DIRZ A dirji ze adj. 1. Indraznetz curajos hotarit cutezator. Popoarele se patrund de conshtiintza k pot obtzine victoria pacii prin lupta perseverenta shi dirza. SCINTEIA 1953 nr. 2756. SHi sufletul meu ametzit se simte Mai dirz privind la culmeanalta. BENIUC V. 7. Stateam jos pe o pelerina intinsa cu care biruisem iarba inalta shi dirza. IBRAILEANU A. 150. De asta data nu se mai opri sfiicios pe la poarta cishi lua iniman dintzi shi dete drept inainte deschise ushan laturi shi sentzepeni dirz dinaintea batrinei. VLAHUTZA N. 130. ♦ Aprig invershunat. Taun fu chemat la Sfatul Popular. Veni dirz impreuna cu Trandafira. CAMILAR TEM. 265. Am facut o sfortzare dirza sa ma infring. CAMIL PETRESCU U. N. 229. Un domn senator care se plimba de colo pina colo tzifnind shi aruncindumi cautaturi foarte dirze... ma interpeleaza foarte de sus. CARAGIALE O. VII 296. 2. Neinduplecat neclintit; p. ext. indaratnic incapatzinat. Eu atita pot satzi spun mama: atzinete dirza atzinete pina vin eu. CAMILAR N. I 252. Dar sufletul tau in minenvascut Tot dirz a ramas shi tot nu sendoaie. STANCU C. 141. Ceo fi avind oare feciorul meu de sa facut asha de dirz? SLAVICI O. I 101. 3. Mindru semetz tzantzosh. Cu greutate mare izbutea sa se tzie treaz shi dirz in sha. SADOVEANU Z. C. 42. ◊ Fig. Paunenii se mirau mai ales de gradini: frumos rinduite... cu rasadurile vii shi dirze in cavaluri satule de apa. SADOVEANU P. M. 311. Pentru dinsul toate zburatoarele mindri paunashi salbaticoshi cocori bufnitze cobitoare shoimi dirji... toate picau k fermecate. ODOBESCU S. III 180. ◊ (Adverbial) Dar ceai patzit?... Ce sa patzesc zise Ivan dirz ia! am captushit nishte iepuroi shi am de gind sai jumulesc. CREANGA P. 304. Pl. shi: (m.) dirzi (CAMILAR N. I 245) (f.) dirje (M. I. CARAGIALE C. 137). Varianta: dirj e (DELAVRANCEA A. 100 CARAGIALE O. I 309) adj.