POVÉSTE poveshti s. f. 1. Compunere literara (populara sau culta) al carei subiect cu substrat folcloric este o impletire de intimplari supranaturale cu eroi reali sau fantastici (v. basm); p. ext. naratziune de fapte reale posibile. Am sa va cetesc o poveste scrisa anume pentru voi. SADOVEANU E. 111. Mosh Nichifor nui o inchipuire din poveshti ci e un om k totzi oamenii. CREANGA P. 105. ◊ Fig. Tihnit ascult a gindului poveste Manshel shi cred k tot cea fost mai este. VLAHUTZA O. A. I 77. Povestea ce o cint acuma Mii drag sa no spun nimarui Sa mio petrec in suflet numa So pling incet in umbra lui. PAUNPINCIO P. 67. ◊ Expr. K in (sau din) poveste (sau poveshti) = k in basme nespus de frumos minunat miraculos. SHi creshtea... k din poveste de iute shi sentarea shi era din ce in ce mai mare. RETEGANUL P. I 14. A fost odata can poveshti A fost k niciodata Din rude mari imparateshti O prea frumoasa fata. EMINESCU O. I 167. Nici poveste = nici vorba (de un lucru k acesta); nici pomeneala. O femeie atit de frumoasa cit ar fi crezut omul k nu poate sa fie in lume alta mai frumoasa k ea de intrecut nici poveste. RETEGANUL P. IV 3. A sta (cu cineva) de poveshti = a sta de vorba a vorbi nimicuri. A se apuca de poveshti = a se ashterne la vorba a sta de vorba indelung a se pune la taifas. A ajunge (sau a se face a ramine a fi etc.) de poveste = a ajunge a fi a deveni cunoscut vestit faimos (mai ales prin actziuni negative). Cum sa taiem noi o mindretze de meri? Nu vezi tu k sint de poveste? Cine mai are asemenea meri? ISPIRESCU L. 64. Sajung de povestea lumii? Eu fata de protopop? HASDEU R. V. 34. Ai merge (sau a i se duce) cuiva vestea shi povestea = a i se duce cuiva faima a deveni cunoscut printrun fapt sau o patzanie. De aici inainte nu leau mai venit petzitori in casa k li se dusese vestea shi povestea in toate partzile cas oameni hartzagoshi. SBIERA P. 253. Povestea vorbei (a cintecului mai rar familiar a aluia) = a) cum e vorba cum se zice vorba aceea; Prinde orbul scoatei ochii povestea aluia. ISPIRESCU L. 106. SHiapoi povestea cintecului: lasca era de la Piatra de locul ei dar era shi imbojorata Maica. CREANGA P. 114; b) proverb zicatoare expresie des repetata devenita proverbiala. Culegere de proverburi sau povestea vorbii. De piin lume adunate SHi iarashi la lume date [titlu]. PANN. ♦ Nascocire inventzie scornitura. Este o poveste cum k parintele sau Bogdanvoda la blagoslovit in taina [pe SHtefanvoda] la o biserica clin muntele Atonului. SADOVEANU F. J. 9. SHi mii spuneatunci poveshti SHi minciuni cua ta guritza Eu peun fir de romanitza Voi cerca de ma iubeshti. EMINESCU O. I 55. Hai mindra la apa buna. Ba eu bade noi veni K nam pinza deanalbi Nici poveshti dea povesti. JARNÍKBIRSEANU D. 233. 2. Istoria sau povestirea vietzii a faptelor a peripetziilor sau a trecutului cuiva; firul vietzii (cuiva). Nu mai rasuna in voi cantrun ghioc Povestea minunata a prunciei? BENIUC V. 23. SHi ei au avut povestea lor care flacaii shi fetele de pe valea aceea o spuneau cu drag cind erau la shezatoare sau la claca. BUJOR S. 32. De zile trei ishi spune povestea vietziintrege. EMINESCU O. I 88. 3. Intimplare fapt care atrage atentzia eveniment despre care se vorbeshte care merita atentzie. Dar ce legatura are povestea asta cu lucrarea noastra? BARANGA I. 192. Nai primit nici o telegrama? Nu? Ma mir... E o poveste foarte nostima cu telegrama aceasta. C. PETRESCU A. 295. In strada sa strins golanimea. K. la urs. Insa toata povestea sa terminat repede. SAHIA N. 92. ◊ Expr. (In corelatzie cu veste) Ce (mai) veste poveste! = ce mai e nou? ce shtii nou? ce veshti sau noutatzi mai aduci? Ce mai vestepoveste pe la dv.? CARAGIALE O. VII 178. Ia spunemi ce mai nou? Ce veste? Ce poveste? VACARESCU P. 354. Asha tzie (sau tzia fost) povestea! = asha stau lucrurile? de aceshtia imi eshti? asha te portzi? E! asha mi tzia fost povestea? zise el incetishor stai mai dara satzi arat eu cu cine ai a face. ISPIRESCU L. 377. Iaca! rizi? Asha tzii povestea?... Ei lasca teoi face eu sa rizi panii plinge. ALECSANDRI T. 939. Pl. shi: (invechit) poveste (NEGRUZZI S. I 110).