ÁLTUL ÁLTA altzii tele pron. nehot. 1. (TZine locul unui nume de fiintza sau de lucru care nu este aceeashi sau acelashi cu alta fiintza sau alt lucra despre care sa vorbit care e de fatza sau care este cel obishnuit) Lasa sa mai raspunda shi altul! ◊ Acuma in inceputul acesta de primavara parca se simte altul o viatza noua i navaleshte in piept. SADOVEANU O. VI 6. (Familiar) Altul la rind (= urmatorul)! (In opozitzie cu vorbitorul) Altul in locul meu shiar fi pierdut rabdarea. ◊ Nash vrea sauza altzii plinsumi. BENIUC V. 10. Totdeauna supara pe altzii iara mai ales pe fratemeu. CREANGA P. 38. ◊ (In alternantza cu «unul») Unii supravegheaza bagajele altzii scriu telegrame pe coltzul meselor din sala de ashteptare. C. PETRESCU A. 277. Sint cinci degete la o mina shi nu samina toate unul cu altul. CREANGA P. 19. Care dincotro Il ruga: unul sai deie banarit cit a cere el altul sai deie fata shi jumatate de imparatzie altul sai deie fata shi imparatzia intreaga. CREANGA P. 228. ◊ Expr. Unuia shi altuia = orishicui. Cum se poate zicea ea sa ajunga pe miiniie unora shi altora? ISPIRESCU L. 26. Unii (shi) altzii = multzi. «O asta nu se poate!» Zic unii altziin lume. ALEXANDRESCU P. 127. Unul k altul = la fel deopotriva egal. Acolo gasi inca doua femei una k alta de tinere. ISPIRESCU L. 7. Unul mai... decit altul = fiecare la fel de.. Doi copii unul mai zburdalnic decit altul. Unul dupa altul = succesiv pe rind. ◊ (In alternantza cu «unul» exprimind un raport de reciprocitate) Ishi jura credintza unul altuia. CREANGA P. 279. Groaza armiei intregi era atit de mare incit fara indoiala cmd va sosi la locuri grele... se vor rani intre sine k sa poata trece unul altuia inainte. BALCESCU O. II 121. ◊ (La pl. alternind de doua sau rar de mai multe ori corespunde alternantzei «unii... altzii...») Altzii adusesera donicioare shi donitze. Altzii rogojini. PAS L. I 58. ◊ (Cu forma feminina shi sens neutru) Noi trimitem tocmai acuma la munte... doi ciobani... sa duca celorlaltzi de acolo faina shi slanina shi altele cite le mai fac lor trebuintza. SADOVEANU N. F. 39. Amu a scornit alta: cica sai aduc pe fata ImparatuluiRosh. CREANGA P. 234. ◊ Expr. intre (sau printre) altele = printre alte lucruri. Intre altele sa hotarit k aparatul de radio sa fie folosit de clubul sindicatului. Alta (acum)! exprima dezaprobare fatza de o propunere sau o veste neashteptata. ◊ (In alternantza cu «una» «unele» in expr.) Unul una altul alta = fiecare cite ceva in felul lui. Mai zisera unii una altzii alta. ISPIRESCU I. 327. Una (shi) alta = de toate ceva. Duduca Leona se cam tinguie de unele shi de altele. SADOVEANU N. F. 42. Nici una nici alta = cu orice pretz fara a sta mult pe ginduri. Ei nici una nici alta voiau sa vineze tot lighioni salbatice. ISPIRESCU L. 382. Pina unaalta = deocamdata. Pina unaalta ia sa ma duc sa vad alesau nasipul din mac? CREANGA P. 265. Ba din una ba din alta sau din unan alta = din vorban vorba. Din vorban vorba din unan alta ajung pina acasa la cumatra. CREANGA P. 32. Ba din una ba din alta shi de cole pina colea shiau placut unul altuia. CREANGA P. 168. Nu de alta = nu din alt motiv. 2. (In alternantza cu «unul» «una») Celalalt al doilea. Pindea cind unul cind altul. ISPIRESCU L. 4. Deo fi una deo fi alta... Ce e scris shi pentru noi Bucuroshi leom duce toate de e pace dei razboi. EMINESCU O. I 146. La judecatori ce intra pe o ureche iasa pe alta. NEGRUZZI S. I 248. ◊ Expr. Pe de o parte... pe de alta... (sau pe de alta parte...) exprima o alternantza. Credinciosul imparatului auzind aceste pe de o parte la cuprins spaima iara pe de alta sa indracit de ciuda. CREANGA P. 256. Forme gramaticale: gen.dat. sg. altuia alteia gen.dat. pl. altora.