SOMN² s. n. Stare fiziologica normala shi periodica de repaus a fiintzelor necesara redresarii fortzelor caracterizata prin incetarea totala sau partziala a functzionarii conshtiintzei prin relaxare musculara prin incetinirea circulatziei a respiratziei shi prin vise; starea celui care doarme. ♦ Somnul de veci (sau cel lung veshnic) = moartea. ◊ Expr. A dormi somnul iepurelui = a dormi ushor iepureshte. A trage un (pui de) somn = a dormi (bine). Al fura (pe cineva) somnul = a atzipi. Somn ushor formula prin care se doreshte cuiva care se culca somn linishtit. Al pali (sau al toropi pe cineva) somnul sau a pica (sau a nu mai putea) de somn = a nu mai putea rezista nevoii de a dormi. ♦ Fig. Stare de inertzie; toropeala amortzire. ♦ Necesitatea de a dormi; senzatzie provocata de aceasta necesitate. Lat. somnus.

somn² sn [At: COD. VOR.² 8^v/4 / Pl: (rar) ~uri soamne / E: ml somnus] 1 Stare fiziologica periodica a organismelor animale shi umane necesara redresarii fortzelor caracterizata prin repaus motor prin incetinirea respiratziei a circulatziei etc. shi prin intreruperea activitatzii psihice conshtiente la om Si: dormit¹ (1) odihna repaus (arg) soileala. 2 Stare a celui care doarme Si: dormit odihna repaus (arg) soileala. 34 (Iljv) Fara ~ (Care este) in stare de veghe Si: treaz. 5 (Ilav) In (sau prin inv din) ~ In timpul somnului (1). 6 (Pex; ial) In vis. 7 (Ie) K prin ~ In mod confuz. 8 (Ie) A nu avea ~ a nushi gasi ~ul a nu (i) se lipi (ori atinge) ~ul de pleoape (sau de cineva) A nu putea dormi. 9 (Ie) Ashi face cineva ~ul A dormi (1). 10 (Iae) A se odihni suficient. 11 (Rar; ie) A fi pe marginea ~ului A fi pe punctul de a adormi. 12 (Ie) A trage un ~ (sau soamne sau un pui de ~) A dormi (adanc). 13 (Ie) A dormi ~ul iepurelui A dormi ushor. 14 (Ie) Al fura pe cineva ~ul A atzipi (5). 15 (Ie) Al pali (sau al toropi pe cineva) ~ul a pica (sau a nu mai putea) de ~ A nu mai putea rezista nevoii de a dormi. 16 (Is) ~ ushor (sau bun) Urare adresata unei persoane care se culca. 17 (Inv; ic) ~umblator Somnambulism. 18 (Is) ~ de iarna (ori hibernal) ~ul iernii Stare de amortzire in care petrec iarna unele vietzuitoare. 19 (Is) ~ul plantelor Pozitzie speciala care o iau unele partzi ale plantelor in timpul noptzii. 20 (Ivr; fig) Himera (4). 21 Necesitatea de a dormi. 22 Senzatzie provocata de necesitatea de a dormi. 23 (Is) Greu de ~ Somnoros (1). 24 (D. ochi; is) Carpitzi sau lipitzi de ~ (rar) plini de ~ Somnoroshi (2). 25 (Is) Cu ~ul (greu) in (sau pe) gene Somnoros (1). 26 (Ie) Ai veni cuiva ~ul A simtzi nevoia de a dormi. 27 (Fig; shis ~ul mortzii ~ul mormantului ~ul de veci ~ul veshnic ~ul cel veshnic ~ul veshniciei ultimul ~) Moarte. 28 (Fig) Stare de inertzie Si: toropeala amortzire (1). 29 (Reg; shis ~ul cucului) Ouale fluturelui inelat depuse in forma de inel pe ramurile tinere ale copacilor Si: (reg) somnishor² (7) margica cucului margicutza cucului stupitul cucului. 30 (Reg; ic) ~ul pamantului Planta medicinala nedefinita mai indeaproape.

SOMN² (rar) somnuri s. n. Stare fiziologica normala shi periodica de repaus a fiintzelor necesara redresarii fortzelor caracterizata prin incetarea totala sau partziala a functzionarii conshtiintzei prin relaxare musculara prin incetinirea circulatziei a respiratziei shi prin vise; starea celui care doarme. ◊ Somnul de veci (sau cel lung veshnic) = moartea. ◊ Expr. A dormi somnul iepurelui = a dormi ushor iepureshte. A trage un (pui de) somn = a dormi (bine). Al fura (pe cineva) somnul = a atzipi. Somn ushor formula prin care se doreshte cuiva care se culca somn linishtit. Al pali (sau al toropi pe cineva) somnul sau a pica (sau a nu mai putea) de somn = a nu mai putea rezista nevoii de a dormi. ♦ Fig. Stare de inertzie; toropeala amortzire. ♦ Necesitatea de a dormi; senzatzie provocata de aceasta necesitate. Lat. somnus.

SOMN² (rar) somnuri s. n. 1. Stare fiziologica de repaus a fiintzelor necesara redresarii fortzelor shi caracterizata prin incetarea totala sau partziala a functzionarii conshtiintzei; stare a celui care doarme. Somnul singur il mai mingiia. ANGHEL PR. 45. Era tirziu shi somnul incepuse ami atirna greu pleoapele peste ochi. HOGASH DR. 255. Somn a gindului odihna O acopere fiintzami cua ta muta armonie. EMINESCU O. I 49. ◊ (Urmat de determinari atributive) Somnul de plumb ma prabushi k intrun intuneric. SADOVEANU O. VI 214. Nam venit K somn greu mantzepenit. JARNÍKBIRSEANU D. 237. ◊ (Personificat) Vino soamne del adoarme shi tu peshte de il creshte. DELAVRANCEA O. II 152. ◊ Fig. Dupa somnul adinc al pamintului shi al codrilor iata k se arata iar coltz de verdeatza. SADOVEANU O. VII 364. Un shuier lung speriat... trezeshte somnul codrilor. VLAHUTZA O. A. III 33. ◊ (In expresii care marcheaza inceputul durata intensitatea actziunii; uneori la dativ) Se intinse din nou somnului. CAMILAR N. I 16. Ochii i se inchideau somnul il dobora. GALACTION O. I 41. La inginer lumina staruia inca. Nul prindea somnul. C. PETRESCU R. DR. 250. Mosh Ion o asheza incetishor pe pat shi o acoperi. Un somn adinc o cuprinse. BUJOR S. 49. Tirziu de tot il fura somnul. VLAHUTZA O. A. 122. Culcate sa tragi un pui de somn. SLAVICI O. I 219. Daca eshti asha de fricoasa apoi sui in carutza shi teashterne pe somn k noapteai numa un ceas: acush se face ziua! CREANGA O. A. 125. (Glumetz in forma de pl. soamne) Ar fi poftit mai degraba sa fie undeva singuri sai traga nishte soamne. SADOVEANU O. L. 238. ◊ Loc. adv. In (sau prin) somn = in timpul somnului fiind adormit dormind. Ciobanul linga turma culcat cu ochiin sus In somn spreo alta lume purtat a fi se lasa. MACEDONSKI O. I 116. SHi prin satul adormit Doar vrun ciinen somn mai latra Ragushit. COSHBUC P. I 48. Prin somn tu vei simtzi trecind fiori Prin trupul tau. id. ib. 313. Toate pravaliile cu obloanele lasate k pleoapele in somn. CARAGIALE O. II 356. Iar ea vorbind cu el in somn Oftind din greu suspina. EMINESCU O. I 168. ◊ Expr. A dormi somnul iepurelui = a dormi ushor iepureshte v. iepureshte. Somn ushor formula (insotzind de obicei un salut la despartzire) prin care se ureaza cuiva somn linishtit. La revedere... Somn ushor! BASSARABESCU V. 9. ♦ Somn de iarna (sau hibernal) = starea de amortzire in care petrec iarna unele animale. Stirnise dushmania unei albine care minioasa cum sint ele in preajma somnului de iarna sa repezit la Ghighi. REBREANU I. 128. ◊ Fig. SHia pus pamintul blana alba shishi doarme somnul hibernal. ANGHELIOSIF C. M. II 34. Somnul plantelor = aplecarea frunzelor sau inchiderea florilor in timpul noptzii. ♦ Fig. Stare de inertzie; toropeala amortzire. Poporul cel mare al nostru... a dormit un somn jalnic in intunericul satelor. SADOVEANU O. VI 455. Voi ce statzi in adormire voi ce statzi in nemishcare Nauzitzi prin somnul vostru acel glas triumfator Ce senaltza pinla ceruri din a lumii deshteptare K o lunga salutare Catrun falnic viitor? ALECSANDRI P. A. 81. ♦ Nevoia de a dormi; senzatzie provocata de aceasta nevoie. Oamenii umblau in jurul focului parca nar mai fi avut nici somn nici case. REBREANU R. II 205. ◊ (In constructzii cu verbele «a fi» «a face») shi cu pron. pers. in dativ) Sint trudit shi mii somn. SADOVEANU N. F. 133. Cind colea pe la apusul soarelui vine Serila shi zice cai e somn. RETEGANUL P. III 67. I sau facut somn strashnic cit nu se mai putea tzine. SBIERA P. 58. Negrui doamne pamintu Dai mai negru uritu; Din om te face neom Cai dormi shi nu tzii somn. JARNÍKBIRSEANU D. 212. 2. Fig. (De obicei determinat prin «veshnic» «de veci» «al mortzii» etc.) Stare a fiintzei care a incetat din viatza; moarte. Dar somnul cel veshnic este greu. MACEDONSKI O. I 51. Sami fie somnul lin SHi codrul aproape. EMINESCU O. I 219. ◊ Expr. A dormi somnul cel de veci v. dormi. Pl. shi: (glumetz) soamne. Forma gramaticala: vocativ (rar) soamne.

SOMN¹ ~uri n. 1) Stare fiziologica normala de repaus care este necesara fiintzelor pentru reinnoirea fortzelor vitale. ~ adanc. ◊ ~ letargic stare patologica manifestata printrun somn de durata foarte lunga. ~ hibernal stare de amortzeala a unor animale in timpul iernii. 2) Stare a celui care doarme. * ~ ushor formula adresata cuiva inainte de culcare. A trage un pui de ~ a dormi bine. Al (cu)prinde (sau al fura) ~ul a adormi; a atzipi. A dormi ~ul de veci (sau cel lung) a fi mort. /<lat. somnus

somn n. 1. suspensiune naturala a simtzurilor cu pierderea cunoshtintzei; 2. pofta mare de a dormi: nu mai pot de somn; somnul veshnic moartea; 3. fig. stare de inertzie: iarna e somnul naturei. [Lat. SOMNUS].

2) somn n. pl. urĭ (lat. sŏmnus somn care vine din *sopnus de unde shi verbu sopire a atzipi; vgr. ýpnos ser. svapnas somn vsl. sŭpati a dormi; it. sonno sard. sonnu pv. vfr. somme sp. sueño pg. somno. V. soporific ipnotic). Starea de repaus in care omu shi animalele dorm adica in mod natural corpu lor ishi perde cunoshtintza shi nu maĭ lucreaza de cit inima ceĭa ce se intlmpla obishnuit noaptea shi exceptzional ziua (invers la animalele de noapte): atzĭ fi somn. Fig. Iarna e somnu naturiĭ. Somn de moarte de plumb somn greŭ adinc. Somnu veshnic moartea.

somn² (stare) s. n.

somn (stare) s. n. pl. sómnuri

SOMN s. dormit odihna repaus (arg.) soileala. (Dupa o ora de ~ sa sculat.)

SOMN s. v. margica cucului.

SOMN s. dormit odihna repaus (arg.) soileala. (Dupa o ora de ~ sa sculat.)

Somn ≠ nesomn trezie veghe veghere

SOMNUL DE VÉCI s. v. moarte.

somn (nuri) s. n. 1. Actul de a dormi. 2. Toropeala tendintza de a dormi. Mr. somn(u) megl. son istr. somn. Lat. sǒmnus (Cihac I 256; Pushcariu 1607; REW 8086) cf. vegl. samno it. sonno prov. som fr. somme cat. son sp. sueño port. somno. Der. somna (var. insomna) vb. (inv. a dormi); somnishor s. m. (mac Papaver somniferum; planta Clinopodium vulgare Leonorus cardiaca; ouale insectei Gastropacha neustria); somnorea s. m. (specie de pasarica); insomnorat adj. (inv. adormit); somnoros (var. somnuros) adj. (somnolent fara vlaga; caruia i place somul; lenesh); a carui der. din lat. somnolentus (REW 8085) nu pare probabila cf. Graur BL V 113; somnoroasa s. f. (planta Laserpitium prutenicum; pidosnic Cerinthe minor); somnoroshie s. f. (somnolentza buimaceala); somnie s. f. (somnolentza); nesomn s. n. (insomnie). Der. din fr. somnambul s. m.; somnambulism s. n.; somnifer adj.; somnolentza s. f.; insomnie s. f.

SOMN. Subst. Somn somnishor (dim.) somnuletz dormit. Somn ushor pui de somn. Somn adinc somn greu somn de plumb. Dormitare aromire aromeala somnolare (rar) motzaiala motzait motzaitura picoteala picotire. Toropeala toropire amortzeala molesheala moleshire. Somnolentza somnie (rar) somnarie (rar) somnoroshie (rar). Adormire atzipire atzipeala cufundare in somn. Somn natural; somn artificial; hipnoza; narcoza; coma. Letargie somn letargic; hibernare. Insomnie. Somnifer soporific hipnotic narcotic. Somnoros somnare (reg.). Adj. Somnoros somnolent atzipit adormit toropit moleshit; hipnotizat. Adormitor toropitor moleshitor ametzitor; somnifer soporific hipnotic hipnotizant narcotic. Letargic. Vb. Ai fi (cuiva) somn al cuprinde somnul a nu mai putea de somn a cadea (a pica) de somn a picura de somn al pali (al toropi) somnul a i se face (cuiva) somn a i se inchide (cuiva) ochii de somn a i se face (cuiva) ochii mici al prinde (al fura al dobori) pe cineva somnul ai veni (cuiva) mosh Ene pe la gene sa pus Ene pe la gene a da geanan geana a dormi dean picioarele (pe picioare). A dormita a piroti a picoti a aromi a motzai a somna (rar) a somnola (frantzuzism). A adormi a atzipi a(i) da (cuiva) ochii (pleoapele) in gene (geanan geana) al fura (pe cineva) somnul la furat aghiutza a se intinde somnului a se ashterne somnului. A dormi; a dormi ushor a dormi somnul iepurelui a dormi iepureshte a dormi numai cu un ochi; a dormi greu a dormi dus a dormi bushtean (tun butuc) a dormi neintors; a sforai a trage (la) aghioase a mina (a duce) porcii la jir (pop.); a dormi cit un bei a se umfla de somn. A adormi (pe cineva); a hipnotiza a narcotiza. A hiberna. Adv. In somn in stare de somn prin somn. V. inactivitate indolentza lene medicament moliciune odihna.

SOMN² (lat. somnus) s. n. 1. Stare functzionala normala a organismelor animale shi umane care survine periodic in alternantza cu starea de veghe shi care se caracterizeaza prin repaus motor lipsa de receptivitate pentru stimulii obishnuitzi ai mediului (la om intreruperea activitatzii psihice conshtiente) prin particularitatzi ale activitatzilor vegetative shi ale undelor electrice cerebrale. Inregistrarea activitatzilor cerebrale in timpul s. a pus in evidentza alternantza (de 5 pana la 8 ori pe noapte) a unor perioade de somn profund care apar in electroencefalograma sub forma de unde lente (de frecventza joasa shi cu mare amplitudine) shi perioade cu unde rapide (de frecventza inalta shicu amplitudine mica) asociate cu creshterea frecventzei pulsului agitatzie vise mishcari rapide ale globilor oculari care caracterizeaza somnul paradoxal. Echilibrul dintre s. shi veghe k shi intre s. profund shi cel paradoxal este indispensabil starii de sanatate. Unele boli se manifesta shi prin tulburarea acestui echilibru in sensul insomniei sau hipersomniei. ♦ Inertzie toropeala amortzire. ◊ Somn ushor formula prin care dorim cuiva sa aiba un somn linishtit. 2. Somnul de veci (cel lung sau veshnic) = moartea.

SOMNUS EST IMAGO MORTIS (lat.) somnul este o imagine a mortzii Cicero „Tusculanae disputationes” 1 38.

SOMN soileala soileanu soilescovici soilescu.

a dormi somnul cel lung / de veci / dreptzilor expr. a fi mort.

al fura somnul expr. a atzipi a adormi.