O definiție pentru tetraevangheliar
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TETRAEVANGHELIÁR s. v. evanghelie.
Intrare: tetraevangheliar
tetraevangheliar substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)