VARÍ var vb. IV. 1. Tranz. A baga a introduce. ◊ Expr. Ai vari cuiva (ceva) pe gat = a sili pe cineva sa accepte un lucru impotriva vointzei interesului sau placerii sale. Ai vari cuiva (ceva) in cap = a) a face pe cineva sa priceapa bine un lucru; b) a face pe cineva sa creada ceea ce nu este adevarat; c) a sugera cuiva ceva. Ashi vari nasul in ceva (sau undeva in toate) sau ashi vari nasul unde nui fierbe oala = a se amesteca a interveni (inoportun) in ceva (sau undeva in toate) sau in lucruri care nu1 privesc. Ashi vari (sau ai vari cuiva) mintzile in cap = ashi da bine seama (sau a face sashi dea seama) de urmarile faptelor sale; a se cumintzi sau a face sa se cumintzeasca. A vari vrajba (sau zazanie intriga etc.) = a provoca (cu intentzie) neintzelegeri ura intrigi; a invrajbi. ♦ A infige a implanta. ♦ A investi bani capital. 2. Tranz. A face (pe cineva) sa intre undeva (de bunavoie sau fortzat). ◊ Expr. A vari pe cineva (de viu) in groapa (sau in mormant in pamant) = a) a pricinui moartea cuiva a omori pe cineva cu zile; b) a cauza cuiva suparari foarte mari. A vari (pe cineva) in boala (sau in toate bolile in sperietzi in totzi sperietzii in groaza in racori) = a speria tare (pe cineva); a ingrozi a inspaimanta a infricosha. A vari (pe cineva) la inchisoare (sau la pushcarie) = a face sa fie inchis intemnitzat. 3. Refl. A intra a se baga in... ◊ Expr. A se vari sub pielea cuiva = a cashtiga (prin mijloace nepermise) increderea protectzia sau dragostea cuiva. ♦ Tranz. A face k cineva sa fie angajat sau a angaja intrun serviciu. ♦ A se inghesui. ◊ Expr. A se vari in sufletul cuiva = a plictisi pe cineva manifestand un interes sau o simpatie prea staruitoare prea insistenta agasanta. ♦ A se amesteca intre altzii (intervenind intrun sens oarecare). Din sl. vreti.

vari [At: URECHE L. 111 / Pzi: var (irg) ~rasc / E: vsl ] 1 vt A introduce. 2 vt A infunda. 3 vt A cufunda (1). 4 vt (Ie) Ashi ~ (ceva) in cap A invatza. 5 vt (Iae) Ashi forma o prejudecata (despre ceva sau cineva). 6 vt (Ie) A ~ (cuiva ceva) in cap A face (pe cineva) sa intzeleaga bine (ceva). 7 vt (Iae) A convinge pe cineva de adevarul unui fapt (eronat). 8 vt (Iae) A sugera cuiva ceva. 9 vt (Ie) A ~ (cuiva ceva) pe gat A fortza pe cineva sa accepte ceva impotriva vointzei proprii. 10 vt (Fam; ie) Ashi ~ coada (in ceva) A interveni in chestiuni care nul privesc. 11 vt (Pfm; ie) Ashi ~ dracul (necuratul naiba etc.) coada A se ivi neintzelegeri sau complicatzii neashteptate. 12 vt (Ie) Ashi ~ (sau ai ~ cuiva) mintzile (sau rar mintea) in cap Ashi da bine seama (sau a face sashi dea seama) de urmarile faptelor sale. 13 vt (Iae) A se cumintzi sau a face sa se cumintzeasca. 14 vt (Ie) A ~ pe dracu in san (sau reg in camasha) A arata dragoste shi bunavointza unui om nerecunoscator. 15 vt (Ie) A ~ banii in buzunar Ashi insushi in mod ilicit o suma de bani (care revine de drept altcuiva). 16 vt (Ie) Ashi ~ mana panan cot in banul public sau ashi ~ mainile pana la coate in banii cuiva A comite o frauda. 17 vt (Iae) A sustrage o suma de bani din avutul cuiva. 18 vt (Ie) A ~ (cuiva ceva) sub (sau in) nas A prezenta (ceva cuiva) cu insistentza. 19 vt (Rar; ie) A ~ raspuns Ashi exprima parerea. 20 vt (Reg; ie) Ashi ~ capul in gard A nu shti unde sa se ascunda de rushine. 21 vt (Reg; ie) A ~ (cuiva) o ratzan traista A pricinui (cuiva) nelinishte ingrijorare. 22 vt (Fam; ie) A o ~ pe maneca A se speria de consecintzele faptelor sale Si: a o sfecli a o baga pe maneca. 23 vt (Ie) Ashi ~capul (la cineva sau reg pe ceva) A se angaja (la cineva). 24 vt (Inv; ie) A o ~ cu oishtea in gard A face o gafa. 25 vt (Fam; ie) A ~ un fitil (sau fitiluri) A tzese intrigi provocand discordie. 26 vt (Reg; ie) A nushi ~ capun roata A nu se expune pericolului. 27 vt (C. i. corpuri ascutzite) A infige. 28 vt (Rar; ie) Ai ~ (cuiva) un cutzit in suflet Ai pricinui (cuiva) nelinishte suparare. 29 vt (Prin exagerare) A se apropia (de...). 30 vt (Ie) Ashi ~ nasul A cerceta cu indiscretzie Si: a iscodi. 31 vt (Iae; shie ashi ~ nasul in toate ashi ~ nasul pretutindenea ashi ~ nasul unde nui fierbe oala) A se amesteca (inoportun) in chestiuni care nul privesc. 32 vt A include. 33 vt A insera. 34 vt (C. i. bani capital) A investi. 35 vt (Fig) A inocula. 36 vt (Fig) A starni. 37 vt (C. i. fiintze; cu diverse determinari locale introduse prin prepozitzii shi care indica un spatziu inchis) A face sa intre (de buna voie sau fortzat). 38 vt (Ie) A ~ (pe cineva) la (sau in) pushcarie (sau la inchisoare in temnitza in ocna) A face sa fie inchis intemnitzat. 39 vt (Ie) A ~ (pe cineva) (de viu) in groapa (sau in mormant in pamant) A omori (pe cineva). 40 vt (Iae) A pricinui (cuiva) suparari foarte mari. 41 vt (C. i. oameni) A face sa fie angajat intrun post². 42 vt (C. i. oameni) A determina sa faca un anumit lucru (reprobabil). 43 vt (C. i. oameni) A face sa fie copleshit (de…). 44 vr (D. fiintze) A patrunde (intrun spatziu inchis sau acoperit). 45 vr (Ie) A se ~ sub pielea (cuiva) A cashtiga (prin mijloace nepermise) increderea protectzia sau dragostea (cuiva). 46 vr (Ie) A se ~ in dragoste (la cineva) A cauta sa cashtige increderea (cuiva). 47 vr (Inv; ie) A se ~ sub aripile (cuiva) A obtzine protectzia (cuiva). 48 vr (Ie) A se ~ in sufletul (cuiva) A plictisi (pe cineva) manifestand un interes sau o simpatie prea insistenta agasanta. 49 vr (Ie) A se ~ in ochii (sau rar in auzul cuiva) A agasa (2) (pe cineva). 50 vr (Ie) A se ~ k musca (in curul calului sau in baligar) A se amesteca cu insistentza nepoftit in treburile altuia. 51 vr A se inghesui (in multzime). 52 vr A se amesteca (intervenind intrun fel oarecare). 53 vr A se angaja k…

VARÍ var vb. IV. 1. Tranz. A baga a introduce. ◊ Expr. Ai vari cuiva (ceva) pe gat = a sili pe cineva sa accepte un lucru impotriva vointzei interesului sau placerii sale. Ai vari cuiva (ceva) in cap = a) a face pe cineva sa priceapa bine un lucru; b) a face pe cineva sa creada ceea ce nu este adevarat; c) a sugera cuiva ceva. Ashi vari nasul in ceva (sau undeva in toate) sau ashi vari nasul unde nui fierbe oala = a se amesteca a interveni (inoportun) in ceva (sau undeva in toate) sau in lucruri care nul privesc. Ashi vari (sau ai vari cuiva) mintzile in cap = ashi da bine seama (sau a face sashi dea seama) de urmarile faptelor sale; a se cumintzi sau a se face sa se cumintzeasca. A vari vrajba (sau zazanie intriga etc.) = a provoca (cu intentzie) neintzelegeri ura intrigi; a invrajbi. ♦ A infige a implanta. ♦ A investi bani capital. 2. Tranz. A face (pe cineva) sa intre undeva (de bunavoie sau fortzat). ◊ Expr. A vari pe cineva (de viu) in groapa (sau in mormant in pamant) = a) a pricinui moartea cuiva a omori pe cineva cu zile; b) a cauza cuiva suparari foarte mari. A vari (pe cineva) in boala (sau in toate bolile in sperietzi in totzi sperietzii in groaza in racori) = a speria tare (pe cineva); a ingrozi a inspaimanta a infricosha. A vari (pe cineva) la inchisoare (sau la pushcarie) = a face sa fie inchis intemnitzat. 3. Refl. A intra a se baga in... ◊ Expr. A se vari sub pielea cuiva = a cashtiga (prin mijloace nepermise) increderea protectzia sau dragostea cuiva. ♦ Tranz. A face k cineva sa fie angajat sau a angaja intrun serviciu. ♦ A se inghesui. ◊ Expr. A se vari in sufletul cuiva = a plictisi pe cineva manifestand un interes sau o simpatie prea staruitoare prea insistenta agasanta. ♦ A se amesteca intre altzii (intervenind intrun sens oarecare). Din sl. vreti.

A VARÍ var tranz. 1) (obiecte) A face sa intre inauntru; a baga; a introduce. ◊ Ai ~ cuiva (ceva) pe gat a fortza pe cineva sa faca ceva contra vointzei sale. Ai ~ cuiva (ceva) in cap a) a face pe cineva sa intzeleaga bine ceva; b) ai insufla cuiva ceva. Ashi ~ (sau ~ cuiva) mintzile in cap a se cumintzi sau a cumintzi pe cineva. 2) (persoane) A face pe cineva sa intre undeva benevol sau fortzat. 3) (animale) A mana a baga inauntru. ~ vacile in ocol. ◊ ~ pe cineva (de viu) in groapa (in mormant sau in pamant) ai amari viatza cuiva; a omori. /<sl. virĕti

A SE VARÍ ma var intranz. A interveni intre altzii. ◊ ~ in sufletul cuiva a plictisi pe cineva cu cerintze insistente. ~ sub pielea cuiva a cashtiga sustzinerea cuiva prin lingushire. /<sl. virĕti

vari v. a (se) baga afund. [Slav. VRĬETI a pune inauntru].

viri vb. IV. 1 tr. A baga a introduce; a cufunda. Astupa cu ingrijire stecla cu dopul o viri in sin ishi lua comanacul din cap shi... incepu a minca cu smerenie shi cumpatat (HOG.). ◊ Expr. Ai viri cuiva (ceva) pe git = a sili pe cineva sa accepte un lucru impotriva vointzei interesului sau placerii sale. Parerea lui... sa nu neo vire noua cu dea sila pe git! (CAR.). Ai viri cuiva (ceva) in cap = a) a face pe cineva sa priceapa bine un lucru. Are sa trebuiasca sa invetzi... bucoavna sirbeasca shi satzi viri in cap stihuri de Omer (SADOV.); b) a face pe cineva sa creada ceea ce nu este adevarat. Asta tzia virit in cap prostiile (CAL.); c) a sugera cuiva ceva. El tzia virit in cap k ar trebui sa plecatzi. Ashi viri (sau ai viri cuiva) mintzile in cap = a) ashi da bine seama (sau a face sashi dea seama) de urmarile faptelor sale; b) a se cumintzi sau a face sa se cumintzeasca. Sper k acest preaviz itzi va viri mintzile in cap (CAL.). A viri (cuiva ceva) sub (sau in) nas = a pune in fatza a prezenta cu insistentza. O sami vire in nas cine shtie ce sentintza de evacuare! (GAL.). A viri vrajba (sau zizanie intriga etc.) = a provoca (cu intentzie) neintzelegeri ura intrigi; a invrajbi. Ishi vira (sau shia virit) naiba (sau necuratul etc.) coada (undeva sau in ceva) se spune cind intro situatzie se ivesc neintzelegeri sau complicatzii (neashteptate). Diavolul vrajbei nu cuteza sashi vire coada intre ei (ISP.). Ashi viri coada in ceva v. coada. Ashi viri capul (sanatos sau teafar zdravan etc.) sub evanghelie v. evanghelie. A viri un fitil (sau fitiluri fitile) v. fitil. Ashi viri nasul in ceva (ori undeva in toate peste tot unde nui fierbe oala) v. nas. A(i) viri (cuiva) pumnul in gura v. pumn. ♦ (compl. indica corpuri ascutzite) A infige a implinta. Alsacianul a spus cai vira sabia in piept (K. PETR.). ♦ (compl. indica bani bunuri materiale) A investi a plasa. Nar avea unde sa mearga toata averea lor fiind virita in cele doua moshii (REBR.). 2 tr. (compl. indica fiintze; cu determ. locale care indica spatzii inchise) Al face sa intre undeva (de bunavoie sau fortzat). Ii putu urni cu nuiaua din urma... shii viri in tirla (VOIC.). ◊ Expr. A viri pe cineva (de viu) in groapa (sau in pamint) = a) a pricinui moartea cuiva a omori pe cineva cu zile. Mai tare comanda mai tare! k te vir inpamint! (SADOV.); b) a cauza cuiva suparari foarte mari. Numai aceste erau de ajuns ba shi de intrecut so vire in groapa pe biata baba (CR.). A viri (pe cineva) la inchisoare (sau la pushcarie) = a face sa fie inchis intemnitzat. Familia puternica se socoteshte insultata shil vira pe reclamant la inchisoare (CAL.). 3 tr. (compl. indica oameni; cu determ. care indica o reactzie nedorita de cel vizat o fapta reprobabila o circumstantza nefavorabila) A impinge a imboldi (la...); a face sa fie cuprins copleshit (de...). La asha vreme te face sa pierzi rabdarea shi fara sa vrei te vira in pacat (CR.). ◊ Expr. A viri (pe cineva) in boala (sau in toate bolile in sperietzi in totzi sperietzii in groaza in racori) = a speria (foarte) tare (pe cineva); a ingrozi a inspaiminta a infricosha. Sa nu mai zici k vine lupul mosh Nichifor k ma viri in toate boalele (CR.). Satzi spun drept cucoane k mai virit in sparietzi cu pistolul dumitale (HOG.) A (se) viri in (ori la) belea v. belea. A viri pe cineva in pacat v. pacat. A viri pe cineva in toate grozile mortzii v. tot. 4 refl. (despre fiintze; cu determ. care indica de obicei spatzii inchise sau acoperite) A intra a se baga undeva. Se viri sub o blana de urs shi adormi (DELAVR.). ◊ Expr. A se viri sub pielea cuiva = a cishtiga (prin mijloace nepermise) increderea protectzia sau dragostea cuiva. Se virise sub pielea milionarului i ajunsese un fel de mina dreapta (PER.). A se viri in sufletul cuiva v. suflet. A se viri k o shopirla v. shopirla. ♦ A se inghesui (pentru a patrunde undeva). Se virira printre oameni cum putura sa vada mai deaproape despre ce e vorba (K. PETR.). ♦ A se amesteca (intervenind cu ceva intrun sens oarecare). Sa tot virit ba sa fie la cumpararea moshiei ba acuma la impartzirea paminturilor (REBR.). 5 refl. tr. A face k cineva sa fie angajat a angaja sau a se angaja intrun serviciu. Ionica se vira argat (CAL.). • prez.ind. vir. /<sl. veche въврѣтн.

VIRI vir vb. IV. 1. Tranz. (Uneori in concurentza cu baga) A baga a introduce. Felix se inroshi la fatza shi viri repede mina in buzunar. CALINESCU E. O. I 36. Cu pushca cu torba gros infashurat in caldura hainelor ma sui shi imi vir picioarele in fin. SADOVEANU O. VII 331. Domnul vira adinc capul pe ferestruica inauntru impiegatul surprins de aceasta mishcare se danapoi. CARAGIALE O. II 211. Pune roata la loc vira leuca suceshte lamba. CREANGA P. 125. ◊ Expr. Ashi viri nasul in ceva (undeva sau in toate) v. nas (1). Ashi viri coada (in ceva) v. coada (1). Ashi viri dracul coada v. coada (1). Ai viri cuiva ceva pe git = a sili pe cineva sa accepte ceva impotriva vointzei sale. Ai viri cuiva ceva in cap = a) a face pe cineva sa priceapa bine un lucru; b) a face pe cineva sa creada ceea ce nu este adevarat; a sugera cuiva ceva. Cine tzia virit in cap shi una k aceasta? CREANGA P. 194. Ashi viri capul sanatos (sau teafar zdravan etc.) sub evanghelie v. evanghelie. Ashi viri (sau a viri cuiva) mintzile in cap = a se cumintzi (sau a face pe cineva sa se cumintzeasca). Sa le vire mintzile in cap pe o suta de ani. DUMITRIU N. 78. Viratzi mintzile in cap shi invatza rinduiala lumii sha vietzii k satzi prinda bine. SADOVEANU O. VIII 213. A viri vrajba = a semana neintzelegeri ura; a face intrigi. Scaraoschi... a dat poronca tuturor slugilor sale... sa vire vrajba intre oameni. CREANGA P. 144. ♦ A infige a implinta. (Fig.) Titu Herdelea se strecura afara. Roshu i virise un cutzit in suflet. REBREANU R. II 79. ◊ (Cu complementul «bani» «capital») A investi. A trebuit sami vir tot capitalul in porci din care pricina am ramas calic. SHEZ. II 220. 2. Tranz. (Cu privire la oameni) A face sa intre undeva (de bunavoie sau fortzat); (cu privire la animale) a conduce a mina inauntru. Doamne... blagosloveshtemi turbinca asta k ori pe cineoi vrea eu sal vir intrinsa. CREANGA P. 300. Mindrele cind lau zarit inainte iau ieshit. Una poartai deschidea Unan casa mil vira. SEVASTOS C. 297. ◊ Expr. A viri pe cineva (de viu) in groapa (in mormint sau in pamint) = a) (in amenintzari) a omori pe cineva. Mai tare! k te vir in pamint. SADOVEANU O. VI 205; b) a pricinui cuiva suparari mari a ucide pe cineva cu zile. Aceste erau de ajuns... so vire in groapa pe biata baba. CREANGA P. 14. A viri (pe cineva) in boala (sau in toate bolile) sau in sperietzi (sau in totzi sperietzii) sau in groaza (sau in toate grozile mortzii) = a speria tare (pe cineva) a ingrozi. Am sa te vir shi eu in toate grozile mortzii. CREANGA P. 58. Sa nu mai zici k vine lupul Mosh Nichifor k ma viri in toate boalele. id. ib. 121. Mia ieshit inainte un urs grozav care ma virit in totzi sperietzii. id. ib. 186. A viri (pe cineva) in (sau la) belea V. belea. ♦ (Cu determinarea «la pushcarie» «la inchisoare» sau un echivalent al acestora) A face k cineva sa fie inchis intemnitzat. Asta... e in stare sashi vire pe tatasau shi pe masa la pushcarie. C. PETRESCU C. V. 112. ♦ Tranz. fact. (Cu diverse determinari care indica o ocupatzie o meserie) A face sa fie angajat intrun serviciu. Il virise in slujba aproape de doi ani. VORNIC P. 195. 3. Refl. A intra a se baga (intrun spatziu ingust). Jap era prea bucuros de aceasta singuratate se vira sub divan shi observa din umbra. GALACTION O. I 307. Sa dezbracat singura shi indata sa virit in patuceanul ei de odinioara. REBREANU R. I 207. Trebuie sa ma vir iar in ashternut sa mancalzesc. CARAGIALE O. III 137. Mezinul se viri iute in horn. CREANGA P. 23. ♦ A se inghesui. Cineva se vira in mine ma stringe de bratz shi tremura. SAHIA N. 120. Focurile chirigiilor se stinsesera: oameni shi vite dormeau pe coceni virinduse cumintzi unii intraltzii jos la pamint. CARAGIALE P. 36. ◊ Expr. A se viri in sufletul cuiva = a plictisi pe cineva manifestindui un interes sau o simpatie prea staruitoare prea insinuant. Ai reushit sa te viri in sufletul Irinei shi intral meu. BARANGA I. 189. A se viri sub pielea cuiva = a cauta sa cishtige increderea sau dragostea cuiva a se insinua pe linga cineva. Era pericol sa i se vire sub piele femeia asta. DUMITRIU N. 129. ♦ Fig. A se amesteca intre altzii (intervenind intrun sens oarecare). Ziaristul sa ramiie in lumea lui nu sa se vire printre ciocoi sashi adoarma conshtiintza. REBREANU R. I 210. Ar fi trebuit sa se vire in acel popor din Transilvania ar fi trebuit sal intrebe cel doare. IONESCURION C. 28.

vir a í v. tr. (din maĭ raru virasc d. bg. *viram naviram shi zaviram vir care vine d. vsl. vrĭetivron a inchide. V. vretie. Cp. cu pirasc tirasc zadarasc). Bag introduc: a viri sulitza’n coasta. A te viri a intra a te insinua: nu te viri in societatea lor! A te viri sluga a te viri la stapin a te face servitor.

varí (a ~) vb. ind. prez. 3 vara 1 pl. varam imperf. 3 sg. vará perf. s. 3 sg. varí 3 pl. varara; conj. prez. 3 sa vare; ger. varand; part. varat

varí vb. ind. prez. 1 sg. var imperf. 3 sg. vará conj. prez. 3 sg. shi pl. vare

viri (imperf. vira)

VARI vb. 1. v. baga. 2. a baga a introduce a pune. (~ vinul in damigeana gaina in traista.) 3. a baga a introduce a trece. (~ atza prin urechea acului.) 4. a se baga a intra a se introduce. (Sa ~ in spartura din zid.) 5. v. infige. 6. v. indesa. 7. v. imbulzi. 8. v. inchide. 9. v. amesteca. 10. a se angaja a se baga a intra a se incadra a se tocmi (pop.) a se invoi a merge a se naimi a se prinde a veni (prin Mold. shi Bucov.) a se apuca. (Sa ~ argat la un moshier.) 11. v. investi.

A vari ≠ a scoate

VIRI vb. 1. a baga a introduce. (~ mina in apa cheia in broasca.) 2. a baga a introduce a pune. (~ vinul in damigeana gaina in traista.) 3. a baga a introduce a trece. (~ atza prin urechea acului.) 4. a se baga a intra a se introduce. (Sa ~ in spartura din zid.) 5. a baga a implinta a infige (rar) a implanta (inv. shi reg.) a petrece. (A ~ cutzitul in el.) 6. a baga a indesa a infunda a trage. (~ caciula pe cap.) 7. a se baga a se imbulzi a se indesa a se inghesui a se ingramadi. (Nu va ~ asha in mine!) 8. a baga a inchide a pune. (Il ~ la arest.) 9. a se amesteca a se baga a interveni. (Nu sa ~ in discutziile noastre.) 10. a se angaja a se baga a intra a se incadra a se tocmi (pop.) a se invoi a merge a se naimi a se prinde a veni (prin Mold. shi Bucov.) a se apuca. (Sa ~ argat la un moshier.) 11. a baga a investi a plasa. (Cit capital a ~ in aceasta afacere?)

viri (r it) vb. A introduce a baga. Sl. vrĕti „a inchide” (Cihac II 457; Tiktin) cf. rus. vrytĭ „a introduce”.

a se vari k muscan curul calului / vacii expr. a interveni in mod inoportun (intro discutzie intro actziune etc.).

a se vari pe sub pielea cuiva expr. a incerca prin toate mijloacele sa cashtige aprecierea cuiva.

a vari (pe cineva) in belea / in bucluc expr. a pricinui (cuiva) un necaz.

a vari (pe cineva) in boala / in draci / in groapa / in sperietzi expr. 1. a speria tare; a ingrozi a infricosha a inspaimanta. 2. a enerva a infuria.

a vari in fabrica (pe cineva) expr. a bate (pe cineva).

ai vari (cuiva) pumnul in gura expr. a impiedica (pe cineva) in mod brutal sa vorbeasca sau sa actzioneze.