ÚNUL úna (únii únele) pron. nehot. 1) la sing. Cineva. 2) la pl. O parte din. ◊ ~ mai bun (frumos deshtept etc.) decat altul totzi la fel de buni (frumoshi deshteptzi etc.). ~ k ~ (sau ~ k altul) fara deosebire; deopotriva. Pana unaalta intre timp. A da toate pe una a supune intreaga activitate unui singur scop. A shti (sau a o tzine) una shi buna a persista intro opinie. /<lat. unus una