EVANGHÉLIE evanghelii s. f. 1. Vestea cea buna despre imparatzia lui Dumnezeu shi despre mantuire mesajul sau contzinutul acesteia cuprins in predica shi invatzatura lui Isus Hristos. 2. Traditzia orala a predicii lui Isus; istoria vietzii pamantene a Fiului lui Dumnezeu intrupat; predica shi invatzatura lui Isus spuse in primele patru cartzi ale Noului Testament atribuite celor patru evanghelishti fiecare cuprinzand Evanghelia (1) in intregime dar prezentata intrun mod propriu autorului. ♦ Evangheliar. ◊ Expr. Litera (sau cuvant) de evanghelie = lucru absolut sigur mai presus de indoiala. Ashi baga (sau vari) capul (sanatos sau teafar zdravan etc.) sub evanghelie = ashi cauza singur neplaceri incurcaturi. ♦ Fiecare dintre capitolele din aceasta carte care se citesc in timpul serviciului divin. [Var.: (pop.) vanghélie s. f.] Din sl. evangelije.