DÍNTRU prep. (Mai ales inaintea lui „un” „al” „insul” „acest” „o data” cu elidarea vocalei finale proprii) 1. (Cu sens local) Din dinspre. Priveshte dintrun coltz al salii. ◊ Dintracolo = din partea aceea. 2. (Partitiv) Din. Vorbeshte cu unii dintre noi. ♦ (Indicand apartenentza) Facem parte dintro lume noua. 3. (Cu sens temporal; introduce un complement circumstantzial care indica momentul plecarii) De la. Pleaca dintro clipa intralta. ♦ (Introduce un atribut care indica timpul desfashurarii unei actziuni) Din petrecut in... Mia povestit o intamplare dintro dimineatza de vara. 4. (Introduce un complement care indica originea provenientza) Din. Planta se dezvolta dintro samantza. 5. (Introduce un complement indirect care arata obiectul unei prefaceri) Din. SHia facut o scurta dintrun palton. ♦ (Introduce un complement indirect care arata starea de la care se trece) Se trezeshte dintrun somn greu. 6. (Introduce un complement circumstantzial de mod) Cu. A nimerit dintrun foc (de pushca). ◊ Loc. adv. Dintrodata = cu o singura mishcare; pe neashteptate; brusc deodata. 7. (Introduce un complement instrumental) Cu. Are pensie shi traieshte dintrinsa. 8. (Introduce un atribut care indica materia) Din. Manastirea dintrun Lemn. 9. (Introduce un complement circumstantzial de cauza) Din cauza. Sa suparat dintro nimica toata. De⁴ + intru.

díntru pp [At: COD. VOR.² 21^v/₂ / V: diin~ / E: de + intru] 1 (Utilizata in forma elidata inaintea cuvintelor care incep cu o vocala) Exprima ideea de raport al unui element singularizat fatza de alte elemente subintzelese de acelashi fel Priveshte dintrun coltz Si: din (2) dinspre (1). 27 Din (1 5 6 816 21). 8 (Ilav) Dintracolo Din partea aceea Veneau totzi dintracolo. 9 (Cu sens temporal; introduce un complement circumstantzial de timp) Exprima ideea de indicare a momentului plecarii Pleaca dintro clipa in alta. 10 (Introduce un complement indirect) Exprima ideea de trecere de la o stare la alta Se trezi dintrun somn greu. 11 (Introduce un complement circumstantzial de mod) Cu (18) A nimerit dintrun foc (de pushca). 12 (Ilav) Dintro data Cu o singura mishcare. 13 (Ial) Pe neashteptate. 14 (Ial) Brusc. 15 (Pop; introduce un complement instrumental) Cu Are pensie shi traieshte dintrinsa.

DÍNTRU prep. (Mai ales inaintea lui „un” „al” „insul” „acest” „o data” cu elidarea vocalei finale proprii) 1. (Cu sens local) Din dinspre. Priveshte dintrun coltz al salii. ◊ Dintracolo = din partea aceea. 2. (Partitiv) Din. Vorbeshte cu unii dintre noi. ♦ (Indicand apartenentza) Facem parte dintro lume noua. 3. (Cu sens temporal; introduce un complement circumstantzial care indica momentul plecarii) De la. Pleaca dintro clipa intralta. ♦ (Introduce un atribut care indica timpul desfashurarii unei actziuni) Din petrecut in... Mia povestit o intamplare dintro dimineatza de vara. 4. (Introduce un complement care indica originea provenientza) Din. Planta se dezvolta dintro samantza. 5. (Introduce un complement indirect care arata obiectul unei prefaceri) Din. SHia facut o scurta dintrun palton. ♦ (Introduce un complement indirect care arata starea de la care se trece) Se trezeshte dintrun somn greu. 6. (Introduce un complement circumstantzial de mod) Cu. A nimerit dintrun foc (de pushca). ◊ Loc. adv. Dintro data = cu o singura mishcare; pe neashteptate; brusc deodata. 7. (Introduce un complement instrumental) Cu. Are pensie shi traieshte dintrinsa. 8. (Introduce un atribut care indica materia) Din. Manastirea dintrun Lemn. 9. (Introduce un complement circumstantzial de cauza) Din cauza. Sa suparat dintro nimica toata. De⁴ + intru.

DÍNTRU prep. (Mai ales inaintea lui «un» «al» «insul» «acest» «o data» elidinduse «u») 1. (Cu sens local) Din dinspre. Dintralte tzari de soare pline Pe undeatzi fost shi voi straine Venitzi dragi pasari inapoi. COSHBUC P. I 90. Noaptea potolit shi vinat arde focul in camin; Dintrun coltz po sofa rosha eu in fatza lui privesc. EMINESCU O. I 42. ◊ Loc. adv. Dintracolo = din partea aceea. Alergau slujitorii dintracolo vin turind semne cu bratzele. SADOVEANU D. P. 210. ◊ (In corelatzie cu «in» sau «intru») O lege a completurilor era k tinerii dintro mahala nu au ce cauta intralta. PAS Z. I 124. Strinsa in fusta ei cu picatzele bibilica (picherea) alearga dintrun coltz intraltul. GIRLEANU L. 10. Dintro parte venea cu carul in alta se ducea. CREANGA P. 140. ♦ De pe. Veveritza sare dintro creanga intralta. ♦ (Indica locul existentzei) Din. Era o amintire nu tocmai exacta dintro poezie. VLAHUTZA O. A. I 123. 2. (Cu sens partitiv) Din. Cind a chemat imparatul pe fiul sau shi a pus pe ceilaltzi shase sfetnici de lau ispitit sa vazut k pricepe multe dintrale vietzii. SADOVEANU D. P. 16. Dar dintral printzilor shirag Citzi au trecut al casei prag De buna seama cel mai drag A fost ales. COSHBUC P. I 54. Numai in gradina ursului... se afla salatzi de aceste shi mai rar om care sa poata lua dintrinsele shi sa scape cu viatza. CREANGA P. 211. ◊ (Indicind apartenentza) Sau taiat shi au pierit unii dintro parte shi altzii din alta parte. SADOVEANU D. P. 134. 3. (Cu sens temporal; introduce un complement circumstantzial care indica punctul de plecare in timp) De la. Dintrun timp shi vintul tace; Satul doarme can mormint. COSHBUC P. I 48. ◊ Loc. adj. shi adv. Dintru inceput sau dintru inceputul inceputului = de la inceput. Gindul marieitale hatmane a fost bun dintru inceputul inceputului. SADOVEANU N. P. 259. Dintruntii = mai intii la inceput in primul rind. ♦ (Introduce un atribut care indica timpul desfashurarii unei actziuni) Din petrecut in. Zapada dintracea dimineatza de iarna troienise drumul. Mia povestit o intimplare dintro dimineatza de vara. 4. (Introduce un complement care exprima originea provenientza) Din. Din singele meu va creshte rascumpararea cum creshte griul dintro samintza. SADOVEANU N. P. 398. Era nascut la Messina dintrun tata genovez shi dintro muma turcoaica. BALCESCU O. II 79. 5. (In legatura cu verbe care inseamna «a preface» «a schimba» introduce complementul indirect care arata obiectul prefacerii) Din. Din demon facui o sinta dintrun chicot simfonie Din ochiriletzi murdare ochiuaurorei matinal. EMINESCU O. I 30. Alesera manastirea lui Alexandruvoda spre a face dintrinsa cetate. BALCESCU O. II 98. ◊ (In legatura cu verbe care arata trecerea de la o stare la alta introduce complementul care arata starea de la care se trece) Sa trezit k dintrun somn shi parca era de cind pamintul. GIRLEANU L. 22. Fata se uita... k un om care se deshteapta dintrun vis de care nushi poate aduce aminte. EMINESCU N. 18. 6. (Introduce un complement circumstantzial de mod) Cu. Atunci unde se repezi fata la zmeul celalt cu paloshul shi dintro lovitura il facu in doua bucatzi! ISPIRESCU L. 19. Eshti bun precit eshti mare; tu potzi dintrun cuvint Sa mingii osinditzii cen desperare sint. ALECSANDRI T. II 206. ♦ (In loc. adv.) Dintro data = intro singura mishcare brusc pe neashteptate deodata. Dintro data prin deschizaturile rotunde ale podului trecu ceva neobishnuit. SADOVEANU O. VI 14. De dupa deal vom vedea dintro data satul. CAMIL PETRESCU U. N. 317. Prea era grozav acel lup. Unde deschise o gura de sa ma imbuce dintro data. ISPIRESCU L. 14. 7. (Introduce un complement instrumental) Cu. Avea bani in lada nu prea multzi dar destui pentru k sa poata trai un an doi dintrinshii. SLAVICI O. I 139. Degetele ei k din ceara alba torceau dintro furca de aur shi dintrun fuior de o lina k argintul. EMINESCU N. 8. 8. (Introduce un atribut care exprima materia) Din. Manastirea dintrun lemn. 9. (Introduce un complement circumstantzial de cauza) Din cauza... Dintro scapare sau strecurat citeva gresheli. ▭ Dintraceasta el sta pe ginduri. ISPIRESCU L. 11.

DÍNTRU prep. 1) (exprima un raport locativ) Din; dinspre. A venit dintrun sat strain. 2) (exprima un raport partitiv) Din. Catziva dintrun grup. 3) (exprima un raport transgresiv) Din. SHia revenit dintro stare de leshin. 4) (exprima un raport modal) Din. A nimeri dintro impushcatura. 5) (exprima un raport instrumental) Din. Canta dintrun fluier de soc. 6) (exprima un raport cauzal) Sau certat dintro nimica toata. 7) (exprima un raport temporal) Productzia dintro luna. /de + intru

díntru prep. (din de shi intru k din din de shi in). Din (inaintea unor pronume care incep cu vocala din care cauza se face eliziune) k: al insu insa (= dinsu dinsa) altu alta una unu o: dintr’aĭ noshtrĭ dintr’insu dintr’una dintr’o data. Dintru’nceput (Vechĭ) de la inceput Dintru’ntaĭ shĭ (maĭ des) dintro’ntaĭ saŭ dintro’ntaĭ shi’ntaĭ (Est. Fam.) maĭ intiĭ mai intiĭ shi’ntiĭ: dintro’ntaĭ ascultatzĭ shi pe urma judecatzĭ. In vestu dintru intocmaĭ k shi cu dintre dintre pintre pintre. V. pintre.

2) íntru prep. (lat. ĭntro [k shi’n introduc]; it. sp. pg. (d)entro k shi rom. dintru shi pintru compuse tot ale luĭ intru). In (inainte de un shi o): intr’un an intr’o zi nicĭ intr’un loc (dar in nicĭ un loc). In alte cazurĭ in limba vorbita nu se maĭ intrebuintzeaza. Numaĭ literatziĭ zic: intru tot intru toate cred intru Domnu (Iĭsus Hristos) ild. in tot in toate cred in Domnu. Intr’una continuŭ mereŭ in shir. Intru cit in ceĭa ce (de ex. intru cit priveshte cheltuĭelile le voĭ suporta eŭ) fiindca (de ex. ma adresez tzie intru cit eshtĭ competent). Intru citva oarecum pina la un punct: ma temeam intru citva.

díntru prep. (dintru inceput dintruntai)

díntru prep.

dintru.

DÍNTRU prep. 1. (local) din. (Vine ~un coltz indepartat de tzara.) 2. (temporal) din. (O intamplare ~acea seara.) 3. (partitiv) din. (SHtie multe ~ale vietzii.)

DINTRU prep. 1. (local) din. (Vine ~un coltz indepartat de tzara.) 2. (temporal) din. (O intimplare ~acea seara.) 3. (partitiv) din. (SHtie multe ~ale vietzii.)