburata... Senaltza se latzeshte shi vijiie shi tuna Zdrobinduse de mal. ALECSANDRI P. A. 70. ◊ (Adverbial) Doar tirziu cind prind mai aprig in vecini sa latre cinii Ei tresar se vad in fatza shi pling amindoi batrinii. GOGA P. 95. Unde te duceai asha de aprig? SADOVEANU Z. C. 191. SHoferul rasuci aprig volanul shi automobilul tzishni pe linga ea k o sageata. REBREANU R. I 152. 2. Aspru crunt neindurat nemilos; invershunat. Intzelesul tainic al acestui cuvint [zgripsor] il descoperisem eu singur in fiintza apriga shi nemilostiva a tzitzacai mele Leona. SADOVEANU N. F. 32. Agapia care ascultase de dupa usha venea asupra lor cu priviri aprige. SADOVEANU M. C. 10. Tatal e om tare bun la inima deshi i place sa se arate aprig cu ea. REBREANU P.. S. 155. Spunemi ce voieshti pentru binele ce miai facut k mai curatzit de dushmanul meu cel mai nemilostiv shi mai aprig? SBIERA P. 87. ◊ (Adverbial) Vad... k are ce invatza shi de la tine fiul tau nepotul rotarului a rostit aprig duduca Leona aratindushi coltzii. SADOVEANU N. F. 7. 3. (Construit cu prep. «la») Lacom. Om aprig la cishtig. ◊ Fig. La poalele lor [ale movilelor] cuibeaza vulturii... cei suri al caror cioc ascutzit shi aprig la prada rasare hidos din ale lor grumazuri jupuite shi golashe. ODOBESCU S. III 16. 4. Fig. (Despre conformatzii geografice) Cu infatzishare salbatica greu de urcat prapastios primejdios. Eo insulan zare un coltz de pamint Cu aprige maluri. DESHLIU in POEZ. N. 190. Strecurindune incetinel prin tot felul de cotituri fara pericol iatane ajunshi pe tarimurile aprige ale vinatoarei celei mari. ODOBESCU S. III 76. Pe virful aprig [al] acestor maluri O floare mica a rasarit. ALECSANDRI P. A. 84. Se catzara pun munte stincos inalt shi aprig. NEGRUZZI S. II 252.

ÁPRIG A aprigi e adj. 1. (Adesea adverbial) Iute infocat nestapanit. Deash avea pe gandul meu Un cal aprig k un leu (ALECSANDRI). 2. (Adesea adverbial) Aspru crunt nemilos; invershunat. Unchiul meu era atunci cand interesele i erau amenintzate aprig shi fara crutzare (CAMIL PETRESCU). 3. Lacom. Om aprig la cashtig. 4. Fig. (Despre un loc un teritoriu etc.) Prapastios primejdios. Se catzara pun munte stancos inalt shi aprig (NEGRUZZI).

ÁPRIG ~ga (~gi ~ge) 1) Care manifesta o activitate sporita; infocat; inflacarat. 2) Care este aspru; fara mila. 3) Care este lacom. ~ la cashtig. [Sil. aprig] /Orig. nec.

aprig a. iute infocat strashnic: ce vifor aprig dupo zi incantatoare! AL. [Origina necunoscuta].

áprig a adj. (lat. aprícus descoperit batut de soare decĭ „viguros” d. aperire a deschide; sp. ábrego un vint de sudvest). Ĭute infocat strashnic: om cal aprig. Adv. A te lupta aprig. V. sireap.

áprig (aprig) adj. m. pl. áprigi; f. ápriga pl. áprige

áprig adj. m. (sil. prig) pl. áprigi; f. sg. ápriga pl. áprige

aprig

aprig.

ÁPRIG adj. adv. 1. adj. v. focos. 2. adj. v. impetuos. 3. adj. adv. v. rau. 4. adj. v. hraparetz. 5. adj. v. invershunat. 6. adj. v. disputat. 7. adj. v. violent. 8. adj. v. cumplit. 9. adj. v. puternic.

APRIG adj. adv. 1. adj. focos nestapinit salbatic sireap vijelios (inv.) zmeios. (Un cal ~.) 2. adj. furtunos impetuos impulsiv iute inflacarat infocat navalnic nedomolit nepotolit nestapinit nestavilit salbatic tumultuos vehement violent (fig.) aprins viforos vijelios vulcanic. (Temperament ~.) 3. adj. adv. aspru barbar brutal ciinos crincen crud crunt cumplit feroce fioros hain inuman necrutzator neiertator neimblinzit neinduplecat neindurat neindurator nemilos neomenos neuman rau salbatic singeros violent (livr.) sanguinar (inv. shi pop.) nasilnic (inv. shi reg.) tare (reg.) pogan (Mold. shi Bucov.) avan hapsin (inv.) jestoc neomenit sanguinic salbaticos sireap (fig.) dur negru. (Om ~; se poarta ~.) 4. adj. apucator hraparetz lacom nesatul (livr.) cupid rapace (pop.) hapsin. (Om ~.) 5. adj. aspru crincen crud crunt cumplit incrincenat indirjit invershunat neimpacat nepotolit singeros vajnic violent (inv.) criincenit tare (fig.) incleshtat. (O lupta ~.) 6. adj. disputat dirz indirjit invershunat (fig.) aprins. (O intrecere sportiva ~.) 7. adj. invershunatmare violent (fig.) aprins. (Cearta ~.) 8. adj. cumplit groaznic infiorator infricoshator ingrozitor nebun salbatic violent. (O pasiune ~ il macina.) 9. adj. intens mare puternic strashnic tare violent zdravan. (Un vint ~.)

Aprig ≠ calm domol temperat blajin bland linishtit stapanit lin ushor

áprig (ápriga) adj. 1. Violent impetuos. 2. Aspru drept. Lat. aprῑcus „expus la soare” de unde apoi „fierbinte arzator”; cf. calabr. apricari „a incalzi”. Schimbarea semantica este generala la termenii care desemneaza „caldura” shi in sens fig. impulsul pasional; cf. caldura fierbinte sp. calentarse acalorarse etc. De la „pasionat” sa trecut firesc la „violent” care este sensul uzual al cuvintului rom. In sfirshit sensul de „avid lacom” inregistrat in dictzionare (in primul rind DAR) shi care a indus in eroare REW 561 nu exista in realitate; expresiile de tipul aprig la prada aprig la cishtig sint normale in cadrul sensului 1 shi interpretarea interesata a acestora asha cum este data in DAR se explica in lumina etimologiei care o propune apoi shi care nu ni se pare convingatoare. G final k in sting shi vitreg. Etimonul aprῑcus era indicat inca de Laurian Hasdeu shi Cihac dar a fost respins de cercetatorii moderni (Pushcariu 99 da originea cuvintului drept necunoscuta; REW 561 respinge etimonul aprῑcus). Tiktin se gindea la un lat. *apricus de la aper „porc mistretz”. Subak Archeografo triestino XXX 14 propune *apprex „lacom” de la apprecor a carui der. pare putzin probabila. In sfirshit DAR (cf. REW 4055) propune gr. ἄρπαξ „avid lacom” (de unde fr. Harpagon) intemeiat pe falsul semantism care lam indicat.