CRUNT A cruntzi te adj. 1. (Despre oameni shi manifestarile lor) Care comite fapte crude; violent inuman. ♦ Incruntat. 2. Care inspira groaza; infiorator. ♦ (SHi adv.) Fig. Foarte mult foarte tare; strashnic extraordinar grozav. 3. (Despre razboaie lovituri etc.) Sangeros crancen teribil. 4. (Inv. shi reg.) Plin de sange; insangerat. Lat. cruentus.

crunt ~a [At: CORESI PS. ap. GCR I 11 / V: crund ~a / Pl: ~ntzi ~e / E: ml cruentus] 1 a (Inv) Insangerat. 2 a (Is) Rana ~a Rana grea. 3 a (Inv; is) Ou ~ Primul ou ouat cu ushoare urme de sange. 4 a (D. razboi lovitura etc.) Sangeros. 5 a Violent. 6 a Barbar. 7 a Infiorator. 8 a Incruntat. 9 a (Is) Munca sau osteneala ~a Munca extrem de grea. 10 av Crancen. 11 av Nemilos. 12 av Incruntat. 13 av Foarte mult. 14 a Insangerat.

CRUNT A cruntzi te adj. 1. (Despre oameni shi manifestarile lor) Insetat de sange de fapte crude; violent crud inuman. ◊ Incruntat. 2. Care inspira groaza; groaznic infiorator. ◊ (SHi adv.) Fig. Foarte mult foarte tare; strashnic extraordinar grozav. 3. (Despre razboaie lovituri etc.) Sangeros crancen teribil. 4. (Inv. shi reg.) Plin de sange insangerat. Lat. cruentus.

CRUNT A cruntzi te adj. 1. (Despre oameni sau manifestarile lor) insetat de singe de fapte crude de omoruri; violent crud neomenos. Iar Negruzzi... Zugraveshte din nou iarashi pinzele posomorite Cearatau faptele crunte unor domni tirani vicleni. EMINESCU O I 32. Pacat de asha frumusetze shi mindretze de femeie sa fie asha de crunta. CARAGIALE O. I 309. ◊ (Despre animale mai ales despre fiare) Zimbru!... Fiara crunta shi turbata ALECSANDRI P. II 93. ♦ Incruntat. Zile intregi stas nemishcat shi crunt cu botul pe laba frinta. GALACTION. O. I 311. 2. Care inspira groaza; amenintzator grozav infiorator lau trimes peste muntzi cruntzi unde se bat muntzii cap in cap. SBIERA P. 64. De cruntami vijelie tu te aperi cun toiag? EMINESCU O. 1 147. Sentinela privegheaza Norul crunt inainteaza. ALECSANDRI P. II 14. ◊ (Adverbial) Crunt viscolul ishi fluiera balada. TULBURE V. R. 12. Ofta duios Dar lung shi crunt de nemilos In ochii fiului privea. COSHBUC P. I 270. In zid de marmur negru se uita crunt shi drept. EMINESCU O. I 94. Baba... privi crunt pe totzi mesenii. SHEZ. II 190. ♦ Fig. Foarte mult foarte tare strashnic grozav. (Adverbial) Ii lua in primire majurul Codau care se imbatase crunt. CAMILAR N. I 65. 3. (Despre razboaie lovituri etc.) Care face sa curga mult singe; singeros crincen teribil. Prin crunt bubuit de granata luptau Sub roshul stindard muncitorii. TOMA C. V. 179. Cruntele razboaie a lui Napoleon. NEGRUZZI S. I 295. Draculvoievod tzinu mai multzi ani cu mirarea tutulor popoarelor razboaie crunte cu turcii. BALCESCU O. I 193. 4. (Invechit shi regional) Plin de singe muiat scaldat in singe; insingerat. Sentoarce apoi cu ochi pagini SHiarunca fierul crunt din mini. COSHBUC P. I 114. ◊ (Pleonastic) Scinteie desperarea in ochiii cruntzi de singe. EMINESCU O. I 88 Rana crunta = rana adinca grea. Am crunte ranisimt singele curgind. TOMA C. V. 185.

CRUNT ~ta (~tzi ~te) 1) (despre persoane) Care provoaca suferintze grave; extrem de crud; atroce; feroce. 2) (despre lupte batalii) Care se caracterizeaza prin invershunare prin cruzime; crancen. 3) Care este plin de sange; insangerat. /<lat. cruentus

crunt a. sangeros grozav: fapte crunte lupta crunta. [Lat. CRUENTUS].

crunt a adj. (lat. cruentus d. cruor singe de unde vine shi crudus crud; it. sp. cruento. Cp. cu prunc). Singeros teribil grozav: lupta crunta. Incruntat fioros: cautatura crunta. Plin (minjit) de singe (vechĭ): cutzit crunt. Trans. Mold. Oŭ crunt primu oŭ al uneĭ gainĭ (care e de multe orĭ plin de singe). Adv. In mod crunt: a bate crunt.

crunt adj. m. pl. cruntzi; f. crúnta pl. crúnte

crunt adj. m. pl. cruntzi; f. sg. crúnta pl. crúnte

CRUNT adj. adv. 1. adj. adv. v. rau. 2. adj. v. invershunat. 3. adj. v. atroce.

CRUNT adj. adv. 1. adj. adv. aprig aspru barbar brutal ciinos crincen crud cumplit feroce fioros hain inuman necrutzator neiertator neimblinzit neinduplecat neindurat neindurator nemilos neomenos neuman rau salbatic singeros violent (livr.) sanguinar (inv. shi pop.) nasilnic (inv. shi reg.) tare (reg.) pogan (Mold. shi Bucov.) avan hapsin (inv.) jestoc neomenit sanguinic salbaticos sireap (fig.) dur negru. (Om ~; se poarta ~.) 2. adj. aprig aspru crincen crud cumplit incrincenat indirjit invershunat neimpacat nepotolit singeros vajnic violent (inv.) crincenit tare (fig.) incleshtat. (O lupta ~.) 3. adj. atroce cumplit fioros groaznic grozav infiorator infricoshator ingrozitor inspaimintator teribil. (O durere ~.)

crunt (crúnta) adj. 1. Plin de singe insingerat. 2. Singeros crud feroce. 3. Cumplit ingrozitor. Lat. cruentus (Pushcariu 418; CandreaDens. 414; DAR); cf. it. sp. port. cruento. Der. crunta vb. (a insingera a umple de singe; a taia a rani); incrunta vb. (a insingera; a taia a rani; a incretzi; refl. ashi incretzi fruntea a se uita urit) la care ultimele sensuri par sa apartzina unui cuvint diferit asimilat celui anterior prin etimologie populara (dupa Pushcariu 824; CandreaDens. 415; shi DAR direct din lat. cruentare); incruntatura s. f. (pata de singe; privire amenintzatoare); incruntator adj. (crud salbatic) inv.; descrunta vb. (a linishti a potoli). In toate cuvintele sensul etimologic este inv.