EVANGHÉLIE evanghelii s. f. 1. Vestea cea buna despre imparatzia lui Dumnezeu shi despre mantuire mesajul sau contzinutul acesteia cuprins in predica shi invatzatura lui Isus Hristos. 2. Traditzia orala a predicii lui Isus; istoria vietzii pamantene a Fiului lui Dumnezeu intrupat; predica shi invatzatura lui Isus spuse in primele patru cartzi ale Noului Testament atribuite celor patru evanghelishti fiecare cuprinzand Evanghelia (1) in intregime dar prezentata intrun mod propriu autorului. ♦ Evangheliar. ◊ Expr. Litera (sau cuvant) de evanghelie = lucru absolut sigur mai presus de indoiala. Ashi baga (sau vari) capul (sanatos sau teafar zdravan etc.) sub evanghelie = ashi cauza singur neplaceri incurcaturi. ♦ Fiecare dintre capitolele din aceasta carte care se citesc in timpul serviciului divin. [Var.: (pop.) vanghélie s. f.] Din sl. evangelije.

evanghelie sf [At: COD. VOR. 20/30 / V: (ivr) ~nge~ (inv) ~iu sn (inv) ~nge sn (ivr) iv~ (reg) ivanghilie^[1] ivangelie ivan~ (pop) vanghelie (reg) vangelie vanghilie / Pl: ~ii / E: mgr εὑαγγέλιον vsl євангєлиѥ] 1 Doctrina religioasa a lui Iisus Hristos. 2 Fiecare din cele patru scrieri din Noul Testament care expun viatza shi doctrina lui Iisus Hristos. 3 Carte de ritual creshtin care reuneshte cele patru scrieri din Noul Testament care expun viatza shi doctrina lui Iisus Hristos Si: evangheliar tetraevangheliu. 4 (Pfm; ie) Litera (sau cuvant) de ~ Lucru mai presus de orice indoiala care trebuie acceptat intru totul. 5 (Pfm; ie) Ashi vari (sau ashi pune ashi baga ashi pleca) cap(ul) (sanatos sau zdravan teafar) sub ~ A se insura. 6 (Iae) Ashi cauza singur incurcaturi. 7 Fiecare dintre capitolele unei evanghelii (2) citite in cadrul unei slujbe religioase. 8 Moment al liturghiei sau al altei slujbe religioase in care se citeshte un capitol din evanghelie (2). 9 (Pfm; ie) Ai citi (cuiva) ~ia A mustra (pe cineva). 10 (Fig) Scriere fundamentala pentru un crez pentru o doctrina. corectata

EVANGHÉLIE evanghelii s. f. Parte a Bibliei recunoscuta numai de creshtini care cuprinde viatza shi invatzatura lui Cristos. ♦ Evangheliar. ◊ Expr. Litera (sau cuvant) de evanghelie = lucru absolut sigur mai presus de indoiala. Ashi baga (sau vari) capul (sanatos sau teafar zdravan etc.) sub evanghelie = ashi cauza singur neplaceri incurcaturi. ♦ Fiecare dintre capitolele din acesta carte care se citesc in timpul serviciului religios creshtin. [Var.: (pop.) vanghélie s. f.] Din sl. evangelije.

EVANGHÉLIE evanghelii s. f. Nume dat fiecareia sau tuturor celor patru cartzi din biblie care cuprind legende privitoare la viatza shi invatzatura lui Hristos; p. ext. evangheliar. Nastasia se holba sa vaza o scrisoare cit evanghelia. SADOVEANU M. C. 141. ◊ Expr. Litera (sau mai rar cuvint) de evanghelie = lucru absolut sigur mai presus de indoiala. Sa nutzi inchipui k ce spune el e litera de evanghelie. Ashi baga (sau viri) capul sanatos (sau teafar zdravan etc.) sub evanghelie = ashi cauza singur neplaceri; a intra fara motiv shi nesilit de nimeni in diverse incurcaturi. Ce erau nebuni sashi vire capul zdravan sub evanghelie? VLAHUTZA N. 188. ♦ Capitol din aceasta carte care se citeshte in timpul serviciului religios creshtin. Varianta: (popular) vanghélie (TEODORESCU P. P. 42) s. f.

EVANGHÉLIE ~i f. 1) Parte a Bibliei recunoscuta numai de creshtini care cuprinde faptele shi invatzatura lui Isus Hristos. 2) Pasaj biblic care se citeshte sau se canta in timpul slujbei religioase creshtine. 3) glumetz Lucrare care cuprinde principiile fundamentale ale unei doctrine. [G.D. evangheliei] /<sl. evanghelije

evanghelie f. 1. («bunavestire») legea lui Crist invatzatura sa; 2. fiecare din cartzile ce contzin vieatza shi invatzaturile Mantuitorului; 3. colectziunea celor patru evanghelii formand Noul Testament; 4. partea evangheliei ce se citeshte sau se canta la leturghie; 5. fig. anuntzare solemna: evanghelia tolerantzei.

evanghélie f. (mgr. evangélion ngr. evangéli d. vgr. euaggélion buna vestire d. eû bine shi aggelía veste; vsl. ĭevangeliĭe. V. rapanghele shi inger). Doctrina luĭ Hristos. Fiecare din cartzile care contzin vĭatza shi invatzaturile luĭ Hristos. Evangeliar noul testament Acea parte a evangheliiĭ care se citeshte la liturghie. Nutzĭ pune capu sanatos supt evanghelie daca eshtĭ fericit nu cauta sa fiĭ shi maĭ fericit nutzĭ strica linishtea. Pop. ivanghelie shi vanghelie.

evange sn vz evanghelie

evangelie sf vz evanghelie

evangeliu sn vz evanghelie

vanghelie sf vz evanghelie

vanghelie s.f. v. evanghelie.

vanghelie f. pop. Evanghelie.

vanghélie V. evanghelie.

evanghélie (lie) s. f. art. evanghélia (lia) g.d. art. evanghéliei; pl. evanghélii art. evanghéliile (lii)

evanghélie s. f. (sil. lie) art. evanghélia (sil. lia) g.d. art. evanghéliei; pl. evanghélii art. evanghéliile (sil. lii)

Evanghélie (parte a Noului Testament) s. pr. f. (sil. lie)

evanghelie liei gen. a.

EVANGHÉLIE s. (BIS.) evangheliar tetraevanghel tetraevangheliar.

EVANGHELIE s. (BIS.) evangheliar tetraevanghel.

evanghélie (evanghélii) s. f. Parte a Bibliei care cuprinde viatza shi invatzatura lui Cristos. Var. (pop.) vanghelie. Mr. ving’el’u. Ngr. εύαγγέλιον. Sec. XVI (Murnu 23). Der. evangelic (var. inv. evanghelic) adj. din fr.; evang(h)elist s. m.; evang(h)eliar s. n.; evang(h)eliza vb.; tetra(e)vanghel s. n. (evangheliar) din gr. τετραευαγγέλιον.

vanghélie vanghelii s.f. (pop.; bis.) Evanghelie. Carte sfanta a religiei creshtine care cuprinde viatza shi invatzatura lui Isus Cristos. Var. a lui evanghelie (< sl. evangelije DEX; din gr. evangélion „buna vestire” Scriban MDA).

evanghélie evanghelii s. f. 1. „Vestea cea buna” sau revelatzia lui Dumnezeu in persoana shi in lucrarea lui Iisus Hristos precum shi mesajul sau contzinutul acestei descoperiri cuprins in predica shi in invatzatura Sa. ♦ (La inceputul creshtinismului) Traditzia orala a predicii lui Iisus Hristos. 2. Parte a Noului Testament (cele patru evanghelii) care cuprinde viatza shi invatzatura lui IIsus Hristos. ♦ Evangheliar. ◊ Litera sau cuvant) de evanghelie = lucru absolut sigur mai presus de orice indoiala. ♦ Fiecare pasaj dintro evanghelie care se citeshte in cadrul slujbelor religioase creshtine. ◊ Evanghelii sinoptice v. sinoptic [Var.: (pop.) vanghélie ivanghélie s. f.] Din sl. evanghelije. ◊ Evanghelia dupa Matei evanghelie scrisa de apostolul Matei in anii 4344 (28 cap.). In partea intai (cap. 14) sunt descrise evenimentele anterioare activitatzii publice a lui Iisus spitza neamului Sau nashterea Sa din Fecioara Maria botezul shi ispitirea din pustie in partea a doua (cap. 518) activitatea lui Iisus in Galileea iar in al treilea (cap. 1928) activitatea Sa in drum spre Ierusalim intrarea triumfala in cetate patimile moartea invierea shi inaltzarea Sa la cer. Scrisa initzial in limba aramaica pentru compatriotzii sai iudei evanghelia sa a avut menirea de a dovedi k in Iisus Hristos Mesia se implinesc prorociile Vechiului Testament shi k El este Mesia care a venit pentru mantuirea lumii. ◊ Evanghelia dupa Marcu evanghelie scrisa de Marcu in anii 6364 (16 cap.). Are o introducere in care Mantuitorul este aratat k fiu al lui Dumnezeu apoi descrie activitatea Sa in Galileea (cap. 19) shi faptele Sale spre Ierusalim shi Iudeea (cap. 1014) incheinduse cu patimile moartea invierea shi inaltzarea Sa la cer (cap. 1516). Evanghelia niL arata pe Iisus k fiind recunoscut k fiu al lui Dumnezeu de catre Tatal ceresc la botez shi cuprinde multe invatzaturi morale. ◊ Evanghelia dupa Luca evanghelie scrisa din Roma de medicul Luca in anii 6263 d. Hr. cuprinzand 24 cap. Partea intai (cap. 12) proprie numai sf. apostol Luca cuprinde BunaVestire shi nashterea sf. Ioan Botezatorul shi a lui Iisus precum shi date privind copilaria Domnului partea a doua (cap 39 50) activitatea Domnului in Galileea partea a treia (cap. 19 2428) activitatea Sa la Ierusalim patimile moartea invierea shi inaltzarea Sa la cer. Evanghelia dupa Luca este foarte sintetica dandune in plus fatza de celelalte evanghelii shi multe invatzaturi dogmatice cautand sa dovedeasca dumnezeirea lui Hristos shi universalitatea creshtinismului. ◊ Evanghelia dupa Ioan evanghelie scrisa de sfantul apostol Ioan intre 96 shi 98 d. Hr. in Efes cuprinzand 21 cap. Daca primele trei evanghelii numite shi evanghelii sinoptice ne redau in esentza aceleashi intamplari shi invatzaturi ale lui Iisus Hristos aceasta evanghelie le completeaza in mod fericit fiind scrisa cea din urma. Ea accentueaza dumnezeirea lui Iisus fiind numita shi evanghelia dragostei.

EVANGHÉLIE (< sl.; {s} gr. evangélion „vestea cea buna”) s. f. 1. Vestea cea buna despre imparatzia lui Dumnezeu shi despre mantuire mesajul sau contzinutul acesteia cuprins in predica shi invatzatura lui Iisus. 2. a) Traditzia orala a predicii lui Iisus. b) Istoria vietzii pamantene a Fiului lui Dumnezeu intrupat. c) Predica shi invatzatura lui Iisus expusa in primele patru cartzi ale „Noului Testament” atribuite lui Matei Marcu shi Luca prezentand cea mai mare concordantza in relatarea faptelor au fost numite sinoptice. Redactarea e. lui Marcu se situeaza inainte de anul 70 iar a celorlalte trei intre 80 shi 100 d. Hr. Evanghelii apocrife = scrieri reluand biografii din textele canonice dar nerecunoscute de Biserica; cele mai cunoscute sunt: e. lui Petru e. lui Toma. E. a. contzin principiile shi caile spre desavarshire a persoanei umane in vederea instaurarii Imparatziei lui Dumnezeu printrun act de transformare launtrica a omului in iubire fatza de semeni shi de Dumenzeu. ♦ Evangheliar. ♦ Capitol dintro e. care se citeshte la serviciul divin.

evanghelie s. f. s.g. (intl.) cazier judiciar antecedente penale.