16 definitzii pentru brusc
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relatzionale (3)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
BRUSC A brushti e adj. (Adesea adverbial) Care se produce se petrece pe neashteptate subit dintro data. Din fr. brusque.
BRUSC A brushti e adj. (Adesea adverbial) Care se produce se petrece pe neashteptate subit dintro data. Din fr. brusque.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
brusc brúsca [At: NEGRUZZI S. I 338 / Pl: ~ushti ushte / E: fr brusque] 1 a Care se produce pe neashteptate Si: neashteptat subit. 2 av In mod rapid Si: neashteptat subit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BRUSC A brushti e adj. 1. Neashteptat subit. O mishcare brusca a corpului. ▭ SHfirshitul [nuvelei] e prea brusc prea neashteptat. GHEREA ST. CR. II 144. ◊ (Adverbial) SHi paianjenishul de stropi ne invalui brusc. SADOVEANU N. F. 74. Tata face brusc un pas inapoi. SAHIA N. 53. Stind nemishcat in intuneric Miron Iuga simtzi o infiorare parca sar fi lasat brusc un val de frig. REBREANU R. II 160. 2. (Neobishnuit) Aspru strident. [Noaptea] cu clarobscur masca uritul shi shterse formele prea brushte. MACEDONSKI O. I 65.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
BRUSC A brushti e adj. 1. (Adesea adverbial) Neashteptat subit. 2. (Rar) Aspru strident. Masca uratul shi shterse formele prea brushte (MACEDONSKI). Fr. brusque.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de lgall
- actziuni
BRUSC A adj. 1. (adesea adv.) Petrecut pe neashteptate deodata; precipitat cu violentza neprevazut. 2. (Rar) Iute aspru rastit. [Pl. ushti ushte. / < it. brusco fr. brusque].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
BRUSC A adj. (shi adv.) care se produce pe neashteptate; precipitat subit. (< fr. brusque)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
BRUSC ~sca (~shti ~shte) shi adverbial 1) Care se produce repede shi pe neashteptate; fara pregatire prealabila; neashteptat; subit. 2) (despre persoane shi despre manifestarile lor) Care este fara menajamente; cu brutalitate; brutal. A intrerupe ~ pe cineva. /<fr. brusque
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
brusc a. 1. aspru iute: caracter brusc; 2. repede shi neashteptat: plecare brusca. ║ adv. cu bruschetza.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*brusc a adj. pl. shtĭ shte (fr. brusque d. it. brusco). Prompt subit: atac brusc. Viŭ rapede: maniere brushte. Aspru mojicesc: ton brusc. Adv. Bruschetza rastit: a raspunde brusc.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
brusc adj. m. pl. brushti; f. brúsca pl. brúshte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
brusc adj. m. pl. brushti; f. sg. brúsca pl. brúshte
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
brusc pl. m. brushti f. brushte
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
brusc sca sci sce.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
BRUSC adj. adv. 1. adj. v. inopinat. 2. adj. fulgerator instantaneu naprasnic neashteptat subit. (O moarte ~.) 3. adj. fulgerator spontan. (O reactzie ~.) 4. adv. v. deodata.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
BRUSC adj. adv. 1. adj. inopinat instantaneu neashteptat neprevazut subit. (Plecarea lui ~.) 2. adj. fulgerator instantaneu naprasnic neashteptat subit. (O moarte ~.) 3. adj. fulgerator spontan. (O reactzie ~.) 4. adv. deodata fulgerator instantaneu odata repede scurt subit (pop.) numai (reg.) tirlamirla. (~ se intoarce spre el shi...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Brusc ≠ lent lin
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
adjectiv (A13) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
brusc, bruscaadjectiv
- 1. Care se produce se petrece pe neashteptate dintrodata. DEX '09 DLRLC DNsinonime: neashteptat neprevazut precipitat subit antonime: lent lin
- O mishcare brusca a corpului. DLRLC
- Sfirshitul [nuvelei] e prea brusc prea neashteptat. GHEREA ST. CR. II 144. DLRLC
- SHi paianjenishul de stropi ne invalui brusc. SADOVEANU N. F. 74. DLRLC
- Tata face brusc un pas inapoi. SAHIA N. 53. DLRLC
- Stind nemishcat in intuneric Miron Iuga simtzi o infiorare parca sar fi lasat brusc un val de frig. REBREANU R. II 160. DLRLC
-
- 2. (Despre persoane shi despre manifestarile lor) Care este fara menajamente; cu brutalitate. NODEXsinonime: brutal
- A intrerupe brusc pe cineva. NODEX
-
-
- [Noaptea] cu clarobscur masca uritul shi shterse formele prea brushte MACEDONSKI O. I 65. DLRLC
-
etimologie:
- brusque DEX '09 DEX '98 DN