Definitzia cu ID-ul 1253625:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

viri vb. IV. 1 tr. A baga a introduce; a cufunda. Astupa cu ingrijire stecla cu dopul o viri in sin ishi lua comanacul din cap shi... incepu a minca cu smerenie shi cumpatat (HOG.). ◊ Expr. Ai viri cuiva (ceva) pe git = a sili pe cineva sa accepte un lucru impotriva vointzei interesului sau placerii sale. Parerea lui... sa nu neo vire noua cu dea sila pe git! (CAR.). Ai viri cuiva (ceva) in cap = a) a face pe cineva sa priceapa bine un lucru. Are sa trebuiasca sa invetzi... bucoavna sirbeasca shi satzi viri in cap stihuri de Omer (SADOV.); b) a face pe cineva sa creada ceea ce nu este adevarat. Asta tzia virit in cap prostiile (CAL.); c) a sugera cuiva ceva. El tzia virit in cap k ar trebui sa plecatzi. Ashi viri (sau ai viri cuiva) mintzile in cap = a) ashi da bine seama (sau a face sashi dea seama) de urmarile faptelor sale; b) a se cumintzi sau a face sa se cumintzeasca. Sper k acest preaviz itzi va viri mintzile in cap (CAL.). A viri (cuiva ceva) sub (sau in) nas = a pune in fatza a prezenta cu insistentza. O sami vire in nas cine shtie ce sentintza de evacuare! (GAL.). A viri vrajba (sau zizanie intriga etc.) = a provoca (cu intentzie) neintzelegeri ura intrigi; a invrajbi. Ishi vira (sau shia virit) naiba (sau necuratul etc.) coada (undeva sau in ceva) se spune cind intro situatzie se ivesc neintzelegeri sau complicatzii (neashteptate). Diavolul vrajbei nu cuteza sashi vire coada intre ei (ISP.). Ashi viri coada in ceva v. coada. Ashi viri capul (sanatos sau teafar zdravan etc.) sub evanghelie v. evanghelie. A viri un fitil (sau fitiluri fitile) v. fitil. Ashi viri nasul in ceva (ori undeva in toate peste tot unde nui fierbe oala) v. nas. A(i) viri (cuiva) pumnul in gura v. pumn. ♦ (compl. indica corpuri ascutzite) A infige a implinta. Alsacianul a spus cai vira sabia in piept (K. PETR.). ♦ (compl. indica bani bunuri materiale) A investi a plasa. Nar avea unde sa mearga toata averea lor fiind virita in cele doua moshii (REBR.). 2 tr. (compl. indica fiintze; cu determ. locale care indica spatzii inchise) Al face sa intre undeva (de bunavoie sau fortzat). Ii putu urni cu nuiaua din urma... shii viri in tirla (VOIC.). ◊ Expr. A viri pe cineva (de viu) in groapa (sau in pamint) = a) a pricinui moartea cuiva a omori pe cineva cu zile. Mai tare comanda mai tare! k te vir inpamint! (SADOV.); b) a cauza cuiva suparari foarte mari. Numai aceste erau de ajuns ba shi de intrecut so vire in groapa pe biata baba (CR.). A viri (pe cineva) la inchisoare (sau la pushcarie) = a face sa fie inchis intemnitzat. Familia puternica se socoteshte insultata shil vira pe reclamant la inchisoare (CAL.). 3 tr. (compl. indica oameni; cu determ. care indica o reactzie nedorita de cel vizat o fapta reprobabila o circumstantza nefavorabila) A impinge a imboldi (la...); a face sa fie cuprins copleshit (de...). La asha vreme te face sa pierzi rabdarea shi fara sa vrei te vira in pacat (CR.). ◊ Expr. A viri (pe cineva) in boala (sau in toate bolile in sperietzi in totzi sperietzii in groaza in racori) = a speria (foarte) tare (pe cineva); a ingrozi a inspaiminta a infricosha. Sa nu mai zici k vine lupul mosh Nichifor k ma viri in toate boalele (CR.). Satzi spun drept cucoane k mai virit in sparietzi cu pistolul dumitale (HOG.) A (se) viri in (ori la) belea v. belea. A viri pe cineva in pacat v. pacat. A viri pe cineva in toate grozile mortzii v. tot. 4 refl. (despre fiintze; cu determ. care indica de obicei spatzii inchise sau acoperite) A intra a se baga undeva. Se viri sub o blana de urs shi adormi (DELAVR.). ◊ Expr. A se viri sub pielea cuiva = a cishtiga (prin mijloace nepermise) increderea protectzia sau dragostea cuiva. Se virise sub pielea milionarului i ajunsese un fel de mina dreapta (PER.). A se viri in sufletul cuiva v. suflet. A se viri k o shopirla v. shopirla. ♦ A se inghesui (pentru a patrunde undeva). Se virira printre oameni cum putura sa vada mai deaproape despre ce e vorba (K. PETR.). ♦ A se amesteca (intervenind cu ceva intrun sens oarecare). Sa tot virit ba sa fie la cumpararea moshiei ba acuma la impartzirea paminturilor (REBR.). 5 refl. tr. A face k cineva sa fie angajat a angaja sau a se angaja intrun serviciu. Ionica se vira argat (CAL.). • prez.ind. vir. /<sl. veche въврѣтн.