CRUNT A cruntzi te adj. 1. (Despre oameni sau manifestarile lor) insetat de singe de fapte crude de omoruri; violent crud neomenos. Iar Negruzzi... Zugraveshte din nou iarashi pinzele posomorite Cearatau faptele crunte unor domni tirani vicleni. EMINESCU O I 32. Pacat de asha frumusetze shi mindretze de femeie sa fie asha de crunta. CARAGIALE O. I 309. ◊ (Despre animale mai ales despre fiare) Zimbru!... Fiara crunta shi turbata ALECSANDRI P. II 93. ♦ Incruntat. Zile intregi stas nemishcat shi crunt cu botul pe laba frinta. GALACTION. O. I 311. 2. Care inspira groaza; amenintzator grozav infiorator lau trimes peste muntzi cruntzi unde se bat muntzii cap in cap. SBIERA P. 64. De cruntami vijelie tu te aperi cun toiag? EMINESCU O. 1 147. Sentinela privegheaza Norul crunt inainteaza. ALECSANDRI P. II 14. ◊ (Adverbial) Crunt viscolul ishi fluiera balada. TULBURE V. R. 12. Ofta duios Dar lung shi crunt de nemilos In ochii fiului privea. COSHBUC P. I 270. In zid de marmur negru se uita crunt shi drept. EMINESCU O. I 94. Baba... privi crunt pe totzi mesenii. SHEZ. II 190. ♦ Fig. Foarte mult foarte tare strashnic grozav. (Adverbial) Ii lua in primire majurul Codau care se imbatase crunt. CAMILAR N. I 65. 3. (Despre razboaie lovituri etc.) Care face sa curga mult singe; singeros crincen teribil. Prin crunt bubuit de granata luptau Sub roshul stindard muncitorii. TOMA C. V. 179. Cruntele razboaie a lui Napoleon. NEGRUZZI S. I 295. Draculvoievod tzinu mai multzi ani cu mirarea tutulor popoarelor razboaie crunte cu turcii. BALCESCU O. I 193. 4. (Invechit shi regional) Plin de singe muiat scaldat in singe; insingerat. Sentoarce apoi cu ochi pagini SHiarunca fierul crunt din mini. COSHBUC P. I 114. ◊ (Pleonastic) Scinteie desperarea in ochiii cruntzi de singe. EMINESCU O. I 88 Rana crunta = rana adinca grea. Am crunte ranisimt singele curgind. TOMA C. V. 185.