crunt (crúnta) adj. 1. Plin de singe insingerat. 2. Singeros crud feroce. 3. Cumplit ingrozitor. Lat. cruentus (Pushcariu 418; CandreaDens. 414; DAR); cf. it. sp. port. cruento. Der. crunta vb. (a insingera a umple de singe; a taia a rani); incrunta vb. (a insingera; a taia a rani; a incretzi; refl. ashi incretzi fruntea a se uita urit) la care ultimele sensuri par sa apartzina unui cuvint diferit asimilat celui anterior prin etimologie populara (dupa Pushcariu 824; CandreaDens. 415; shi DAR direct din lat. cruentare); incruntatura s. f. (pata de singe; privire amenintzatoare); incruntator adj. (crud salbatic) inv.; descrunta vb. (a linishti a potoli). In toate cuvintele sensul etimologic este inv.