13 definitzii pentru tetraevanghel

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

TETRAEVÁNGHEL tetraevanghele s. n. Carte care cuprinde cele patru Evanghelii; evangheliar. [Var.: tetravánghel s. n.] Din ngr. tetraevanghélion.

tetraevanghel sn [At: CORESI ap. CCR 29/19 / P: ~ra~e~ / V: (inv) tatrav~ ~ngel ~av~ (A shi: ~ghel) ~reavaghel (S shi: ~agghel) ~ruv~ (S shi: ngghel) tratav~ treteev~ / Pl: ~e / E: ngr τετραευάγγελον τετραυάγγελον] Carte care cuprinde cele patru Evanghelii Si: evangheliar (rar) tetraevanghelie.

TETRAEVÁNGHEL tetraevanghele s. n. Carte care cuprinde cele patru Evanghelii; evangheliar. [Var.: tetrávanghel s. n.] Din ngr. tetraevanghélion.

TETRAEVÁNGHEL tetraevanghele s. n. (SHi in forma tetravanghel) Carte care cuprinde cele patru evanghelii. V. evangheliar. SHedea in pridvorul casei... shi citea pe tetravanghel. FILIMON la TDRG. Varianta: tetravánghel s. n.

TETRAEVÁNGHEL ~e n. bis. Carte care contzine cele patru partzi ale Noului Testament; evangheliar. [Sil. tetrae] /<ngr. tetraevanghélion

TETRAVÁNGHEL s. n. v. tetraevanghel.

TETRAVÁNGHEL s. n. v. tetraevanghel.

tetravanghel sn vz tetraevanghel

tetravanghel n. carte ce contzine cele patru evanghelii. [Gr. mod.].

tetravánghel n. pl. e (ngr. tetraevangélion). Evangeliar carte care cuprinde cele patru evangheliĭ. Pop. tatrav tratav.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

tetraevánghel (tetrae) s. n. pl. tetraevánghele

tetraevánghel s. n. (sil. trae) pl. tetraevánghele

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

TETRAEVANGHEL s. (BIS.) evangheliar evanghelie.[1]

  1. In original greshit tiparit: tetaevanghel LauraGellner
Intrare: tetraevanghel
tetraevanghel substantiv neutru
  • silabatzie: te-tra-e- info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tetraevanghel
  • tetraevanghelul
  • tetraevanghelu‑
plural
  • tetraevanghele
  • tetraevanghelele
genitiv-dativ singular
  • tetraevanghel
  • tetraevanghelului
plural
  • tetraevanghele
  • tetraevanghelelor
vocativ singular
plural
tetravanghel substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tetravanghel
  • tetravanghelul
  • tetravanghelu‑
plural
  • tetravanghele
  • tetravanghelele
genitiv-dativ singular
  • tetravanghel
  • tetravanghelului
plural
  • tetravanghele
  • tetravanghelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

tetraevanghel, tetraevanghelesubstantiv neutru

  • 1. Carte care cuprinde cele patru Evanghelii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote SHedea in pridvorul casei... shi citea pe tetravanghel. FILIMON la TDRG. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.