unul pnh nc vz unu

ÚNUL ÚNA unii unele pron. nehot. 1. (TZine locul substantivelor fara a da o indicatzie precisa asupra obiectului; in forma femenina adesea cu valoare neutra) Mincashi una peste bot. CONTEMPORANUL I 836. Pune frate minan shale sa cintam una de jale. JARNÍKBIRSEANU D. 310. ◊ Expr. Astai inca una! sau asta incai una! exclamatzie de mirare (fatza de comunicarea unui fapt surprinzator sau neobishnuit) sau de nemultzumire (in legatura cu o intimplare neplacuta). Ma! asta incai una! Deoi fi eu Danila Prepeleac am prapadit boii. CREANGA P. 41. ◊ (In alternantza cu altul) Unul are ureche shi prinde toate cintecele altul are glas frumos. DAVIDOGLU M. 55. SHiruri lungi de tzarani legatzi cot la cot shi unul de altul... se tiriiau... dea lungul satului. MIRONESCU S. A. 23. Flori juvaeruri in aer sclipesc tainice in soare Unelealbe nalte fragezi k argintul de ninsoare Alte roshii k jeratec altealbastre ochi ce pling. EMINESCU O. I 43. Lupul cu toata prostia Cirmuia imparatzia SHi k un stapinitor Unora le da avere Altora pe o parere Le lua chiar starea lor. ALEXANDRESCU P. 69. Unele cind mauzeau Ushile le descuiau... Altele cind mauzeau... Focun vatral inveleau. JARNÍKBIRSEANU D. 169. ◊ Expr. Unuia shi altuia v. altul. (1). Unii (shi) altzii v. altul (1). Unul k altul v. altul (1). ◊ (In corelatzie cu altul exprima un raport de reciprocitate) Ishi luara ziua buna unul de la altul. ISPIRESCU L. 9. Ishi jura credintza unul altuia. CREANGA P. 279. Se vor rani intre sine k sa poata trece unul altuia inainte. BALCESCU O. II 121. In care vreme ne uitam unul la altul. NEGRUZZI S. I 68. ♦ Cineva; oarecare. Poate mai incolo sa ai nevoie de unul k mine. CREANGA P. 199. Binetzi mai shade jupineshica parca eshti una de ale noastre. id. ib. 129. Toate sint asha zise unul din noi rizind. NEGRUZZI S. I 245. ◊ (Cu determinari care indica mai precis sensul substantivelor inlocuite) Ajunse... una din cele mai frumoase provincii. BALCESCU O. II 11. Turturea dei turturea SHi tot faceshi voie rea Dapoi eu cum sa numi fac Pentru unul ce mii drag. JARNÍKBIRSEANU D. 214. Cite flori pe cimpurele Nu seamana mindrei mele; Numai una mititea... Parca seamana cu ea. id. ib. 27. ◊ (Alternantza «unul... unul» corespunde alternantzei «unul... altul» «unul... celalalt» «primul... al doilea») Linga carne Doua cane: Unai cu vin indulcit SHi nu bea de necajit Unai cu vin piparat SHi nu bea de suparat. JARNÍKBIRSEANU D. 120. ◊ Loc. adv. Unul k unul = deopotriva la fel. Avea trei fete una k una de mari. SBIERA P. 129. ◊ Expr. (Construit cu alte pronume) K unul care (sau ce) = k cel care k o persoana care. Vezi k el ramasese cu ochii bleojditzi k unul ce nici dinsul nu mai vazuse asemenea scumpeturi. ISPIRESCU L. 38. Capitanul avind a mai zabovi... k sa meremetiseasca corabia k una ce se hirbuise. DRAGHICI R. 29. Unul k acesta (sau acela) = un asemenea om un astfel de om. SHtii cam mai mincat eu odata de la unul k acesta o chelfaneala. CREANGA P. 298. ◊ (Uneori cu nuantza peiorativa folosit pe linga nume de persoane) Unu’ Iorgu Badea. SADOVEANU O. V 61. Nea ashezat bunicul in gazda cu toata cheltuiala lui la una Irinuca. CREANGA O. A. 45. ♦ (In alternantza cu «altul») Primul intiiul. V. altul (2). Nutzi face una copii iei alta. CREANGA P. 118. SHi odata mi tzo inshfaca ei unul deo mina shi altul de cealalta. id. ib. 269. 2. (La pl.) O parte din... o seama dintre... Asha scrie shi la noi in cartzi despre unii k tocmai la batrinetze au facut copii. CREANGA P. 118. ♦ (Adjectival) Nishte anumitzi. De la el Lipan deprinsese shi unele vorbe adinci. SADOVEANU B. 7. Unii oameni is mai al dracului decit dracul. CREANGA P. 217. Daca va punetzi la vatra dinaintea focului auzitzi unele lemne tzipind. NEGRUZZI S. I 246. 3. (La sg. sau pl. cu forma feminina shi valoare neutra) Ceva. Lupul... ishi pune in gind una: ashaza cele doua capete cu dintzii rinjitzi in fereshti. CREANGA P. 25. Taci! k ioi face eu cumatrului una de shia mushca labele. id. ib. 29. ◊ Expr. Una k aceasta (k asta sau k aceea) = asha ceva un asemenea lucru. Nu putea el crede una k asta. ISPIRESCU L. 20. Cind a vazut unele k aiestea... plesnea de ciuda. CREANGA P. 69. Taci nu spune una k asta. ALECSANDRI T. 754. ◊ (In alternantza cu «altul») Napuc bine a scapa de una shi dau peste alta. CREANGA P. 234. Deo fi una deo fi alta... Ce e scris shi pentru noi Bucuroshi leom duce toate de e pace dei razboi. EMINESCU O. I 146. ◊ Expr. Unul una altul alta din unan alta sau ba din una ba din alta v. altul (1). Una shi alta v. altul (1). Pina unaalta v. altul (1). Una pentru alta se spune cind cineva plateshte pentru o fapta (de obicei rea) cu alta de acelashi fel. Am vrut sami rastorc cele trei lovituri. Vorba ceea una pentru alta. CREANGA P. 196. Forme gramaticale: gen.dat. sg. unuia uneia pl. unora.

ÚNUL úna (únii únele) pron. nehot. 1) la sing. Cineva. 2) la pl. O parte din. ◊ ~ mai bun (frumos deshtept etc.) decat altul totzi la fel de buni (frumoshi deshteptzi etc.). ~ k ~ (sau ~ k altul) fara deosebire; deopotriva. Pana unaalta intre timp. A da toate pe una a supune intreaga activitate unui singur scop. A shti (sau a o tzine) una shi buna a persista intro opinie. /<lat. unus una

únul pr. m. (am vazut ~ nu altul) g.d. únuia pl. únii; f. úna g.d. úneia pl. únele g.d. m. shi f. února

únul pr. m. g.d. únuia pl. únii; f. sg. úna g.d. úneia pl. únele g.d. m. shi f. února

unul una; unii unele cf. un.

+printrunul/una/unii/unele prep. + pr. corectata

+unul altuia loc. pron.

+unul pe altul loc. pron.

UNUL pron. careva cineva oarecare vreunul (pop.) cinevashilea (inv. shi reg.) oarecine oareshicine (inv.) cinevashi neshtine. (~ dintre ei a intarziat.)

UNUL pron. careva cineva oarecare vreunul (pop.) cinevashilea (inv. shi reg.) oarecine oareshicine (inv.) cinevashi neshtine. (~ dintre ei a intirziat.)

AB UNO DISCE OMNES (lat.) dupa unul cunoashtei pe totzi Vergiliu „Eneida” II 6566. Enea descrie pe Sinon care viclean k totzi aheii incearca prin cuvinte meshteshugite sai convinga pe troieni sa primeasca in cetate calul de lemn in care se ascundeau Odiseu shi luptatorii sai.

ALIUD EST CELARE ALIUD TACERE (lat.) una este sa tainuieshti alta e sa taci Discretzia shi complicitatea nu sunt unul shi acelashi lucru.

QUID PRO QUOD (lat.) unul in locul altuia Confuzie eroare deviere de la datele reale ale unei discutzii sau probleme prin substituire de termeni. Sub forma quiproquo (fr) indica un artificiu utilizat cu precadere de autorii de vodeviluri.

Ab uno disce omnes (lat. "Dupa unul i potzi judeca pe totzi ) Vergiliu Eneida II 65. Vorbind despre grecii care sau introdus in Troia prin faimosul vicleshug al calului de lemn poetul subliniaza perfidia grecului captiv Sinon care ia convins pe troieni sa primeasca in cetate calul obiectul pierzaniei lor sustzinind k era o ofranda adusa zeilor. Cu alte cuvinte: cum era acel om prefacut erau totzi! Devenite cu timpul o expresie curenta vorbele lui Vergiliu sint folosite mai ales in sens nefavorabil. Referindune la un grup de oameni deopotriva de neserioshi sau vicleni sau cu alte trasaturi negative putem spune: Ab uno disce omnes. LIT.

a se uita cu un ochi la faina shi cu unul la slanina expr. (pop.) a fi sashiu a suferi de strabism.

ashi scoate ochii unul altuia expr. 1. a se certa a se bate. 2. ashi imputa ashi reprosha.