poveste sf [At: CORESI EV. 425 / V: (inv) ~vasta ~veasta ~veaste (reg) ~ta ~tie / Pl: ~eshti (irg) ~ ~ti (reg) ~turi / E: slv повѣсть] 1 Relatare expunere a unui fapt a unui eveniment sau a unui shir de fapte sau de evenimente intro desfashurare gradata Si: istorisire povestire (1) (ivr) povestitura. 2 (Spc) Naratziune literara cuprinzand fapte posibile shi imposibile. 3 (Inv; ila) De ~ Care serveshte k marturie k asha sau petrecut faptele. 4 (Inv; d. o persoana; ial) Ramas in viatza k sa relateze un fapt. 5 (Inv; ial) Nici unul. 6 (Pfm; ie) A sta (sau a se apuca) de (sau la) ~ (ori ~eshti) sau a se pune la ~eshti ori a sta (ori a umbla) in ~eshti (sau dea ~eshtile) A sta de vorba indelung ori prea mult cu cineva. 7 (Pfm; iae) A vorbi cu cineva despre tot felul de lucruri marunte personale. 8 (Pfm) A ajunge (sau a fi a se face a ramane etc.) de ~ ori (inv) a fi intru ~ A ajunge (sau a fi a deveni etc.) cunoscut renumit vestit mai ales prin fapte reprobabile. 9 (Pfm; iae) A se face de ras. 10 (Pop; ie) Ai merge (sau i se duce cuiva) vestea shi ~a A deveni foarte cunoscut printrun fapt sau printro patzanie. 11 (Inv; ie) A fi de veste shi de ~ A fi demn de povestit. 12 (Inv; iae) A fi renumit. 13 (Fam; ie) Nici ~ Nici vorba. 14 (Iae) Nu e adevarat. 15 (Inv; ie) A nu zice nici vorba nici ~ A nu spune nimic nici un cuvant. 16 (Spc; asr) Relatare expunere a unor fapte intamplari evenimente istorice in ordinea lor cronologica Si: cronica letopisetz. 17 (Inv) Traditzie orala. 18 (Urmat de determinari in genitiv) Istorie sau povestire a vietzii a faptelor a intamplarilor cuiva. 19 (Prc) Fapt intamplare sau shir de intamplari survenite in viatza cuiva Si: (reg) patzanie povestitura (2). 20 Ceea ce se discuta. 21 Ceea ce se relateaza. 22 (Pex) Intamplare. 23 Eveniment. 24 Chestiune. 25 (Pfm; ie) Ce (mai) veste ~? sau (rar) ce veste? ce ~? Ce mai e nou? 26 (Pfm) Asha e (sau tzie tzia fost) ~a Asha stau lucrurile. 27 Specie a epicii populare in proza in care se relateaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare in lupta cu personaje nefaste shi in care binele triumfa Si: basm. 28 (Ila) K din (sau in de) ~ Foarte frumos Si: minunat. 29 (Ial) Miraculos. 30 (Pex; rar) Vis. 31 (Rar) Iluzie. 32 Fapt intamplare afirmatzie etc. inventata neadevarata Si: minciuna (irg) basna. 33 (Reg; if povasta) Promisiune mincinoasa. 34 (Inv) Cuvant de invatzatura Si: invatzatura predica. 35 (Irg; shis ~a vorbei ~a aluia ~a celuia) Proverb. 36 Zicatoare. 37 (Ias) Maxima. 38 (Is) ~a cantecului (sau ~a aluia) Vorba aceea.

POVÉSTE poveshti s. f. 1. Compunere literara (populara sau culta) al carei subiect cu substrat folcloric este o impletire de intimplari supranaturale cu eroi reali sau fantastici (v. basm); p. ext. naratziune de fapte reale posibile. Am sa va cetesc o poveste scrisa anume pentru voi. SADOVEANU E. 111. Mosh Nichifor nui o inchipuire din poveshti ci e un om k totzi oamenii. CREANGA P. 105. ◊ Fig. Tihnit ascult a gindului poveste Manshel shi cred k tot cea fost mai este. VLAHUTZA O. A. I 77. Povestea ce o cint acuma Mii drag sa no spun nimarui Sa mio petrec in suflet numa So pling incet in umbra lui. PAUNPINCIO P. 67. ◊ Expr. K in (sau din) poveste (sau poveshti) = k in basme nespus de frumos minunat miraculos. SHi creshtea... k din poveste de iute shi sentarea shi era din ce in ce mai mare. RETEGANUL P. I 14. A fost odata can poveshti A fost k niciodata Din rude mari imparateshti O prea frumoasa fata. EMINESCU O. I 167. Nici poveste = nici vorba (de un lucru k acesta); nici pomeneala. O femeie atit de frumoasa cit ar fi crezut omul k nu poate sa fie in lume alta mai frumoasa k ea de intrecut nici poveste. RETEGANUL P. IV 3. A sta (cu cineva) de poveshti = a sta de vorba a vorbi nimicuri. A se apuca de poveshti = a se ashterne la vorba a sta de vorba indelung a se pune la taifas. A ajunge (sau a se face a ramine a fi etc.) de poveste = a ajunge a fi a deveni cunoscut vestit faimos (mai ales prin actziuni negative). Cum sa taiem noi o mindretze de meri? Nu vezi tu k sint de poveste? Cine mai are asemenea meri? ISPIRESCU L. 64. Sajung de povestea lumii? Eu fata de protopop? HASDEU R. V. 34. Ai merge (sau a i se duce) cuiva vestea shi povestea = a i se duce cuiva faima a deveni cunoscut printrun fapt sau o patzanie. De aici inainte nu leau mai venit petzitori in casa k li se dusese vestea shi povestea in toate partzile cas oameni hartzagoshi. SBIERA P. 253. Povestea vorbei (a cintecului mai rar familiar a aluia) = a) cum e vorba cum se zice vorba aceea; Prinde orbul scoatei ochii povestea aluia. ISPIRESCU L. 106. SHiapoi povestea cintecului: lasca era de la Piatra de locul ei dar era shi imbojorata Maica. CREANGA P. 114; b) proverb zicatoare expresie des repetata devenita proverbiala. Culegere de proverburi sau povestea vorbii. De piin lume adunate SHi iarashi la lume date [titlu]. PANN. ♦ Nascocire inventzie scornitura. Este o poveste cum k parintele sau Bogdanvoda la blagoslovit in taina [pe SHtefanvoda] la o biserica clin muntele Atonului. SADOVEANU F. J. 9. SHi mii spuneatunci poveshti SHi minciuni cua ta guritza Eu peun fir de romanitza Voi cerca de ma iubeshti. EMINESCU O. I 55. Hai mindra la apa buna. Ba eu bade noi veni K nam pinza deanalbi Nici poveshti dea povesti. JARNÍKBIRSEANU D. 233. 2. Istoria sau povestirea vietzii a faptelor a peripetziilor sau a trecutului cuiva; firul vietzii (cuiva). Nu mai rasuna in voi cantrun ghioc Povestea minunata a prunciei? BENIUC V. 23. SHi ei au avut povestea lor care flacaii shi fetele de pe valea aceea o spuneau cu drag cind erau la shezatoare sau la claca. BUJOR S. 32. De zile trei ishi spune povestea vietziintrege. EMINESCU O. I 88. 3. Intimplare fapt care atrage atentzia eveniment despre care se vorbeshte care merita atentzie. Dar ce legatura are povestea asta cu lucrarea noastra? BARANGA I. 192. Nai primit nici o telegrama? Nu? Ma mir... E o poveste foarte nostima cu telegrama aceasta. C. PETRESCU A. 295. In strada sa strins golanimea. K. la urs. Insa toata povestea sa terminat repede. SAHIA N. 92. ◊ Expr. (In corelatzie cu veste) Ce (mai) veste poveste! = ce mai e nou? ce shtii nou? ce veshti sau noutatzi mai aduci? Ce mai vestepoveste pe la dv.? CARAGIALE O. VII 178. Ia spunemi ce mai nou? Ce veste? Ce poveste? VACARESCU P. 354. Asha tzie (sau tzia fost) povestea! = asha stau lucrurile? de aceshtia imi eshti? asha te portzi? E! asha mi tzia fost povestea? zise el incetishor stai mai dara satzi arat eu cu cine ai a face. ISPIRESCU L. 377. Iaca! rizi? Asha tzii povestea?... Ei lasca teoi face eu sa rizi panii plinge. ALECSANDRI T. 939. Pl. shi: (invechit) poveste (NEGRUZZI S. I 110).

POVÉSTE ~shti f. 1) Creatzie epica populara mai ales in proza in care se redau diferite intamplari fantastice cu personaje imaginare aflate in lupta cu fortze supranaturale; basm. ~ umoristica. ◊ K in (sau din) ~ (sau ~shti) cum nu exista in realitate. A sta la (sau a se apuca de) ~shti a palavragi; a flecari. ~stea cu cocoshul roshu v. COCOSH. A ajunge (sau a se face a ramane) de ~ ai merge (sau a i se duce) cuiva vestea shi ~stea a se face cunoscut mai ales prin fapte reprobabile. 2) Istorisire a patzaniilor sau a vietzii cuiva; istorie. ◊ (Astai) ~ veche este o istorie cunoscuta rasuflata. 3) Afirmatzie nesocotita; scornitura. ◊ (Toate asteas) ~shti (toate acestea sunt) minciuni. A spune (sau a indruga la) ~shti a spune (la) minciuni. 4) Intamplare deosebita; eveniment. ◊ Ce (mai) veste~? ce noutatzi mai sunt? Asha tzie ~stea? a) asha imi eshti?; asha stau lucrurile? [G.D. poveshtii] /<sl. povĕsti

poveste f. 1. naratziune mai ales mincinoasa basm: de cand tot ce e ’n lume era numai poveste AL.; 2. fabula: am ajuns de poveste in tzara PANN; 3. legenda snoava; povestea vorbei povestea aluia proverb. [Vechiurom. poveaste naratziune propriuzisa = POVĬESTĬ naratziune].

povéste f. pl. shtĭ (vsl. povĭestĭ naratziune. V. veste). Basm istorie fantastica scornita de popor shi care babele saŭ shi altziĭ o spun copiilor: a spune poveshtĭ. Fig. Fabula vorba mincinoasa: numĭ spune mie poveshtĭ! A ajunge de poveste a ajunge renumit. Ce maĭ veste poveste? ce maĭ shtiĭ noŭ?

povasta sf vz poveste

poveasta sf vz poveste

poveaste sf vz poveste

povesta sf vz poveste

povestie sf vz poveste

basm (basn) n. 1. apolog fabula (vechiurom. basnele lui Esop); a se face de basn a ajunge de batjocura: c’am baut tot ce avui shi de basn ma facui POP.; 2. in special istorisirea unei intamplari inchipuite cu inceputul stereotip: a fost odata... shi al carii element principal e miraculosul (smei balauri zine fetzifrumoshi): lume ce gandea ’n basme shi vorbea ’n poezii EM. [Slav. BASNĬ fabula; sensul vorbei largit in limba moderna corespunde Mold. poveste].

povéste s. f. g.d. art. povéshtii; pl. povéshti

povéste s. f. g.d. art. povéshtii; pl. povéshti

POVÉSTE s. 1. v. naratziune. 2. v. basm. 3. inventzie minciuna nascoceala nascocire nascocitura neadevar palavra plasmuire scorneala scornire scornitura (pop.) iscoditura (inv.) basna basnire (fam.) baliverna brashoava (fam. fig.) basm gogoasha tromboane (pl.). (Tot cea spus e o simpla ~.) 4. v. chestiune.

POVÉSTE s. v. proverb vorba batraneasca zicala zicatoare.

POVESTE s. 1. istorie istorisire naratziune povestire (inv.) spunere. (A ascultat o lunga ~.) 2. (LIT.) basm povestire. (~ cu Cocoshul Roshu.) 3. inventzie minciuna nascoceala nascocire nascocitura neadevar palavra plasmuire scorneala scornire scornitura (pop.) iscoditura (inv.) basna basnire (fam.) baliverna brashoava (fam. fig.) basm gogoasha tromboane (pl.). (Tot cea spus e o simpla ~.) 4. chestiune lucru pricina problema socoteala treaba (inv.) madea (rusism inv.) predmet. (Sa lamurit ~ aceea?)

poveste s. v. PROVERB. VORBA BATRINEASCA. ZICALA. ZICATOARE.

povéste (povéshti) s. f. 1. Naratziune. 2. Istorisire fabula povestire fantastica. 3. Faima reputatzie. Sl. povĕstĭ (Miklosich Slaw. Elem. 36; Cihac II 454) cf. veste. Der. povesti vb. (a istorisi a nara); povestash (var. povestitor) s. m. (persoana care spune sau scrie poveshti). Din rom. provin sas. poweste „poveste” powestin „a povesti”.

a ajunge de poveste expr. a deveni cunoscut printrun fapt negativ

a inshira la gogoshi / poveshti / moshi pe groshi / verzi shi uscate expr. a spune tot felul de lucruri fara importantza shi fara o succesiune.

a ramane de poveste expr. a se face cunoscut printro fapta negativa.

a sta de poveshti expr. 1. a sta de vorba. 2. v. a sta de palavre.

a sta la palavre / la poveshti / la taclale expr. a pierde timpul cu discutzii sterile.

astai alta branza / caciula / mancare de peshte / poveste expr. asta e cu totul altceva; nu are nicio legatura (cu cazul in spetza)

nici pomeneala / poveste expr. nicidecum.