nenorocire sf [At: BIBLIA (1688) prefatza 3/35 / V: (reg) nan~ / Pl: ~ri / E: nenoroci] 1 Intamplare cu efecte dezastruoase. 2 (Pex) Necaz mare Si: pacoste (reg) nacajie nazdravanie. 3 (Pex) Dezastru. 4 (Ilav) Din ~ Din cauza unor imprejurari regretabile. 5 (Ial) Spre regretul cuiva. 6 (Trs) Fantoma. 7 Stare a celui nenorocit Si: nefericire (2) (inv) meseratate mishelatate. 8 Suferintza mare Si: (inv) mesaratate mishelatate.

NENOROCÍRE nenorociri s. f. Stare a celui nenorocit; (concretizat) intimplare care face pe cineva nenorocit care curma cursul linishtit al vietzii p. ext. care aduce dupa sine necazuri dureri suferintze; neajuns mare dezastru. Ce nenorociri teau zdrobit ce dureri tziau impietrit sufletul? SADOVEANU O. I 422. Mi sa intimplat o mare nenorocire. CAMIL PETRESCU U. N. 233. ◊ Loc. adv. Din nenorocire = datorita unor imprejurari nefavorabile; din pacate.

NENOROCÍRE ~i f. 1) Intamplare nefasta care aduce durere shi suferintza. ◊ Din ~ din nefericire; spre regret; din pacate. 2) Stare a celui nenorocit. [G.D. nenorocirii] /v. a (se) nenoroci

nenorocire f. 1. ursita rea: nenorocirea ma prigoneshte; 2. intamplare rea: a suferi tot felul de nenorociri.

nenorocíre f. Nefericire. Intimplare rea. Dezastru catastrofa.

nenorocíre s. f. g.d. art. nenorocírii; pl. nenorocíri

nenorocíre s. f. g.d. art. nenorocírii; pl. nenorocíri

NENOROCÍRE s. 1. v. nefericire. 2. v. necaz. 3. v. dezastru.

NENOROCIRE s. 1. nefericire nenoroc (inv.) meseratate mishelatate. (~ vietzii lui.) 2. belea bucluc dandana incurcatura napasta neajuns necaz nemultzumire neplacere nevoie pacoste pocinog rau suparare (inv. shi pop.) pozna rautate (pop.) alagea daravera pacat ponos potca poticala zaduf (inv. shi reg.) nacafa nagoda (reg.) dananaie incurcala nazbik nazdravanie pacostenie shuga shugubina toroapa (prin Mold.) bacala (Transilv.) bai (Ban. Maram. shi Bucov.) beda (Mold.) chichion (Olt. shi Ban.) cotoarba (Olt. Ban. shi Transilv.) dabila (inv.) nesosintza nevointza patima satara stenahorie. (Mare ~ a cazut pe capul lui!) 3. calamitate catastrofa dezastru flagel grozavie napasta pacoste potop prapad pustiire sinistru urgie (inv. shi pop.) prapadenie (pop.) blestem minie potopenie topenie (inv. shi reg.) pustieshag pustiit sodom (reg.) prapadeala (inv.) pierzare pustiiciune (fig.) pirjol plaga. (O adevarata ~ sa abatut asupra regiunii.)

Nenorocire ≠ norocire

MALUM ALIENUM CAVE GAUDIUM FACIAS TUUM (lat.) nenorocirea altuia nu trebuie sa te bucure Balbus „Sententiae” 110.