ÁLTUL ÁLTA altzii altele pron. nehot. 1. (TZine locul unui nume de fiintza sau de lucru care nu este aceeashi sau acelashi cu alta fiintza sau cu alt lucru despre care sa vorbit care este de fatza sau care este cel obishnuit) Sa raspunda altul. ◊ Expr. Unuia (shi) altuia = oricui. Unii (shi) altzii = multzi. Unul k altul = la fel deopotriva egal. Unul mai... decat altul = fiecare la fel de... Unul dupa altul = succesiv. ♦ (Cu forma feminina shi sens neutru) Poveste intamplare. ◊ Expr. Alta (acum)! exprima dezaprobarea fatza de o propunere sau o veste neashteptata. Unul una altul alta = fiecare cate ceva. Una (shi) alta = de toate. Nici una nici alta = cu orice pretz; fara a se gandi prea mult. Pana unaalta = deocamdata. Ba din una ba din alta sau din unan alta = din vorban vorba. Nu de alta = nu din alt motiv. 2. (In alternantza cu „unul” „una”) Celalalt al doilea. [Gen.dat. sg.: altuia alteia gen.dat. pl.: altora] Lat. alter.

áltul álta pnh [At: COD.VOR 10/13 / Pl: altzii altele / GD: altuia alteia altora / E: ml alter] 1 Inlocuieshte un nume de fiintza sau de obiect care nu este acelashi cu cel despre care sa vorbit care este de fatza sau care este cel obishnuit Sa raspunda altul. 2 (Is) Unuia shi uia Orishicui. 3 (Is) Unii shi altzii Multzi. 4 (Ie) Unul k ~ La fel. 5 (Ie) Unul dupa ~ Succesiv. 6 (La feminin cu sens neutRU) Problema poveste. 7 (Ie) ~ta acum Exprima dezaprobarea fatza de cele auzite. 8 (Ie) Unul una ~ta Fiecare cate ceva. 9 (Ie) Nici una nici ~ta Cu orice pretz. 10 (Iae) Pe negandite. 11 (Ie) Pana una~ta Deocamdata. 12 (Ie) Ba din una ba din ~ta sau din unan ~ta Din vorban vorba. 13 (Ie) Nu deta Nu din alt motiv. 14 (In alternantza cu unul una) Celalalt. corectata

ÁLTUL ÁLTA altzii altele pron. nehot. 1. (TZine locul unui nume de fiintza sau de lucru care nu este aceeashi sau acelashi cu alta fiintza sau cu alt lucru despre care sa vorbit care este de fatza sau care este cel obishnuit) Sa raspunda altul. ◊ Expr. Unuia (shi) altuia = oricui. Unii (shi) altzii = multzi. Unul k altul = la fel deopotriva egal. Unul mai... decat altul = fiecare la fel de... Unul dupa altul = succesiv. ♦ (Cu forma feminina shi sens neutru) Poveste intamplare. ◊ Expr. Alta (acum)! exprima dezaprobarea fatza de o propunere sau o veste neashteptata. Unul una altul alta = fiecare cate ceva. Una (shi) alta = de toate. Nici una nici alta = cu orice pretz; fara a se gandi prea mult. Pana unaalta = deocamdata. Ba din una ba din alta sau din unan alta = din vorban vorba. Nu de alta = nu din alt motiv. 2. (In alternantza cu „unul” „una”) Celalalt al doilea. [Gen.dat. sg.: altuia alteia gen.dat. pl.: altora] Lat. alter.

ÁLTUL ÁLTA altzii tele pron. nehot. 1. (TZine locul unui nume de fiintza sau de lucru care nu este aceeashi sau acelashi cu alta fiintza sau alt lucra despre care sa vorbit care e de fatza sau care este cel obishnuit) Lasa sa mai raspunda shi altul! ◊ Acuma in inceputul acesta de primavara parca se simte altul o viatza noua i navaleshte in piept. SADOVEANU O. VI 6. (Familiar) Altul la rind (= urmatorul)! (In opozitzie cu vorbitorul) Altul in locul meu shiar fi pierdut rabdarea. ◊ Nash vrea sauza altzii plinsumi. BENIUC V. 10. Totdeauna supara pe altzii iara mai ales pe fratemeu. CREANGA P. 38. ◊ (In alternantza cu «unul») Unii supravegheaza bagajele altzii scriu telegrame pe coltzul meselor din sala de ashteptare. C. PETRESCU A. 277. Sint cinci degete la o mina shi nu samina toate unul cu altul. CREANGA P. 19. Care dincotro Il ruga: unul sai deie banarit cit a cere el altul sai deie fata shi jumatate de imparatzie altul sai deie fata shi imparatzia intreaga. CREANGA P. 228. ◊ Expr. Unuia shi altuia = orishicui. Cum se poate zicea ea sa ajunga pe miiniie unora shi altora? ISPIRESCU L. 26. Unii (shi) altzii = multzi. «O asta nu se poate!» Zic unii altziin lume. ALEXANDRESCU P. 127. Unul k altul = la fel deopotriva egal. Acolo gasi inca doua femei una k alta de tinere. ISPIRESCU L. 7. Unul mai... decit altul = fiecare la fel de.. Doi copii unul mai zburdalnic decit altul. Unul dupa altul = succesiv pe rind. ◊ (In alternantza cu «unul» exprimind un raport de reciprocitate) Ishi jura credintza unul altuia. CREANGA P. 279. Groaza armiei intregi era atit de mare incit fara indoiala cmd va sosi la locuri grele... se vor rani intre sine k sa poata trece unul altuia inainte. BALCESCU O. II 121. ◊ (La pl. alternind de doua sau rar de mai multe ori corespunde alternantzei «unii... altzii...») Altzii adusesera donicioare shi donitze. Altzii rogojini. PAS L. I 58. ◊ (Cu forma feminina shi sens neutru) Noi trimitem tocmai acuma la munte... doi ciobani... sa duca celorlaltzi de acolo faina shi slanina shi altele cite le mai fac lor trebuintza. SADOVEANU N. F. 39. Amu a scornit alta: cica sai aduc pe fata ImparatuluiRosh. CREANGA P. 234. ◊ Expr. intre (sau printre) altele = printre alte lucruri. Intre altele sa hotarit k aparatul de radio sa fie folosit de clubul sindicatului. Alta (acum)! exprima dezaprobare fatza de o propunere sau o veste neashteptata. ◊ (In alternantza cu «una» «unele» in expr.) Unul una altul alta = fiecare cite ceva in felul lui. Mai zisera unii una altzii alta. ISPIRESCU I. 327. Una (shi) alta = de toate ceva. Duduca Leona se cam tinguie de unele shi de altele. SADOVEANU N. F. 42. Nici una nici alta = cu orice pretz fara a sta mult pe ginduri. Ei nici una nici alta voiau sa vineze tot lighioni salbatice. ISPIRESCU L. 382. Pina unaalta = deocamdata. Pina unaalta ia sa ma duc sa vad alesau nasipul din mac? CREANGA P. 265. Ba din una ba din alta sau din unan alta = din vorban vorba. Din vorban vorba din unan alta ajung pina acasa la cumatra. CREANGA P. 32. Ba din una ba din alta shi de cole pina colea shiau placut unul altuia. CREANGA P. 168. Nu de alta = nu din alt motiv. 2. (In alternantza cu «unul» «una») Celalalt al doilea. Pindea cind unul cind altul. ISPIRESCU L. 4. Deo fi una deo fi alta... Ce e scris shi pentru noi Bucuroshi leom duce toate de e pace dei razboi. EMINESCU O. I 146. La judecatori ce intra pe o ureche iasa pe alta. NEGRUZZI S. I 248. ◊ Expr. Pe de o parte... pe de alta... (sau pe de alta parte...) exprima o alternantza. Credinciosul imparatului auzind aceste pe de o parte la cuprins spaima iara pe de alta sa indracit de ciuda. CREANGA P. 256. Forme gramaticale: gen.dat. sg. altuia alteia gen.dat. pl. altora.

ÁLTUL ÁLTA altzii altele pron. nehot. 1. (TZine locul unui nume de fiintza sau de lucru care nu este aceeashi sau acelashi cu alta fiintza sau cu alt lucru despre care sa vorbit care este de fatza sau care este cel obishnuit) Sa raspunda altul. ◊ Expr. Unuia (shi) altuia = orishicui. Unii (shi) altzii = multzi. Unul k altul = la fel deopotriva egal. Unul mai... decat altul = fiecare la fel de... Unul dupa altul = succesiv. ♦ (Cu forma feminina shi sens neutru) Amu a scornit alta (CREANGA). ◊ Expr. Intre (sau printre) altele = printre alte lucruri. Alta (acum)! exprima dezaprobare fatza de o propunere sau o veste neashteptata. Unul una altul alta = fiecare cate ceva. Una (shi) alta = de toate. Nici una nici alta = cu orice pretz; fara a sta mult pe ganduri. Pana unaalta = deocamdata. Ba din una ba din alta sau din unan alta = din vorban vorba. Nu de alta = nu din alt motiv. 2. (In alternantza cu „unul” „una”) Celalalt al doilea. Pandea cand unul cand altul (ISPIRESCU). ◊ Expr. Pe de o parte... pe de alta... (sau pe de alta parte...) exprima o alternantza. [Gen.dat. sg.: altuia alteia gen.dat. pl.: altora] Lat. alter.

ÁLTUL ~ta (~tzii ~tele) pron. nehot. (tzine locul unui nume de fiintza sau de lucru care nu este aceeashi sau acelashi cu fiintza sau cu lucrul despre care sa vorbit sau care este de fatza). ◊ Unul k ~ la fel; deopotriva. Pana una ~ta deocamdata. Nici unul nici ~ nimeni. /<lat. alter

áltul pr. m. g.d. áltuia pl. áltzii; f. álta g.d. álteia pl. áltele g.d. pl. m. shi f. áltora

áltul pr. m. g.d. áltuia pl. áltzii; f. sg. álta g.d. álteia pl. áltele g.d. m. shi f. áltora

+printraltul/alta/altzii/altele prep. + pr.

+unul altuia loc. pron.

+unul pe altul loc. pron.

dintráltzii prep. + pr.

intráltul (álta áltzii áltele) prep. + pr.

dintráltul prep. + pr.

intráltul prep. + pr.

printráltul prep. + pr.

ÁLTUL pron. celalalt. (Cand unul cand ~.)

ALTUL pron. celalalt. (Cind unul cind ~.)

ALIUD EST CELARE ALIUD TACERE (lat.) una este sa tainuieshti alta e sa taci Discretzia shi complicitatea nu sunt unul shi acelashi lucru.

DOCENDO DISCIMUS (lat.) invatzand pe altzii invatzam pe noi Prin transmitere cunoshtintzele noastre se consolideaza shi se imbogatzesc.

MALUM ALIENUM CAVE GAUDIUM FACIAS TUUM (lat.) nenorocirea altuia nu trebuie sa te bucure Balbus „Sententiae” 110.

MANUS MANAT LAVAT (lat.) o mana spala pe alta Aforism al filozofului pitagorician Epiharm preluat ulterior de Seneca shi de Petroniu. Exprima ideea colaborarii in sens bun uneori in sens rau.^[1]

NAIVITÄT IST EIN BETRAGEN WO MAN NICHT ACHT DARAUF HAT OB MAN VON ANDEREN BEURTEILWIRD (germ.) naivitatea este o purtare prin care nu bagi de seama k vei fi judecat de altzii Kant „Menschenkunde”.

QUID PRO QUOD (lat.) unul in locul altuia Confuzie eroare deviere de la datele reale ale unei discutzii sau probleme prin substituire de termeni. Sub forma quiproquo (fr) indica un artificiu utilizat cu precadere de autorii de vodeviluri.

in pielea altuia expr. in situatzia altuia.