din pp [At: COD. VOR.² 1² /8 / V: dein den diin / E: de + in] 1 (Introduce un atribut care arata locul de provenientza sau de apartenentza a unui element locul unde se afla cineva sau ceva) Exprima ideea de situare intrun interior (spatzial) Am adunat lucrurile din casa. Cf dintre (1) dintru (2). 2 (Introduce un complement care arata punctul de plecare) Exprima ideea de desprindere dintrun anumit spatziu de pe suprafatza unui anumit obiect A ieshit din casa. SHia luat paltonul din cui. Cf despre (2) dinspre (1) dintre (2) dintru (1). 3 (In repetitzii in corelatzie cu prepozitzia „in”) Exprima ideea de succesiune in spatziu de la un loc la altul de acelashi fel Sare din piatra in piatra. 4 (Introduce un complement instrumental) Exprima ideea de emitere a unor sunete (k rezultat al folosirii unui instrument muzical) Canta din fluier. 5 (Introduce un complement sau un atribut care arata originea provenientza) Exprima ideea de obtzinere a unui element prin modificarea sau prepararea altui element Medicament extras din plante Si: dintru (3). 6 (Constructzia prepozitzionala indica materia din care este facut un lucru) Exprima ideea de fabricare preparare a ceva prin utilizarea unui material unei materii etc. Casele de munte sunt facute din barne Si: dintru (4). 7 Exprima ideea de incadrare retrospectiva a momentului initzial al unui fapt al unui eveniment etc. in cursul unei alte perioade sau a unei alte circumstantze temporale Din copilarie sa vazut talentul lui. 8 Exprima ideea de incadrare retrospectiva intro unitate temporala apartzinand unei serii Intruna din zile... Si: dintru (5). 9 Exprima ideea de incadrare in interiorul unui parcurs in timpul cand se petrece o actziune Il striga din mers. 10 (Introduce un complement indirect care arata obiectul unei prefaceri al unei schimbari) Exprima ideea de transformare a unei unitatzi temporale intro alta etc. Face din noapte zi. 11 Exprima ideea de provenientza sau apartenentza la un anumit mediu social Face parte din inalta societate. 12 Dinspre (3). 13 (Introduce un complement de mod) Exprima ideea de provenientza a unei informatzii SHtie din sursa sigura. 14 Exprima ideea de separare in raport cu o anumita stare atitudine etc. Se trezi din somn. 15 (Mat) Exprima ideea de separare in raport cu descazutul Scade 2 din 5. 16 (Introduce un complement de cauza) Exprima o explicatzie in legatura cu producerea unui fapt A greshit din neatentzie Si: dintru (6). 17 Exprima ideea de recurgere la o anumita modalitate pentru obtzinerea unui anumit rezultat A nimerit din prima lovitura. 18 Exprima ideea de relatare de recunoashtere etc. a ceva Povesteshte din amintiri. 19 Exprima ideea de modalitate de finantzare de intretzinere Banii provin din impozite. 20 Exprima ideea de grad de implicare in savarshirea unei actziuni in manifestarea unei stari Face asta din suflet. 21 (Cu sens partitiv) Exprima ideea de evidentziere in cadrul unor elemente de acelashi fel Cel mai mult din toate i placea sa citeasca Si: dintre (6) intre printre dintru (7). 22 (Pop; introduce un complement de relatzie) Exprima ideea de diferentziere in interiorul unui grup Din glume i intrece pe totzi. Si: in ce priveshte in privintza. 23 (Pop; ilpp) ~ jos de... Mai jos de... 24 (Ial) Dincolo de... modificata

DIN prep. I. (Cu sens local) 1. (Introduce un atribut care arata locul unde se afla ceva) In. SHi masa ovala de nuc shi sfeshnicul de alama shi oglinda din parete in rama ei veche shi simpla de lemn lustruit. VLAHUTZA O. A. III 18. [Izvoarele] sar in bulgari fluizi peste prundul din rastoace. EMINESCU O. I 85. 2. (Introduce un complement care arata punctul de plecare al unei actziuni) Dinspre despre dintru de la. Senaltza abur moale din gradina. TOPIRCEANU B. 4. Din cer un singur ochi de soare Cazu pe briu shi la rapit. COSHBUC P. I 124. Balta vesel clocoteshte deun concert asurzitor SHi din ochiuri se inaltza cird de ratze k un nor. ALECSANDRI O. 188. ◊ Expr. Din urma = de la locul unde am ramas. Acum sa ne intoarcem iar din urma [cu povestea]. CREANGA P. 174. ◊ (In corelatzie cu «in» «pina in» sau «pina la») Din poarta Siminichii shi pinan fatza crishmei lui Andone o unitate de tancuri poposea la marginea drumului. CAMILAR N. I 23. ♦ (Complementul circumstantzial construit cu prep. «din» este in corelatzie cu un complement format cu acelashi substantiv shi prep. «in» pentru a arata succesiunea in spatziu de la un loc la altul de acelashi fel) Un stol de nagitzi ratacea din balta in balta cu miorlaituri dureroase. SADOVEANU O. VI 49. Atunci sa ma fi vazut cind dam de urma unui cerb sau a unui urs cum saream din stinca in stinca pe la guri de prapastii adinci. ALECSANDRI C. 28. ◊ Loc. adv. Din loc in loc = ici shi colo de la un loc la altul. Necunoscind pe nime shi umblind din loc in loc mam ratacit. CREANGA P. 288. Din gura in gura (sau din mina in mina din om in om) = de la om la om de la unul la altul. Un joc mai shtim shio strigatura Ce trece foc din guran gura. BANUSH B. 124. (In legatura cu o carte) Din scoartza in scoartza = de la prima pina la ultima pagina toata cartea. 3. (Arata locul shi directzia in care se afla sau se intimpla ceva) Pe cind ma ridic zdruncinat auz foshneala pintre coceni shi un glas de om din apropiere. CARAGIALE P. 40. ◊ Loc. prep. De din vale de... = de mai jos de... De din vale de Rovine Graim doamna catra tine. EMINESCU O. I 149. Din jos de... = mai jos de...; dincolo de... Alearga maicutzalearga Alearga din jos de moara SHimi ada nasip in poala. JARNÍKBIRSEANU D. 107. Din sus de... = mai sus de... 4. (In legatura cu verbe care exprima ideea unei separatzii) Ma condamnam... sami smulg mina din umar aruncind cu bolovani. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 12. ◊ Loc. adv. Din caleafara sau afara din cale v. cale. ◊ Expr. A ieshi (sau a scoate pe cineva) din fire (sau din sarite din rabush) v. scoate ieshi. (In legatura cu «a pieri») Din ochi = din fatza ochilor. Piei din ochii mei. ALECSANDRI T. 643. 5. (Introduce un atribut sau un complement care arata originea provenientza apartenentza) Eu frate ma numesc Costan Cimpoieshu din sat de la Udeshti. CAMILAR N. I 13. Mierea albinelor poarta parfumul florilor din carei extrasa. VLAHUTZA O. A. II 217. Simina fata crisnicului din Zimbru shi SHofron... erau foarte mihnitzi. SLAVICI O. I 287. ◊ (In contexte cu sens figurat) Din clocotul fierbinte al vietzii celei noi TZishneshte poezia adevarata vie. DESHLIU G. 6. Statuie de marmura ieshita din minile lui Canova. NEGRUZZI S. I 50. Originea acestor adunari izvorashte din municipalitatzile romane shi din soboarele gotzilor. BALCESCU O. II 13. II. (Cu sens temporal) 1. (Introduce un complement care arata momentul existentzei timpul cind se petrece o actziune) O multzime de furnici... au inceput a pishca din somn pe imparatul. CREANGA P. 264. ◊ Loc. adv. Din vreme v. vreme. 2. (Introduce un complement care indica punctul de plecare in timp) Nam mai facut geografia Europei din clasa treia. SEBASTIAN T. 49. Itzi spun k la un frate k din cruda copilarie slujesc prin straini. CREANGA P. 200. Ei mi se sculau din zori Dupa glas de cintatori. TEODORESCU P. P. 439. ◊ (In corelatzie cu «pina») Va trebui cu dinshii sa ma lupt din zori de zi pina tirziu in noapte. BENIUC V 72. ◊ Loc. adv. Din ora in ora (sau din an in an etc.) = la interval de o ora (sau de un an etc.). Sa se traga... din ora in ora. CAMIL PETRESCU T. II 413. Din clipa in clipa sau din moment in moment = in orice clipa acum imediat pe loc. Parea k se ashteapta sai iasa in fatza din clipa in clipa un dushman. BOGZA C. O. 25. Din zi in zi v. zi. Din cind in cind sau din vreme in vreme v. cind. In cele din urma v. urma. III. (Cu sens partitiv) Dintre. SHi rind pe rind veneau in sat SHi ieri shi astazi cite unul Din cei careau plecat. COSHBUC P. I 100. Aci vede omul adesea dealuri din care unele sint cu paduri shi altele ochiuri limpede samanate. GOLESCU I. 143. ◊ (Arata detasharea cuiva sau a ceva dintrun colectiv dintrun tot) Is cel mai vechi om din divizie. CAMILAR N. I 13. Acuma incepe una dintre zilele cele mai grozave din viatza mea. CAMIL PETRESCU U. N. 349. IV. (Introduce un complement de cauza) Mau trimis... din gresheala. CAMILAR N. I 13. Din nebagare de seama... am calcat pe coprinsul tau. ISPIRESCU L. 42. ◊ Loc. prep. Din cauza... (sau din pricina din vina) Era o fata a carei frumusetze aleasa parea k incepe sa se veshtejeasca sa se treaca de timpuriu din cauza unor suferintzi mari care i le ghiceai din ochii ei. DEMETRESCU O. 132. Eu babei mele... nu iam spus. SHi ea din pricina asta are sa moara cind a muri. CREANGA P. 122. Ashai Radule asha Dar nu e din vina mea. TEODORESCU P. P. 596. ◊ Loc. adv. (Ba) din una (ba) din alta v. una. Din gluma v. gluma. Din graba v. graba. Din intimplare v. intimplare. Din nefericire (sau nenorocire sau pacate) v. c. Din fericire v. fericire. V. (Introduce un complement de mod) Virgolici rise din toata inima. HOGASH DR. II 133. A strigat shi Sfinta Dumineca o data din rasputeri. CREANGA P. 92. [Filimon] cinta din memorie shi foarte bine toate ariile operelor italiane jucate in sala Slatineanu. GHICA S. A. 79. ◊ Loc. adv. Din fuga = fugind. Costan Cimpoieshu grabi pasul... urcind din fuga intrun cheson de artilerie. CAMILAR N. I. 28. Din zbor = zburind. [PasariLatziLungila] prindea [pasarile] cu mina din sbor le rasucea gitul cu ciuda shi apoi le minca. CREANGA P. 245. Din treacat = trecind. [Bitlanul] din treacat i arunca Alta veste stranie Cau pornito peste lunca Frunzelen bejanie. TOPIRCEANU B. 46. Din vedere sau din vazute = vazind. Meshteshugul vreme cere Nu senvatza din vedere. Din plin v. plin. Din greu v. greu. Din gros v. gros. Din nou v. nou. Din senin v. senin. VI. (Introduce un complement instrumental) Cu. Pocnind din bici pe linga boi In zori de zi el a trecut Cu plugul pe la noi. COSHBUC P. I 93. A batut din palme facind semn tarafurilor... sa se opreasca. CARAGIALE O. III 73. SHi cu ghioaga nestrugita Numai din topor cioplita. ALECSANDRI P. P. 73. ◊ (Complementul indica un instrument muzical) Dadaci cinta din scripca. CAMILAR N. I 37. Iubesc o Viorica din poveste SHi ei i cumpar flori shii zic din lira. IOSIF P. 40. Mai baditza Niculitza Cind ieshi seara pe ulitza Fluiera din fluieritza Sa ies shi eu la portitza! JARNÍKBIRSEANU D. 49. ◊ (Complementul indica o parte a corpului) Un cucosh sari pe zaplazul de scinduri batu din aripi shi trimbitza vesel in lumina aurie. SADOVEANU O. I 344. Dinsa strimba nitzel din nas. ISPIRESCU L. 214. Ipate flutura din cap shi zicea:... eu sint Stan Patzitul. CREANGA P. 179. Baba scirshni din dintzi. EMINESCU N. 22. VII. (Constructzia prepozitzionala indica materia din care este facut un lucru sau partzile lui componente) De. Mesteca aceeashi mamaliga din faina necernuta. CAMILAR N. I 31. Eventual casa poate sa fie facuta din birne. SEBASTIAN T. 9. Ciltzii de la mamuca mi ia luat... din ce sa mai facem noi saci? CREANGA P. 178. Degetele ei k din ceara alba torceau dintro furca de aur. EMINESCU N. 8. ◊ (Indica elementele unei colectivitatzi) Auditoriul se alcatuia mai ales din dame batrine. NEGRUZZI S. I 5. VIII. (In legatura cu verbe care inseamna «a preface» «a schimba» introduce complementul indirect care arata obiectul prefacerii; uneori in corelatzie cu «in») Miau schimbat numele din Stan in Ipate. CREANGA P. 149. Ei fac din noapte ziua sha zilei ochi inchid. EMINESCU O. I 56. IX. (Introduce un complement de relatzie) In ce priveshte in privintza. Intrecea mai pe totzi baietzii shi din carte dar shi din nebunii. CREANGA A. 2. ◊ Loc. prep. Din partea (cuiva) v. parte.

DIN prep. 1) (exprima un raport spatzial) A cobori din mashina. A veni din sat. 2) (exprima un raport temporal)^[1] Productzia din anul trecut. ◊ Din cand in cand uneori; cate odata. Din an in an la interval de un an. Din clipa sau din moment in timpul cel mai apropiat. 3) (indica materia) Compot din cireshe. Incaltzaminte din piele naturala. 4) (exprima un raport partitiv) Unii din ei sau intors acasa. 5) (exprima un raport de mod) Lucreaza din toata inima. Canta din suflet. 6) (exprima un raport cauzal) A greshit din neatentzie. 7) (exprima un raport instrumental) Canta din fluier. Tragere din tun. 8) (exprima un raport relatzional) In privintza; cat priveshte. Nul intrece din glume. 9) (exprima un raport de origine de provenientza) Se dezvolta din molecule. Obicei din copilarie. 10) (exprima un raport cantitativ) Au plecat opt din doisprezece. /de + in modificata

din prep. exprima punctul originar: 1. in spatziu: din orash din afara; 2. in timp: dinainte din copilarie; 3. partitiv: unul din tovarashii sai; 4. cauzal: a murit din facere; 5. instrumental: a da din umeri. [Contras din de in].

din prep. (de shi in. V. pin prin). Arata: 1) originea provenientza locu de unde: ĭes din casa din orash din tzara; a pica din pom din cer. 2) timpu de cind: din zi in zi din ceas in ceas din copilarie din tineretza din nascare. Din capul loculuĭ chear de la’nceput. 3) lucru saŭ materia din care e facut ceva: e facut din bucatzĭ din lemm din fer. 4) modu cum e facut ceva: a lucra din topor (grosolan) a desemna din penitza a invatza o limba din practica din auzite din citite; cunosc din vedere prind din zbor din fuga. 5) cauza: a lucra din ambitziune a muri din betzie; din pacate din nenorocire dupa ce e sarac maĭ este shi betziv. 6) instrumentu: a da din cap din minĭ din umerĭ din coada; a cinta din fluĭer din pian a scrishni din dintzĭ a sorbi din ochĭ a vorbi din inima din memorie. 7) un intzeles (k un genitiv) partitiv: unu din eĭ o parte din casa (a caseĭ) a scurta din drum (o parte a drumului). 8) privintza relatziunea: a sta bine din parale din griŭ din tunurĭ (din partea paralelor griuluĭ tunurilor) s’a oprit din baut (nu maĭ bea). Din colo din directziunea aceĭa (deosebit de dincolo 1). Pe din afara pe din auntru pe din fatza pe din dos pe afara fig. pe de rost (din memorie) pin auntru pin fatza pin dos. Din afara (dupa fr. du dehors) barb. ild. de afara. In vest din k pin fatza de pin (V. pin pintre). Vechi shi den. V. dintru.

din prep.

din prep.

din cále afára (tempo lent)/din cáleafára (tempo rapid) loc. adv.

din preájma loc. prep. (~ lui)

*din preájma¹ loc. adj. loc. adv. (poiana ~ vine ~)

*din preájma² loc. prep. (~i)

dintratat prep. + adv.

dintrínsul (pop.) prep. + pr.

din cále afára loc. adv. (tempo lent)

din cáleafára loc. adv. (tempo rapid)

din preájma loc. prep.

DIN prep. 1. (local) (inv.) ot. (Eftimie ~ Bistritza.) 2. (local) dinspre. (~ apus venea un calaretz.) 3. (local) dintru. (Vine ~ acel coltz indepartat de tzara.) 4. (temporal) dintre. (In una ~ zile.) 5. (temporal) dintru. (O intamplare ~ acea seara.) 6. (arata natura provenientza) de. (Masa ~ brad.) 7. (partitiv) dintre intre printre. (Cel mai bun ~ totzi.) 8. (partitiv) dintru. (SHtie multe ~ ale vietzii.) 9. (instrumental) cu. (Pocneshte ~ bici.)

DIN prep. 1. (local) (inv.) ot. (Eftimie ~ Bistritza.) 2. (local) dinspre. (~ apus venea un calaretz.) 3. (local) dintru. (Vine ~ acel coltz indepartat de tzara.) 4. (temporal) dintre. (In una ~ zile.) 5. (temporal) dintru. (O intimplare ~ acea seara.) 6. (arata natura provenientza) de. (Masa ~ brad.) 7. (partitiv) dintre intre printre. (Cel mai bun ~ totzi.) 8. (partitiv) dintru. (SHtie multe ~ ale vietzii.) 9. (instrumental) cu. (Pocneshte ~ bici.)

Din ≠ in

A NOVO (lat.) din nou; inca o data Afacere judiciara trimisa a novo in fatza altei instantze.

DE AUDITU (lat.) din auzite Un fapt shtiut de auditu.